⬆
tăceri
Cînd se opresc inimile
Ne-a ascultat, apoi ne-a întrebat prin semne cum ne cheamă, de unde sîntem. După un timp devenise o conversație normală. Doar că omul nu vorbea. Era un fost sportiv, rugbist, care alesese să se retragă din lume și ținea acest post al tăcerii.
Antităcerea are un milion de sinonime
Obrăznicia și abuzul se cultivă în timp, iar tăcerile noastre – fie ele izvorîte din frică, din dezgust, din indiferență, din deznădejde – sînt un îngrășămînt grozav. Problema cu tăcerile e că-ți iau din puteri, din „a putea“. Și vine o zi în care te uiți la teritoriul pierdut și te-apucă depresia. Uiți că, pînă la urmă, tot printr-o o bătălie de centimetri – și prin inteligență tactică – poți recîștiga ce-ai pierdut. Și nu e vorba doar despre a protesta în stradă, deși protestul ajută.
Oftatul lui Amos Oz
E un miracol faptul că din cînd în cînd reușim să ne înțelegem prin cuvinte sau că, atunci cînd citim o carte, înțelegem exact ce-a vrut să spună autorul cînd a scris cuvîntul „cafea“, să zicem, și că atunci, vorba lui Marin Mălaicu-Hondrari, intervine apropierea.
„Un sunet care se simte“
Aurel Stroe spunea că pauza e un sunet vid. Acest lucru însemna: ceea-ce-nu-se-aude nu înseamnă că nu există. Sau: o fi el vid, dar e sunet.
Nimic mai mult de spus
Cu toții remarcăm suspendarea discursului sau a zgomotului. Aceste durate sînt apăsătoare și eliberatoare în același timp, anxietatea și fericirea de a nu fi. Probabil așa se simțeau Beckett și Cioran stînd împreună fără a rosti nimic.
„Unele tăceri apropie, altele îndepărtează“
Dacă tăcerea vine, însă, mai degrabă în urma unei fracturi a relației, atunci ea va fi o tăcere plină de furie, de remușcări, de frustrări.
Cineva în care am 100% încredere
Sînt zile în care doar gîndul la cîteva minute de tăcere absolută mă ține în viață. În care posibilitatea unei tăceri e chiar halucinația din deșert care îți duce un picior înaintea altora.
„O mare de copii care cîntau nu din voci, ci din mîini“
Am ajuns la Școala specială pentru surzi Nr. 1, din Dămăroaia, de pe strada Neatîrnării, după ce am întrebat o femeie cu un copil de mînă, la ieșirea din metrou, pe unde ar fi mai bine s-o iau.
Silence FM
Pe parcursul a șapte ani, cît mi-a luat să scriu Teoria tăcerii, am ajuns la 173 de moduri de a tăcea. Ar fi putut fi, desigur, mai multe sau mai puține, însă am ales să îi ofer un mic dar propriului meu cod numeric personal, ale cărui prime trei cifre sînt astea: 1, 7, 3. Dacă aș fi fost femeie, probabil că n-aș fi avut încotro și aș fi inventat 273 de moduri de a tăcea.
Filmul tăcut
Nimic, nici măcar Călăuza, nu m-a bulversat mai mult decît Persona. Ce, Doamne Dumnezeule, tocmai văzusem? Prietenii mei, așijderea, păreau ca loviți de trăsnet. Tăcerea era stînjenitoare, dar n-aveam de gînd s-o rup ca să mă dau de gol cît de prostuță și de provincială sînt.
În Antichitate, tăcerea era semn de corupţie
Interdicţia de a vorbi în adunarea poporului este adesea socotită o pedeapsă dintre cele mai grave.
„Să nu le spui copiilor ce vorbim noi acasă“
Cel mai mult regret că am tăcut cînd am văzut cum merge în România chestiunea devenirii întru o meserie.