Numai pentru abonati

Aron BIRO | Audio şi n-am cuvinte

O bijuterie underground

Nu e tocmai cinstit să scriu o cronică Metallica avînd în vedere ghimpele personal pe care îl am faţă de această trupă, mai ales dacă aceste articole sînt percepute ca un gir dat pentru sau împotriva ascultării albumelor discutate (aş vrea să nu fie aşa, ci să fie luate toate drept recomandări, fie că îmi plac, fie că nu).

 
3 comentarii 2436 vizualizări
Aparut in Dilema veche, nr. 403, 3-9 noiembrie 2011

mmm

Produsul Loutallica de fata nu imi place, sunetul este aglomerat, vocea lui Lou ma adoarme pana la final, multa pauza muzicala ad litteram, albumul traieste din punctul meu de vedere prin momente in care mai iese un riff in evidenta cum e Mistress Dread sau pe finalul pieselor The View, Cheat on me, Frustration si Dragon. Singura piesa care imi place este Pumping Blood. Recunosc ca acum am auzit de Lou Reed pt prima data dar asta nu ma va face sa il ascult asa cum am facut cu unele din trupele dupa care s-a facut cover pe Garage Inc.

p.s. si totusi cam putin despre album si despre Lou Reed si prea mult despre Metallica, o trupa mai cunoscuta multora ;)

poate ca inainte de a emite

poate ca inainte de a emite judecati, orice judecati, despre acest album, ar trebui sa va familiarizati mai intai cu opera lui lou reed ca sa intelegeti ce fel de muzica compune, ce abordari sonore are etc.
si oricum muzica lui lou reed nu e pentru oricine, asa cum nici james joyce sau faulkner nu pot fi cititi de oricine, chit ca macar au auzit de ei...

Chestia asta, cu

Chestia asta, cu familiarizarea prealabila cu opera/ discografia/ bibliografia unui autor suna nitelus cam fals, zic eu. Acuma ce trebuie sa fac daca vreau sa citesc "Ulysses", sa ma apuc sa citesc mai intai tot ce a scris Joyce pana atunci? E ceva atat de esoteric in cartea aceea incat sa merite efortul ? Nu prea cred...
Cat despre Lou Reed ... Se spune ca numarul de "fani" nu e un indiciu al valorii. Iar asta ar trebui aplicat in ambele directii. Adica si celor cu fani multi, ca Metallica, dar si celor cu fani putini, ca Lou Reed. Faptul ca te inteleg si te apreciaza doar o mana de oameni nu te face un muzician valoros.

PUBLICITATE

 

Un festival al culturii române

Între 10 şi 14 mai a avut loc la Torino cel mai mare tîrg de carte din Italia şi unul dintre cele mai mari din Europa. La ediţia de anul acesta, una aniversară, invitatele de onoare au fost România şi Spania. Într-un tîrg cu cinci pavilioane, sute de expozanţi, sute de mii de vizitatori şi o sumedenie de lansări şi dezbateri întîmplîndu-se în acelaşi timp, e foarte uşor să treci neobservat.

citiţi

Cu ochii-n 3,14

De reţinut – şi bună de pus pe perete – această idee a domnului Juncker, prim-ministrul luxemburghez: „Politicienii europeni sînt nişte pragmatici lipsiţi de talent“. Cere şi pragmatismul aşa ceva? (R. C.)

„Iubirea e un lucru rar / Aşa că-ţi dau un balansoar.“ Nu-i o poveste de budoar, ci un slogan publicitar. (M. M.)

În ultimul secol, speranţa de viaţă la pisici s-a dublat. Asta înseamnă că acum au 18 vieţi? (L. V.)

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI