Ieremiade

Publicat în Dilema Veche nr. 414 din 19 - 25 ianuarie 2012
Un jurnal impersonal jpeg

Cred, din ce în ce mai mult în ultima vreme, că între nenumăratele specii de scriitori există una care nu înţelege în ruptul capului la ce foloseşte critica literară. Există scriitori (buni sau răi) care pricep sensul criticii într-o lume suprasaturată de cărţi, şi alţii, din ce în ce mai mulţi, cărora critica literară li se pare o iederă căţărătoare pe edificiile muncii lor. Scriitori conştienţi de propria creaţie, capabili de recul contemplativ şi dotaţi cu organul îndoielii metodice, şi scriitori convinşi că emană continuu, precum păianjenul, o substanţă autosuficientă, perfectă şi nemaivăzută, în care nu încap paraziţii lumilor alternative. Fără îndoială, la naşterea celei de-a doua categorii, vocală mai ales prin diletanţi, au contribuit şi impostorii, mercenarii ori caraghioşii criticii literare. Ei sînt destui, ca în orice meserie, doar că aici se văd rapid – şi într-o literatură mică precum a noastră, şi într-una mai mare, mai veche şi mult mai variată, cum e, de pildă, literatura spaniolă. Cu toate astea, o anchetă printre cei mai importanţi critici spanioli în funcţiune a fost considerată recent, de revista digitală care a găzduit-o, o sigură „sinucidere jurnalistică“. Căci, nu-i aşa, critica nu vinde, criticii (subordonaţi, afiliaţi, mercenarizaţi) nu mai sînt credibili! Ieremiade de început de an, cam retorice, căci – afirmă la unison toţi cei invitaţi de FronteraD să-şi spună părerea – critica este obligatorie, deşi nu pentru oricine.

Îl ştiţi, desigur, pe Ignacio Echevarría – demisia sa de la Babelia, în urma unor presiuni editoriale, a zguduit nu de mult fronturile, şi aşa rărite, ale criticii de întîmpinare credibile. Acum el scrie la revistele El Mundo, Revista de Libros, El Mercurio din Santiago de Chile, iar în FronteraD e convins că criticul literar trebuie să fie un politician al literaturii: „...în sensul în care judecata sa de valoare nu exprimă doar gustul său personal; criticul acţionează în numele unei idei despre literatură care, oricît de mult i-ar aparţine, îl şi transcende într-un anumit fel. Criticul trebuie să fie capabil să disocieze între inclinaţia sa personală pentru o anumită operă literară şi valoarea publică pe care, în opinia sa, o capătă o anumită operă.“ Desigur, nu orice critic, ci – aşa cum spunea acelaşi I.E. mai de mult, într-un interviu din Dilema – cel care, prin cultură, exerciţiu critic şi onestitate ajunge să poată îndeplini acest „oficiu“. Cît despre eternul conflict (de interese) dintre critică şi piaţă, Ignacio Echevarría e o voce care merită ascultată: „Ceea ce face diferenţa radicală între critica literară şi publicitate sau jurnalism cultural este voinţa sa de ordonare, adică de inserare a experienţei de lectură într-o structură de semnificaţii care să poată fi împărtăşită mai multor cititori. În această structură este cuprinsă şi literatura: un sistem de relaţii care conferă contururi recognoscibile acelei magme informe şi mult prea vaste de texte. În virtutea cunoaşterii acestui sistem şi a ideii pe care şi-o face despre el, criticul se simte împins să respingă anumite opere care, în opinia sa, reiau drumuri deja bătute, aflîndu-se eventual sub nivelul deja dobîndit de alte opere. Aici se produce conflictul între critică şi agenţii de piaţă editorială sau cei ai culturii de masă care, indiferenţi la acest aspect, valorizează opera literară doar în funcţie de succesul ei, de acceptarea de către un număr cît mai mare de cititori.“

Despre independenţa criticii vorbeşte şi Eduardo Lago, scriitor, acum critic la Babelia, fostul director al Institutului Cervantes din New York: „Critica este un serviciu public... obiectiv care are obligaţia de a decodifica ceea ce se află îndărătul operei, iar în spatele acesteia se află multe interese editoriale, comerciale... În lumea anglo-saxonă e posibilă o critică independentă. Îmi amintesc critici devastatoare la cărţi de Philip Roth sau de Paul Auster... James Wood a spus, de pildă, că de multă vreme Paul Auster scrie gunoaie.“

Santos Sanz Villanueva, profesor de literatură la Universtatea Complutense şi critic la El Cultural, crede că „independenţa criticului, esenţială pentru supravieţuirea disciplinei, este şi un ingredient care asigură calitatea activităţii de critic literar. În Spania, mulţi scriitori trăiesc din propriul scris, dar nu cunosc nici un critic literar care să-şi poată întreţine familia din munca sa. E o circumstanţă care încurajează amatorismul, societatea de întrajutorare reciprocă, mercenariatul pe la periferia industriei editoriale“. Dar, respingînd ieremiadele ca fiind o mostră de proastă educaţie, Santos Sanz Villanueva crede că, pînă şi azi, meseria de critic e una de vocaţie: „Nimeni nu ne obligă să fim critici. Ceea ce-i indubitabil e faptul că meseria de critic este mai importantă azi, în era informaţiei. Criticul încetează să mai fie un mediator general, cum era pînă nu de mult, şi se converteşte într-un intermediar limitat. Un mediator care-i interesează pe puţini cititori, dar nu pe oricine.“

Foarte interesant mi s-a părut răspunsul lui José María Pozuelo Yvancos, profesor la Universitatea din Murcia, critic la ABC Cultural (concurenţa Babeliei), care enumeră trei funcţii ale actului critic de întîmpinare – informarea, judecata de valoare şi, cu o vorbă a lui Barthes, „al treilea simţ“: „O bună cronică trebuie să conţină toată prezenţa de spirit posibilă pentru a cîştiga noi cititori, iar asta nu se obţine nici printr-o bună informare, nici printr-o impecabilă judecată de valoare. E vorba despre o complicitate a entuziasmului pe care bunii cititori o vor recunoaşte întotdeauna la un critic. E un lucru care are de-a face cu partea de creaţie din critica literară.“

Cum e la noi? Pentru edificare, vă recomand o discuţie recentă de pe un blog cultural trendy, „Critica angajată. Pornind de la un interviu cu Linda Hutcheon“. Ca să vedeţi de la ce s-a pornit şi unde s-a ajuns.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Oamenii lui Putin, amenințări cu ce de-al Treilea Război Mondial dacă Ucraina folosește arme occidentale pentru a lovi Rusia
Un aliat al președintelui rus Vladimir Putin a lansat un avertisment grav asupra posibilității unui al Treilea Război Mondial, în cazul în care Ucraina va folosi armele furnizate de Occident pentru a lovi teritoriul rus.
image
Ce șansă are un dependent de alcool să trăiască o viață normală. Psihiatru: „E un proces greu și de durată“
Consumul de alcool a fost mereu o reală problemă a societății, susțin cadrele medicale. Dependența de alcool, un fenomen care se răspândește constant, afectează tot mai multe vieți.
image
„Rețea” de nași, fini, afini și prieteni ai lui Andrei Volosevici, primarul Ploieștiului, plătiți regește din banii publici
Presa din Prahova a dezvăluit că peste un milion de lei din bugetul ploieștenilor a fost utilizat de Primăria Ploiești și instituțiile subordonate pentru plata salariilor, primelor, sporurilor și indemnizațiilor acordate rudelor și prietenilor primarului Andrei Volosevici în anul fiscal 2022.

HIstoria.ro

image
Un asalt dincolo de orice imaginație, în „Historia” de mai
„Un asalt îndrăzneţ, dincolo de orice imaginaţie“. Așa a numit Churchill operațiunea de salvare a lui Benito Mussolini din hotelul Campo Imperatore, în ziua de 12 septembrie 1943. Dosarul de luna aceasta este dedicat unui raid ca în filme, prezentat pas cu pas. Revista vă așteaptă și cu alte surpri
image
Spitalul de la Palatul Regal: Regina Maria, „mamă a răniţilor”
Regina Maria începuse, încă din anii neutralităţii, un plan de susţinere al războiului din punct de vedere sanitar şi medical, bazându-se pe experienţa – ce-i drept, mai redusă – din timpul războiului balcanic.
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.