În pat cu scriitorii

Shannon McKenna Schmidt & Joni Rendon, Romantism, pasiune, scandal. Viaţa amoroasă a scriitorilor celebri, traducere de Cristina Jinga, Editura Humanitas, 2016.

„Refrenul nostru constant, în timpul documentării pentru cartea de faţă, a fost: aşa ceva nu se poate! Şi nu se poate. Nici nu ai vrea. Cînd e vorba despre vieţile amoroase ale literaţilor, adevărul, de regulă, se dovedeşte mai straniu (şi mai scandalos) decît ficţiunea“, ne avertizează autoarele încă de la început. Să-i luăm, spre exemplu, pe scriitorii Generației Beat.

Jack Kerouac preferă să se culce cu femei, dar o mai face și cu bărbați. Adolescentul Allen Ginsberg se îndrăgostește de Kerouac, dar acesta îl refuză și se căsătorește cu o femeie, pentru ca mai tîrziu Kerouac să facă el o pasiune pentru aventurierul Neal Cassady, în patul căruia dă taman de Ginsberg. O vreme, Cassady îl împarte pe Ginsberg cu soția lui, care nu știa că-i plac și bărbații și cu care oricum se află în divorț, din cauza unei studente care-i devenise amantă. Kerouac divorțează, se căsătorește din nou, dar divorțează și de data asta, lăsîndu-și nevasta însărcinată. Se întoarce la Cassady și la fosta soție a acestuia. Între timp, William Burroughs, și el gay, se culcă cu femei pentru a-și plăti chiria, ba chiar pleacă în vacanță cu o femeie pe care o împușcă mortal, din greșeală. Scapă însă de închisoare și îl caută pe Ginsberg, pe care îl iubește. Ginsberg fusese odată îndrăgostit și de Burroughs, nu doar de Kerouac, dar acum nu mai e și îl refuză pentru că se află într-o relație cu o femeie care, după despărțirea de Ginsberg, devine chiar amanta lui Kerouac. Acesta era căsătorit sau deja divorțase (am pierdut cronologia faptelor copulative), oricum, are din nou o aventură cu fosta soție a lui Cassady, după care se căsătorește cu propria infirmieră. Ginsberg intră într-o relație îndelungată cu un bărbat, dar îl înșală pe acesta tocmai cu Burroughs. Însă și cu niște femei…

Să luăm acum și o încrengătură exclusiv heterosexuală. Poetul Percy Shelley își abandonează soția însărcinată și fuge în lume cu Mary Godwin, amanta lui în vîrstă de șaisprezece ani, însoțiți de sora vitregă a acesteia, Claire Clairmont, îndrăgostită și aceasta de poet. O altă soră vitregă a lui Mary, rămasă acasă, se sinucide după fuga acesteia cu poetul și e posibil să fi fost ea însăși îndrăgostită de el. Rămas fără bani, Percy Shelley se întoarce la soție, căreia îi cere un împrumut în schimbul permisiunii de a i se alătura împreună cu Mary și Claire. Soția îl refuză, Mary rămîne însărcinată, iar Shelley îi propune să se culce cu un prieten de-ai lui. La trei luni după ce soția naște, naște și amanta. Ceva mai tîrziu, sora vitregă a amantei, Claire, rămîne și ea gravidă. Shelley divorțează în cele din urmă de soția lui, care se sinucide la puțin timp după aceea, iar poetul se căsătorește, în sfîrșit, cu Mary. Le moare și al doilea copil, dar Shelley, după ce pierduse oricum custodia propriilor copii, decide să aibă grijă de copilul ilegitim al lui Claire. În fine, după cîteva aventuri cu niște italience, poetul Shelley se îneacă.

Cele două jurnaliste au citit (auto)biografiile, corespondența, memoriile scriitorilor în chestiune (un eșantion de cîteva zeci de cupluri), majoritatea americani și britanici, punînd cap la cap toate acuplările, aventurile, căsătoriile, infidelitățile și divorțurile în doar cîteva pagini care au pretenția că rezumă fidel viețile lor amoroase. Îi întîlnim pe: Arthur Miller, Norman Mailer, Tennessee Williams, soții Fitzgerald, Hemingway, T.S. Elliot, E.A. Poe, Oscar Wilde, Tolstoi, Flaubert, Dickens, Voltaire, Agatha Christie, Gertrude Stein, Camus și Simone de Beauvoir, Anaïs Nin și mulți, mulți alții. Cu toate astea, titlul cărții este înșelător. Greutatea cade pe „scriitorii celebri“, însă cuvîntul-cheie este „viața amoroasă“. Iar declarația autoarelor reprodusă chiar în debutul acestei pagini se dovedește mai degrabă falsă, dacă e luată în absolut. Căci celebritatea și literatura nu sînt condițiile unei vieți amoroase pasionale și/sau scandaloase (capitolul dedicat romantismului pare doar un bemol, unde mai pui că titlul original al cărții, un joc de cuvinte, nu-l conține: Writers between the covers). Scriitorii, celebri sau obscuri, nu dețin monopolul în acest domeniu. Viețile lor amoroase par într-adevăr spectaculoase, iar pentru pudibonzi și puriști, profund imorale. Dar dacă această carte s-ar fi ocupat de oricare dintre celelalte categorii de artiști – pictori, muzicieni, actori – sau de oameni de știință, sportivi etc., ar fi rezultat o carte cu exact aceleași grozăvii. Da, scriitorii selectați aici au fost adulterini, infideli, incestuoși, bigami, bisexuali, perverși etc., dar așa ar fi ieșit oricine în urma unei selecții chibzuite. Comprimate în cîteva pagini, cu relații întregi reduse vulgar la cîteva propoziții, viețile amoroase, toate viețile amoroase arată promiscuu.

Spectaculoasă epic, cartea rămîne, d.p.d.v. psihologic, la suprafața destinelor, regula jocului fiind că orice a declanșat/s-a întîmplat în spatele acestui șir nesfîrșit de copulații este subiectul unei alte cărți, una tragică, de vreme ce e vorba de constrîngerile morale, sociale, religioase, financiare și politice ale epocilor respective, de instabilități și dereglări psihice, traume în copilărie, handicapuri fizice, sărăcie. Spre exemplu, un capitol infinit mai nuanțat este cel dedicat Virginiei Woolf, unde este formulată natura ereditară a tulburărilor ei maniaco-depresive, dar și acolo frigiditatea scriitoarei este doar sugerată, iar trauma din copilărie (fusese abuzată sexual de frații vitregi) este vag amintită. Altfel, la nivel de anecdotă sexuală, de cancan erotic, indiscreție și bîrfă literară, nu veți citi ceva mai savuros!

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

_*****

Shannon McKenna SCHMIDT & Joni RENDON
Romantism, pasiune, scandal (fragment) 

Una dintre cele mai lungi și mai comentate legături ale lui Byron a fost cea cu Lady Caroline Lamb, nepoata ducesei de Devonshire, instabilă psihic, care devenise obsedată de poet deși era căsătorită… În pofida chimiei sexuale dintre ei, Byron a decis să pună capăt cu cruzime relației, prin poștă. Cînd Caroline a primit scrisoarea, se spune că a luat un brici și a încercat să se omoare, dar mama ei a împiedicat-o. Amenințările repetate că „se va răzbuna asupra ei înseși“ nu l-au înduioșat pe Byron, iar rușinoasele suveniruri pe care Caroline i le-a trimis (precum un smoc din părul ei pubian mînjit de sînge) n-au avut nici un ecou…

Poetului i-a devenit limpede că singura cale de a scăpa de ea era să se însoare cu altcineva. Nu s-a ostenit să-și ascundă față de proaspăta soție, Annabella, înclinațiile homosexuale și încă din luna lor de miere a început să facă aluzii la fapte șocante din trecutul său… Cel mai rău a fost cînd Lady Byron și-a dat seama, oripilată, că existau trei persoane în mariajul ei. Cu doi ani înainte, Byron începuse o relație incestuoasă cu sora lui vitregă, Augusta, iar dragostea pentru ea nu dădea vreun semn că ar trece (deși se crede că ea a avut măcar decența să refuze sexul, după logodna lui)… Lady Byron a priceput rapid natura iubirii ilicite dintre frate și soră, [mai ales că] Byron și-a arătat deschis preferința pentru compania surorii lui. În pofida faptului că și ea era măritată, Augusta cu copiii ei (dintre care unul e posibil să fi fost al lui Byron) locuiau perioade îndelungate împreună cu soții Byron. Annabella era trimisă la culcare, în timp ce Augusta rămînea pînă tîrziu cu poetul, care-i spunea condescendent soției lui: „Ne putem simți bine și fără tine, draga mea.“ În alte seri, el se întindea pe sofa și provoca o competiție între cele două femei, cerîndu-le să-l sărute pe rînd.

În același timp, Byron avea o relație cu o actriță și, la beție, făcea referiri la escapadele sexuale de altădată cu băieți tineri, provocîndu-i soției sale „groaza de păcate încă și mai cumplite“ decît incestul.