Departe de carte

Piața de carte germană e una dintre cele mai dezvoltate din Europa: cifra de afaceri a sectorului editorial se ridică la 9,2 miliarde de euro (2017). Unul din patru germani citește zilnic. Un studiu recent arată însă o scădere a interesului pentru lectură. Cifrele sînt îngrijorătoare, iar tendința e de neoprit, spun reprezentanții uniunii editorilor din Germania. Ce se întîmplă?

În ultimii patru ani, numărul celor interesați de lectură a scăzut cu peste șase milioane. Asta înseamnă aproape 18% mai puțini consumatori de carte. E adevărat, situația nu e chiar gravisimă: anul trecut, cel puțin 30 de milioane de germani au cumpărat cel puțin cîte o carte. Dar cifrele acestui studiu arată o ruptură. Este pentru prima dată cînd raportul dintre cititori și neconsumatori de carte se inversează: mai puțin de jumătate dintre germani mai achiziționează carte. Care să fie motivele despărțirii de carte? Cum s-au modificat obiceiurile de lectură? Și, mai ales, cum pot fi recuperați cei care au renunțat să citească? Studiul arată că ei aparțin unor categorii sociale foarte diverse – sînt, deci, greu de încadrat și de identificat. Necititori sînt deopotrivă la sat și la oraș, deci abandonarea cărții nu e cauzată de carențe ale infrastructurii de distribuție; au renunțat la carte oameni din toate categoriile de venit, deci nu prețul cărții ori situația financiară a eventualului cumpărător e factorul determinant. Diferențe importante s au constatat numai în ceea ce privește grupele de vîrstă: și-au păstrat obiceiurile de lectură adolescenții și adulții tineri, precum și vîrstnicii (60+); în schimb, la categoriile de vîrstă din intervalul 30-60 consumul de carte s-a redus considerabil. E vorba de categoria populației active. Timpul dedicat lecturii s-a redus considerabil. Lipsa timpului și, pînă la urmă, a energiei reduce apetitul pentru lectură. Competiția a însemnat tot mai multe ore de muncă sau tot mai multă energie dedicată serviciului; în siajul crizei economice din 2008, a crescut nevoia de competitivitate economică, cu urmări inclusiv în viața cotidiană a germanilor, în felul în care își petrec timpul liber.

Un alt factor important analizat pe larg în acest studiu e relația cu mediul online. De pildă, aflăm că germanul mediu nu „rezistă“ mai mult de 18 minute fără să-și consulte telefonul inteligent ori tableta. În medie, germanii își consultă telefonul de 88 de ori pe zi. Nevoia de a fi mereu conectați distrage atenția de la lectură, o întrerupe, o fragmentează. Lectura presupune o atenție exclusivă, incompatibilă, de pildă, cu verificarea ultimelor status-uri de pe Facebook. Evadarea din cotidian prin carte nu mai e o opțiune convenabilă; mulți dintre cititorii „pierduți“ au migrat spre consumul (domestic) de film. E mai facil, mai accesibil să te uiți la un film pe marile platforme online și să tragi cu ochiul, din cînd în cînd, la telefon. O soluție ar fi „tratarea“ dependenței de Internet. Mai în glumă, mai în serios, studiul sugerează o aplicație mobilă (ce altceva!) care să-l trimită pe utilizator la lectură… deconectînd temporar toate celelalte funcții. Dar și dacă s-ar face o asemenea aplicație, cîți ar fi dispuși să și-o instaleze?

Ar mai fi de discutat și conținutul. Ani de-a rîndul, editurile au încercat să recupereze cititori străduindu-se să publice o gamă tot mai variată de genuri. Ca să atragă cititori noi, edituri (cu pretenții) literare s-au reinventat, devenind generaliste: pe lîngă colecțiile consacrate de roman contemporan sau clasic ori de literatură universală au apărut genuri și subgenuri noi, adresate în special cititorilor tineri (dar nu numai lor), non-fiction, ghiduri, cărți ilustrate și multă paraliteratură. Pentru unele, diversificarea ofertei a fost un pariu cîștigat. Altele au pierdut. Dar, per ansamblu, veniturile pieței s-au diminuat. Căci tirajele au scăzut proporțional cu numărul tot mai mare de titluri noi publicate. Efectul e, astăzi, ușor de explicat; dar, înainte să se producă, puțini îl anticipaseră. În 2017, pentru prima dată după zece ani, a scăzut și numărul de titluri noi puse pe piață. Editurile încearcă să și consolideze portofoliile, să vîndă mai puține titluri, dar mai bine.

Foto: wikimedia commons