Un altfel de viitor

Publicat în Dilema Veche nr. 767 din 1-7 noiembrie 2018
Un altfel de viitor jpeg

● Seule à mon mariage / Singură la nunta mea (Belgia-Franța-România, 2018), de Marta Bergman. 

Schimbarea de direcție a cinema-ului românesc recent ar trebui semnalată mai cu aplomb. Numai anul acesta au intrat în săli patru debuturi care traduc o dorință de înnoire – o înnoire tematică, printr-o preocupare tot mai constantă față de marginali și de minoritățile de orice fel (sexuale, etnice etc.), care astfel iau locul crizelor middle class-ului de la oraș cu care ne obișnuise Noul Val; dar și o înnoire formală, căci acești regizori nou-intrați în arenă practică un cinema mult mai direct, mai atașat de emoție, care poate fi gustat și în lipsa vreunui antrenament cinefil asiduu.

Debuturile despre care vorbeam sînt Soldați. Poveste din Ferentari, al Ivanei Mladenovic, care a „dinamitat“ (pentru a-l parafraza pe Andrei Gorzo) ecranele de la noi cu relația homosexuală a unui rom, Cîteva conversații despre o fată foarte înaltă, poveste de dragoste lesbiană regizată artizanal de Bogdan Theodor Olteanu, Lemonade, debutul Ioanei Uricaru, despre o femeie hotărîtă să se stabilească în America și nevoită să experimenteze cotidianul înjositor al imigrantului; și, iată, Singură la nunta mea, care întreține o intimă legătură cu toate aceste încercări de valorizare a unor categorii sociale de obicei invizibile.

Prima parte a debutului Martei Bergman se desfășoară într-un sat românesc cu ulițe înzăpezite. Pamela (jucată de Alina Șerban) e o mamă tînără care trăiește într-o cocioabă alături de bunica și de fiica ei. Pamela își duce viața în precaritate, dar filmul evită să cadă în poverty porn, căci destul de repede acțiunea se ridică de la sol: tot căutînd un soț care să-i ofere ceva mai bun, Pamela dă peste un belgian dornic să o ia sub aripa lui, astfel că pleacă la Liège. Faptul că filmul nu pierde vremea cu prea multă expozițiune e un atu: din cîteva tușe, Bergman reușește să-i contureze Pamelei un portret energic, de tînără mereu în mișcare, și în același timp să-i prezinte mult mai oblic motivațiile adînci: ce planuri are cu belgianul? Intențiile sale sînt serioase sau doar o toană trecătoare aruncată pe un site de matrimoniale?

E limpede că Singură la nunta mea își propune o privire generoasă, chiar empatică asupra comunității rome, dar personajele sale nu sînt idealizate, nici prezentate ca victime neputincioase ale unei societăți rasiste. Dimpotrivă, există cîteva scene în care romii sînt surprinși cu obiectivitate, ba cîntînd cîntece lăutărești și profitînd de ocazie pentru vreo bișniță, ba chinuindu-se cu fiare vechi în curtea unui adăpost insalubru din Belgia. Toate aceste momente accentuează o senzație vag-documentară, care se explică prin formația inițială a Martei Bergman, la origine documentaristă. Tot grație observației atente a comunității se datorează, probabil, și personalitatea foarte ofertantă a Pamelei (la care trebuie adăugat și jocul fără cusur al Alinei Șerban, deja excelentă în Scris/Nescris al lui Adrian Sitaru): e ceva în acest personaj care îi dă un aer candid, încă inocent, ca și cum ar avea pe dinăuntru o flacără imposibil de stins.

Dar probleme există în viața Pamelei, în ciuda caracterului său fresh, cu puternice nuanțe de emancipare feministă. Datele care, a priori, ar trebui să asigure succesul unei căsnicii mixte româno-belgiene lipsesc, iar faptul că Pamela abia de știe cîteva vorbe în franceză e doar bariera cea mai vizibilă – și cea mai ușor de demontat. Femeia și-a lăsat fetița acasă și a pătruns într-un mediu complet străin, alături de un bărbat de vîrsta a doua care aparține unei alte pături sociale (are familie bună, un job stabil). În aceste condiții, filmul are intuiția deplasării accentului de pe o educație (sentimentală și materială) absolut previzibilă – căci Pamela nu știe nici ce e acela bluetooth – pe senzația mult mai greu palpabilă de a nu fi din partea locului.

E remarcabil că Singură la nunta mea se lansează la o săptămînă după Lemonade, căci aceste filme dialoghează mult mai profund decît prin simplul fapt că ambele sînt debuturi ale unor regizoare, deci comportă o viziune subtil-feministă. Într-un fel sau altul, ambele vorbesc despre drama imigrantului; spre deosebire însă de protagonista-asistentă medicală din Lemonade, pentru Pamela lucrurile se petrec cu un etaj mai jos, în lumea celor cărora li s-a refuzat accesul la educație. Tocmai acest lucru îi garantează Pamelei o puritate a trăirilor – iar cele mai emoționante scene o arată descoperind că se poate trăi și altfel; că, așa cum îi spune belgianul Bruno (jucat de Tom Vermeir), femeia nu e o marfă care trebuie să se ofere din prima, nici o victimă garantată, nevoită să îndure bătăi regulate din partea bărbatului.

Merită subliniată și ideea că filmul captează cu acuratețe feeling-ul belgiano-francez al politeții circumspecte, față de care firea debordantă a Pamelei pare un foc de artificii. Din acest punct de vedere, Bergman demonstrează că știe bine cu mingea și pe terenul primitiv al satului românesc, și pe acela cenușiu al orașului industrial din Occident. Și nu cred că e hazardat de văzut în Singură la nunta mea un partener nu mai puțin exotic al lui Girl, senzația belgiană a anului, un film despre un adolescent transsexual regizat cu maximă delicatețe de către Lukas Dhont. Debutul lui Bergman sugerează că o coerență estetică și tematică a devenit greu de menținut în filmul românesc. Nici nu știu dacă așa ceva e de dorit; pînă la urmă, diversitatea de opțiuni poate fi semnul maturizării definitive a cinema-ului nostru, o etapă în care filme exigente și filme prietenoase cu publicul să coexiste fără probleme.

Singură la nunta mea va intra în cinematografele românești din 2 noiembrie.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.