Noua dezordine digitală

Publicat în Dilema Veche nr. 335 din 15-21 iulie 2010
Ángeles, triunfo y elegía jpeg

  Închipuiţi-vă că ar fi posibil să aveţi întreaga bibliotecă ideală (cu toate cărţile pe care le-aţi citit, le-aţi fi citit, le veţi citi, dacă aveţi noroc) pe stick memory sau pe e-book. Că aţi putea găsi orice carte din această bibliotecă în 30 de secunde – hai, un minut, dacă nu vă amintiţi titlul exact. Că munţii de cărţi care căptuşesc toţi pereţii (casei normale pe care se presupune că o aveţi) şi mormanele printre care vă strecuraţi spre ieşire ar dispărea ca prin farmec, cu praful, cu dezordinea, cu eratele şi croşetele lor (dinainte), cu traducerile ilizibil-creative şi ediţiile abreviate (de apoi). Că aţi avea şansa unui nou început, cu o bibliotecă ideală în care să aveţi toate cărţile la care vă gîndiţi ordonate, reeditate profesionist şi încăpînd în... propriul buzunar.

Gellu Naum spunea, cred, că nu trebuie să ţii, pentru nimic în lume, cărţi proaste în casa în care trăieşti, pentru că spiritul (prost şi el) adăpostit în ele te afectează sufleteşte, dar şi fizic. Am o bună prietenă care selectează aşa cărţile pe care le cumpără şi mai ales pe cele care ajung în mîna băieţelului ei, Carol. Cîteodată îmi cere părerea, dar, de greşit, n-a greşit niciodată. Ar dispărea oare, prin digitalizare, senzaţia de inutilitate care te copleşeşte, uneori, în vecinătatea unor cărţi? Sînt sigură că s-ar putea inventa un antivirus care să le ţină nedefinit în carantină fără ca ele să-ţi invadeze spaţiul vital. 

Nu ştiu cum aş fi primit în urmă cu zece ani „ameninţarea cărţii electronice“, despre care se scriu în ultima vreme prea multe articole artificial şi cam patetic inflamate. Acum zic „Slavă Domnului!“ şi-mi caut un reader mai simplu, măcar pentru noile cărţi (care, orice aş face, nu mai încap într-un apartament normal de bloc comunist, unde ar trebui să mai şi trăiască nişte oameni). De altfel, nu de la citit mi se trage, ci de la nevoia (lacomă) de a le avea. Păstrez zeci de cărţi pe care, cu siguranţă, nu le voi mai atinge în următorii 20 de ani. De ce le ţin? Pentru că s-a întîmplat de cîteva ori să caut luni de zile, prin anticariate şi pe la amici, o carte la care renunţasem. Păstrez apoi cărţile (pe care eu le cred) esenţiale. Le mai deschid, dar le-aş deschide liniştită şi pe un ecran electronic. Mai păstrez cărţile pe care nu le-am citit încă: le-am răsfoit cînd le-am cumpărat sau primit, mi se par în afara intereselor mele trecute şi prezente. Dar cine ştie? Aşa că le pun deoparte, visînd la o soluţie care să împace lucrurile cu oamenii.

Poate şi de asta am rămas bouche bée citind ultimele două articole ale lui Frédéric Beigbeder despre neajunsurile cărţii electronice. Dacă Tournier ar fi scris despre „dematerializarea literaturii“ sau dacă Pietro Citati ar fi prezis o nouă eră a lecturii, aş fi înţeles. Cînd însă demolatorul Beigbeder e îngrijorat atît de retoric de soarta „cunoaşterii universale“, mai că te-apucă rîsul. Marile biblioteci care au început să fie digitalizate (recent şi Biblioteca Franţei negociază), cu investiţii majore din partea celor de la Google, nu sînt nici închise, nici arse, nici puse pe butuci, librăriile (e drept, mai ales marile lanţuri) prosperă, vînzînd ca pînă acum, editurile fac ce face toată lumea în criză, se adaptează. 

Beigbeder este însă îngrijorat de soarta tinerei generaţii de cititori, care suferă de ADD (Attention Deficit Disorder) şi pot fi perturbaţi (cum i se întîmplă şi lui însuşi, dar asta nu e de mirare) cînd deschid o carte electronică, pentru că se gîndesc, de fapt, la muzica, e-mail-ul şi cine ştie cîte altele aflate pe acelaşi suport. De parcă lectura nu e (şi n-a fost întotdeauna) o alegere, mai rară ca altele, o opţiune, o renunţare! Beigbeder, homme à femmes, ar vrea s-o regăsească, în 2010, pe acea salvatoare Clarisse din utopia lui Ray Bradbury, Fahrenheit 451, aruncîndu-şi telefonul mobil şi laptopul în Sena şi citind cu voce tare Apocalipsa Sfîntului Ioan, în colecţia Poche. Greu de crezut că o să reuşească, dar, cine ştie, cu următorul articol, Beigbeder ar putea determina vreo adolescentă să-şi arunce mobilul, pe ecranul căruia tocmai citeşte ultimul număr din L’Express.fr. 

Branşatul, revoltatul, hedonistul Beigbeder scrie, aşadar, despre hîrtia care sacralizează textul şi despre asasinarea, prin digitalizare, a lui Flaubert, deşi ştie, mai bine ca alţii, la ce manipulări groteşti s-a pretat cartea (indiferent de format) de-a lungul timpului. Un muzeu al cărţii ar trebui să conţină – pe lîngă capodopere sau cărţi ale cărţilor – şi tonele de maculatură ideologică, omagiile greţoase, camioanele de „literatură“ proastă. În era digitală, acestea vor putea fi şterse dintr-un simplu click. 

Problema nu e însă ce simte fiecare atunci cînd citeşte pe orice suport vrea el. Adevărata problemă este felul în care noua carte e redactată, editată, publicată, vîndută – şi abia apoi felul în care ea este citită. Asta e exclusiv treaba omului care citeşte (inclusiv a criticului) şi libertatea lui. Felul în care o carte e aruncată în lume şi felul în care funcţionează instanţele care o valorizează ar trebui să-i preocupe pe apărătorii celor 558 de ani de Galaxie Gutenberg. Şi, la urma urmelor, principala preocupare a unui scriitor, dincolo de noua dezordine digitală, ar trebui să fie, în primul rînd, propriile cărţi. Cum zice un personaj memorabil al argentinianului Andrés Neuman, într-un interviu inventat (pentru uzul tuturor neliniştiţilor de soarta cărţii): „Mă doare-n cot de format. Eu mă ocup de conţinuturi. Mă gîndesc la personajele mele. Dacă ne tot pierdem timpul cu chestii din astea, în curînd n-o să ne mai rămînă nici o povestire bună pe care s-o descărcăm în porcăriile astea de aparate“.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.