Adela GRECEANU

Nu știu dacă m-am adaptat, dar m-am așezat aici, mi-am revendicat partea mea din acest oraș complicat.

„Am vrut să explorez nu doar perspectiva feminină, ci și ucenicia feminină“ – interviu cu Cristina VREMEȘ

M-a emoționat întîlnirea cu publicul, însă m-a și înfricoșat, fiind prima carte. Am devenit conștientă de viața cărții dincolo de actul scriiturii, și de faptul că un roman se creează, în bună parte, prin recepția lui, acolo unde nu mai este al meu. Am trăit mult timp cu o altă neliniște: că ceea ce am scris este ilizibil, că nimic nu are sens. Senzația a dispărut în momentul în care oameni în carne și oase mi-au spus ce cred, ce proiectează, ce îi inspiră în Trilogie. M-a surprins faptul

Cum am ajuns mediteraneeni

Și au început călătoriile mallorcane. Mai întîi am fost în Valldemossa, o localitate înscrisă în patrimoniul UNESCO, construită din piatra calcaroasă a insulei: străduțe de piatră, suind și coborînd, case de piatră, obloane de lemn vopsite în verde,

„Dacă eşti un scriitor bun, oamenii îşi vor aminti personajul romanului tău şi pe tine te vor uita“ – interviu cu Elias KHOURY

Nu ştim cine-i autorul celor O mie şi una de nopţi, ştim sigur că nu Homer a scris Iliada şi Odiseea, el doar le-a cules şi le-a cîntat. În timpurile noastre se vorbeşte foarte mult despre numele scriitorilor şi scriitorii se cred foarte importanţi

Poemul săptămînii

Şuruburi, şaibe, cuie, piuliţe

Într-o asemenea noapte, am auzit uşa vecinului trîntindu-se. Apoi liftul s-a pus în mişcare, s-a oprit cu o bufnitură la etajul şapte

„Spune-mi ce mănînci, ca să-ţi spun cine eşti“ – interviu cu Elena VLĂDĂREANU şi Robert BĂLAN

Am văzut bunici care își îndoapă copiii cu totul felul de junk food, dar am văzut și mame smulgînd din mîna copilului pufuletele oferit de un alt copil, urlînd și ținînd lecții de nutriție.

Tăceri

Oftatul lui Amos Oz

E un miracol faptul că din cînd în cînd reușim să ne înțelegem prin cuvinte sau că, atunci cînd citim o carte, înțelegem exact ce-a vrut să spună autorul cînd a scris cuvîntul „cafea“, să zicem, și că atunci, vorba lui Marin Mălaicu-Hondrari, intervine apropierea.

De la un bob mic roşu la porţelan decorat cu flori transilvane

Ştefan CÂLŢIA

Cînd am vrut să-i fac un dar Majestății Sale, ce puteam să-i duc mai mult decît toate florile de pe dealurile Transilvaniei? Transilvania e locșorul meu.

Ficţiunea începe cu alterarea coordonatelor realităţii“ – interviu cu Radu NICIPORUC

Cînd am făcut prima lectură iubitei mele, la cafea, dimineaţa şi am văzut cum a reacţionat, am prins curaj.

„Scrisul înseamnă în mare măsură să asculţi, nu doar să spui o poveste“ – interviu cu Zeruya SHALEV

Niciodată nu caut vocea narativă, ea vine foarte uşor. Poate acesta este unul dintre darurile mele ca scriitoare, că, de cînd am început să scriu, de la şase ani, mi-am găsit foarte uşor vocea şi scrisul pentru mine a fost întotdeauna fluent şi natural, aşa cum e natural să respiri, nu te întrebi cum să respiri, pur şi simplu respiri.