● După ce matematicianul publică mai multe volume de algebră, paralel cu o susținută carieră universitară, istoricul Claude Mutafian (n. 1942, Franța) se consacră, după 1980, domeniului predilect (PhD în istorie, la Sorbona), urmărind în cărțile sale cu precădere relațiile Armeniei cu vecinii, de-a lungul timpului. În volumul de curînd apărut în condiții grafice remarcabile – La Saga des Arméniens de l’Ararat aux Carpates, Les Belles Lettres, Paris, 2018 –, secțiunea vizînd relațiile culturale româno-armene reconstruiește un dialog identitar peste timp. O bogată iconografie – inscripții, pagini de manuscris sau imprimate, monumente – e valorificată sub raportul acurateții surselor. În acest sens, volumul beneficiază de aportul Ministerului Culturii din Republica Armenia, Muzeului Național de Istorie Armeană, Ambasadei Armeniei în România, Uniunii Armenilor din România, precum și de sprijinul material al Fundației Calouste Gulbenkian. (Ruxandra Mihăilă) 

● Cele două romane ale Tatianei Ţîbuleac – Vara în care mama a avut ochii verzi şi Grădina de sticlă, ambele publicate la Editura Cartier. Nu sînt cărţi uşurele, de vară, cum v-ar putea păcăli titlurile lor, ci poveşti despre copii şi părinţi, dragoste şi lipsa ei, cînd duioase, cînd tăioase, potrivite nopţilor cu insomnii. (Cristina Ştefan)  

● Piesa neterminată Insula a lui Mihail Sebastian își caută epilogul. Centrul de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava“, din cadrul Teatrului Național „I.L. Caragiale“, anunță un concurs de dramaturgie. Citiți cele două acte și scrieți continuarea! Premiul pentru textul (epilogul) cîștigător este în valoare de 2000 de euro. Detalii despre concurs găsiți la www.tnb.ro. (Matei Martin) 

● Pe Cinemax, luna asta, puteți vedea sau revedea Nașul lui Coppola, Giulietta și spiritele al lui Fellini. (Ana Maria Sandu) 

● Cine mai știe de mănăstirile rusești de rit vechi Uspenia și Vovidenia din Dobrogea… Sînt vizitabile, deși nu foarte accesibile. Merită văzute chiar dacă unele opinii ale maicilor sau ale călugărilor nu sînt tocmai „la modă“. Iar natura dimprejurul lor e formidabilă. Prin zonă se găsește și situl arheologic al cetății romane Ibida. Ruinele, care azi nu par cine știe ce, sînt totuși ale unei cetăți care a fost, spun specialiștii, foarte mare și importantă. (Andrei Manolescu) 

● „Vînătoarea de comori arhitecturale“ este un joc urban simpatic, pe echipe, lunar, o modalitate de a fi turist în oraşul tău şi de a (re)descoperi patrimoniul construit. E organizat lunar în Bucureşti (urmează zona Cotroceniului în 12 iulie şi Dealul Patriarhiei în 21 august) şi ocazional în alte oraşe din ţară. Mai multe detalii pe www.vanatoarea-arhitecturala.ro. (Cristina Ştefan)