Tinuț forevăr

Publicat în Dilema Veche nr. 658 din 28 septembrie-5 octombrie 2016
Tinuț forevăr jpeg

Ovidiu Verdeş, Muzici şi faze, ediția a III-a revăzută, Editura Polirom, 2016.

Ar putea părea surprinzător pentru multă lume ce urmează să spun: Muzici și faze este, probabil, cel mai bun roman de debut de la Revoluție încoace. Spun că poate părea surprinzător pentru că, spre deosebire de altele, acest roman n-a avut neapărat un destin editorial tocmai grozav (precum Degete mici de Filip Florian, să zicem). Apărut în anul 2000, într-un tiraj mic, la Editura Univers și premiat de USR, reeditarea din 2003 de la Editura Aula i-a sporit aura, dar nu neapărat și faima. A atins repede statutul de carte cult (dovadă faptul că titlul a devenit o sintagmă detașată de carte, preluată în limbajul curent și, la un moment dat, chiar ca nume pentru un site de muzică), dar nu în sensul popularității, cît în sensul dobîndirii unui grup de fani înfocați, al unor inițiați. Căci, deși premiată la apariție, specialiștii n-au băgat cartea în seamă de-a lungul timpului așa cum ar fi meritat, parte și din cauza discreției autorului, care n-a mai publicat între timp altceva, fiind absent din spațiul literar formal, parte și din cauza gustului relativ convențional al criticilor literari. Pentru mulți, probabil că Ovidiu Verdeș a fost un fel de one hit wonder care nu merita investiția de încredere și susținere pe termen lung.

În 2009, suplimentul Adevărul literar & artistic a făcut o anchetă dedicată celor mai bune romane ale deceniului 2000-2010, unde au invitat să se exprime zece critici literari. În 2011, revista Corpul T, condusă de acum regretații Alexandru Muşina şi Andrei Bodiu, a propus de asemenea o anchetă care să stabilească însă un top al romanelor româneşti apărute în deceniile de după Revoluție, anchetă unde au invitat aproape șaizeci de recenzenţi, cronicari şi critici literari, universitari şi redactori de reviste. În nici unul din aceste topuri finale ale specialiștilor nu apărea Muzici și faze, prea puțini fiind cei care-l menționau pe listele lor (doar vreo trei, dacă nu mă înșel, unul fiind subsemnatul). Din fericire, romanul acesta atît de iubit de cititorii săi apare reeditat acum la o editură mare și are șansa să ocupe locul meritat în ceea ce, timid și poate inutil, numim canon literar.

Impresionează în Muzici și faze încă de la primele pagini ruptura stilistică față de tradiția romanului românesc. Ca anvergură a oralității, a dialogurilor și a discursului colocvial, acest roman nu are o precedență căreia să-i datoreze ceva. Cele aproape cinci sute de pagini de vorbire în termenii liberi ai oralității vîrstei juvenile fac din adolescentul de 15 ani pe nume Tinuț un personaj la fel de izbutit și de important precum Vica din Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu, spre exemplu. Romanul lui Ovidiu Verdeș este, din punctul de vedere al limbajului, al stilului colocvial presărat cu ticuri verbale, englezisme și jargonul adolescenței epocii („nenică“, „sanchi“, „țais“, „kentane“, „mozol“), un adevărat tur de forță. (Invocarea seriei La Medeleni de Ionel Teodoreanu n-ar fi chiar hazardată, dar există o mare, prea mare diferență de nivel artistic.) E foarte interesant detaliul că romanul poveștilor Muzicilor și fazelor apărea în același an cu Povestirile cu înjurături ale lui Sorin Stoica: ambii naratori protagoniști impuneau în literatura română formula auctorială „io“ ca semn distinctiv pentru noua oralitate. De altfel, Mircea Cărtărescu spunea, la apariție, că „Ovidiu Verdeș nu este Salinger, dar nici mult nu a lipsit, cartea sa fiind cea mai adevărată, mai vie, mai înveselitoare și mai nostalgică proză românească citită de mine de zece ani încoace, umilind întregul experimentalism pretențios al anilor ’80, ca și oralitatea, de multe ori vulgară, a ultimului deceniu.“ La nivelul oralității lui Verdeș, una atît de naturală, autentică, vie și plăcută, n-a mai evoluat decît Sorin Stoica, regretatul Sorin, plecat dintre noi, ca un star rock, la fix 27 de ani. Iar altcineva, din păcate, n-a mai apărut să exploreze această zonă de oralitate a literaturii noastre.

O altă dimensiune importantă este cea muzicală, substratul rock-ului șaizecist-șaptezecist face din acest roman un obiect literar neidentificat deschizător de drum, căci literatura noastră a fost și este în continuare o artă fără legături cu ceea ce se cheamă cultura populară/pop culture. Cînd vorbeam despre ruptura de tradiția prozei românești, mă refeream și la această dimensiune „americană“ a literaturii lui Ovidiu Verdeș care integrează firesc cultura populară în dis­cursul literar așa-zis înalt, chiar academic, dat fiind că autorul este profesor universitar de teoria literaturii. La noi, cultura populară nu e suficient cunoscută de scriitori – ca experiență, nici recunoscută – ca importanță artistică. Din acest punct de vedere, nici un alt roman românesc nu este mai tributar (deopotrivă ca dependență și omagiu) și totodată mai important pentru cultura muzicală pop, chit că referințele românești sînt puține: Phoenix, Sfinx, Dan Andrei Aldea, Iris, plus cîțiva autori de șlagăre.

Pentru prima dată la noi, referințele predominante ale universului romanesc nu mai sînt, așadar, literare, ci muzicale. Tinuț este un cititor bun (se vede asta din livrescul replicilor sale și din comentariile aduse literaturii de manual), dar deocamdată n-a descoperit cărți de o complexitate fascinantă pe măsura albumelor unor Zeppelin, Yes ori King Crimson. Urechea, imaginația și educația lui sînt fundamental muzicale – este un mic meloman, așa cum altădată adolescentul miop al lui Eliade era un mic cărturar. În plus, are parte de un model chitarist, nu scriitor, în persoana lui Bodi, adolescentul cu cîțiva ani mai mare decît el, care-l fascinează prin cunoștințele și gusturile sale, aceasta fiind cea mai frumoasă și mai complexă relație din roman. Atenția, simpatia și generozitatea, sfaturile de viață pe care i le dă Bodi, aflat pe picior de plecare din țară, îl modelează deopotrivă muzical și sentimental pe Tinuț.

În fine, universul psihologic, emoțional, idealist al adolescenței din acest roman rămîne, cel puțin din punctul meu de vedere, neegalat în proza românească, care oricum nu excelează la acest capitol. Exuvii de Simona Popescu, Dincolo de frontiere de Sorin Stoica, Tinerețile lui Daniel Abagiu de Cezar Paul-Bădescu sau Băiuțeii fraților Florian sînt referințele absolute ale prozei românești cu adolescenți. Protagonistul din nuvelele Nostalgiei și din Travesti-ul lui Mircea Cărtărescu evoluează la un nivel mai mult fantasmagoric, cumva la antipodul manifestării adolescentine de gașcă, realist-comportamentale din Muzici și faze. Plasat în comunism (e vorba de vara lui 1978), romanul lui Ovidiu Verdeș poartă puține și vagi mărci ale ideologiei, pare că se desfășoară într-o bulă protectoare, dar e vorba de însăși lumea copiilor, în general prea puțin afectați de dimensiunea politică a vieții. E mult loisir în viața acestor puști care merg la cinema, la cofetăria Capșa, în Cișmigiu cu barca, la concert la Circ sau în tabără la Herculane.

De altfel, părinții lui sînt „de condiție“ (Tinuț a fost crescut de guvernante), au o situație financiară bună, sînt educați și deschiși la minte (cineva îi numește „burjui“, adică burghezi), astfel că îi oferă băiatului mult credit și libertate. Tinuț e foarte emancipat pentru un adolescent din comunism: are discuri originale, primește în dar un magnetofon Maiak, fumează Kent, bea coniac, răsfoiește nu doar Pif, dar și Playboy, poartă blugi, pleacă în tabere. În rest, „fazele“ sale sînt amintirile, gîndurile, proiecțiile, pre­supo­zițiile, planurile, observațiile, divagațiile, fanteziile, superstițiile, candorile, teribilismele oricărui adolescent îndrăgostit și în formare, aflat în ultima săptămînă de școală din clasa a noua, înaintea vacanței de vară, care se anunță a fi „the summer of first love“. Fazelor sale (y compris și niște vise bizare care, apropo, fac din finalul acestui roman unul dintre cele mai misterioase evăr, final atins de un foarte muzical ecou al „țigăncilor“ lui Eliade) li se adaugă scenele de cartier și de viață la bloc (vizite, voyeurisme, certuri, conflicte), plus legendele urbane din zona bucureșteană Panduri.

Această nouă ediție a romanului Muzici şi faze ar trebui să-i consolideze statutul de carte cult și să-i confere, în sfîrșit, și dimensiunea populară pe care o merită din plin. Este o carte extra-ordinară din toate punctele de vedere, iar dacă Ovidiu Verdeș a promis atît de mult cu acest roman, poate ar fi vremea, mai în glumă, mai în serios, să și confirme cu un volum de proză scurtă.

Ovidiu Verdeș va fi invitatul lui Marius Chivu în radio-emisiunea All You Can Read de luni, 3 octombrie, la Radio Seven.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.