Un menestrel mîhnit
● Ian Anderson, Thick as a Brick 2, Chrysalis/EMI Records, 2012.
Cu flautul său şi elementele folk, Ian Anderson s-a asigurat de la bun început că muzica sa nu va putea fi judecată în contextul evoluţionismului prog rock pe care îl acuzam, în unele cronici anterioare, că ar pricinui un sound prea retro la unele trupe (în general la clasici). Dacă astfel de acuzaţii pot fi uşor fundamentate pe textura instrumentelor electronice şi pe finisajul producţiei, flautul lui Anderson se eschivează de la astfel de judecăţi. Dacă bateria şi chitara (electronică) din 1970 sună cu totul altfel în 2012 (măcar din raţiuni de evoluţie tehnologică, dacă nu de paradigmă), flautul lui Anderson nu sună semnificativ diferit faţă de acum 50 de ani, şi probabil nici faţă de cel cu care au fost vrăjiţi copiii din Hamelin acu’ 500 de ani. Albume ca Thick as a Brick, care se folosesc extensiv de instrumente analogice (tubă, vioară ş.a.m.d.), reuşesc astfel să sune fără vîrstă. Folosindu-se de acest truc, Jethro Tull şi Ian Anderson au ieşit din cursa înarmării cu fel de fel de extensii hardware şi software a rockului progresiv. Aleargă pe propria pistă, pe care concurenţa e neglijabilă – ceva mai în spate îi zăresc pe Ritchie Blackmore (în încarnarea sa celtic rock) şi pe Skyclad, iar cu două ture de teren în urmă gîfîie un pîlc de trupe de folk rock viking, încă în curs de maturizare. Nimic care să pună în pericol supremaţia britanicilor în ce priveşte această îmbinare de (foarte) nou şi (foarte) vechi, de înţelepciune (lirică şi muzicală) populară mixată cu intelectualism postmodern.
Piesa-album Thick as a Brick împlineşte 40 de ani. La vremea sa a fost prezentată drept o transpunere muzicală a poemului unui (fictiv) copil-geniu, Gerald Bostock. Astăzi, cu Thick as a Brick 2, Ian Anderson se pune în papucii unui Gerlad Bostock cu 40 mai bătrîn, încercînd să închipuie cîteva posibile destine ale acestuia, răsfirate din felul în care vedea el viaţa pe albumul şaptezecist. Pe rînd, Bostock e prezentat drept soldat în Afganistan, boschetar gay, bancher, predicator şi proletar, oferindu-i lui Anderson pretext pentru comentarii social-culturale la adresa mersului actual al lumii occidentale. Cu alte cuvinte, noul disc e o extensie mai degrabă la metaconceptul lui Thick as a Brick, decît la albumul în sine.
Lumea pare în general nemulţumită că Anderson, destul de leneş cu trupa sa de bază, s-a atins de materialul şi conceptul Thick as a Brick, beatificat în istoria rockului. Nemulţumirea pare să vină cu precădere din faptul că e un album solo, în loc să fie un album Jethro Tull cu Martin Barre la corzi, aşa cum sperau în deşert fanii. În ce priveşte calitatea materialului, nu am prea auzit plîngeri decît de la cei pentru care Anderson e un măscărici crescut în umbra muzicii lui Barre. Opinie pe care o găsesc cel puţin extremistă. Fiecare album al lui Anderson e un eveniment în contextul nişei al cărei rege s-a instaurat. Persona sa de menestrel britanic, cu sclipiri de nebunie autistă la problemele contemporaneităţii, se îmbină aici în racorduri perfecte cu cea de poet rocker mîhnit, care are totuşi unele chestii de spus cu privire la societatea modernă. E un album unde melodia are întîietate în detrimentul experimentelor de succes modest cu care Anderson şi colegii săi şi-au încercat mîna în anii de pe urmă. Este, totuşi, un album solo, ceea ce înseamnă că muzica nu are plinătatea de efort colectiv pe care a avut-o discul din ’72. Mizînd pe contrast, Martin Barre a anunţat o reiterare a energiei Jethro Tull originale într-un format lipsit de clapele şi înfloriturile pe care s-a clădit identitatea solo a lui Anderson. Aştept să văd un rezultat consistent al acestei promisiuni.
Thick as a Brick 2 vine cu un DVD care ne oferă unele detalii privind colaborarea lui Ian Anderson cu Steve Wilson (Porcupine Tree), responsabil cu producţia albumului şi cu un remix 5.1 al materialului. Acest detaliu tehnic e de natură să sugereze că nici Jethro Tull, nici Ian Anderson n-au sunat vreodată atît de bine.
Aron Biro este autorul blogului aronbiro.blogspot.com.
