Homosexualităţi

Publicat în Dilema Veche nr. 678 din 16-22 februarie 2017
Homosexualităţi jpeg

● Liliana Nicolae, 30 de povestiri adevărate, Casa de pariuri literare, 2016. 

După Locuri. Oameni. Povești (2015), aceasta este a doua carte de reportaje a Lilianei Nicolae, care predă reportajul radio la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău. Liliana Nicolae a fost în Irak, Kosovo şi Transnistria, şi are o experienţă de reporter care se vede inclusiv în varietatea de subiecte abordate: poveşti din sate, dar şi de pe front, poveşti de familie, din spitale şi din puşcării, cu pescari, soldaţi, partizani, emigranţi, drogaţi, copii autişti, prinţi englezi… „E o provocare să cauţi subiectul, să-l găseşti, să-l spui mai departe. E o provocare ca într-un reportaj (despre orice ar fi el) să vorbeşti cu omul care ştie cel mai bine ce s-a întîmplat acolo. Îmi place că reportajul nu se grăbeşte. El cere răgaz să cunoşti, să înţelegi. Reportajul nu se face «la normă» şi nu dă verdicte. Reportajul te pune pe gînduri şi te ajută să fii unde n-ai fost şi să trăieşti ce n-ai trăit“, mărturiseşte Liliana Nicolae. N-o să insist asupra celor 30 de reportaje din carte, majoritatea publicate în Dilema veche sau adaptate după documentare difuzate la Europa FM și Radio România Actualități, dar îl voi folosi pe unul dintre acestea, cel care spune povestea unui tînăr gay din Republica Moldova (vezi şi fragmentul de mai jos), ca punct de plecare pentru o discuţie despre homosexualitate, căci luna februarie este Luna Istoriei LGBT.

Contribuţia jurnalistică românească la tema homosexualităţii şi a gender-ului este mai serioasă şi mai vastă decît cea a prozei de ficţiune. În vara anului trecut, Decît o Revistă nr. 24 a avut tema „Feminin/Masculin“ şi a scos, în chip de supliment, scriptul spectacolului La Institutul schimbării de Paul Dunca. Deşi s-au scris şi la noi cîteva studii fundamentale care înglobează şi tema homosexualităţii – Dandysmul. O istorie (2004) şi Amazoanele. O poveste (2013) de Adriana Babeţi sau Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură (2016) de Andrei Oişteanu, toate trei publicate de Polirom – ficţiunea nu a produs cine ştie ce.

Într-un număr mai vechi din Dilemateca (nr. 49, iunie 2010), Angelo ­Mitchievici semna un lung eseu intitulat „Sexualitatea damnată şi literatura gay românească“, probabil prima încercare de acest fel de la noi, în care spunea: „Scriitorii români au păstrat o reală reticenţă faţă de sexualitatea prohibită, iar «libertatea moravurilor» din fiecare epocă nu a încuviinţat-o niciodată pe deplin, asociind-o cu o alteritate circumscrisă cel mai adesea etnic, ca viciu turcesc sau grecesc, impropriu poporului român şi aurei sale mioritice de patriarhalitate. Cînd se va atinge de aceste tabuuri în Poemul invectivă, cu emfatice virilităţi provocatoare, Geo Bogza se va alege cu doi ani de puşcărie. Termenul de «fătălău» constituia denumirea populară a celui care nu-şi exprima virilitatea tradiţional, iar literatura ţărănească nu are loc pentru devianţi sexuali, ci pentru tradiţionale patimi cu încadrare heterosexuală. În mod clar, sexualitatea litigioasă s-a născut la oraş, metropola fiind cupola sub care se adună toate «viciile», o parte reintegrate academic în studiul literar al minorităţilor sexuale, cu ­queer studies. Altfel argoul întrebuinţează o gamă variată de termeni adoptaţi din literatură: achiran, forjat literar de romancierul Renaud Camus, giton împrumutat Satiricon-ului lui Petronius după numele unui personaj, safismul de la poeta greacă Sapho şi lesbianismul de la insula Lesbos, unde rezida poeta, amazoanele moderne despre care Adriana Babeţi pregăteşte o carte.“ Angelo Mitchievici analiza literatura unor Mateiu Caragiale („Pederast la Curtea-Veche“), ciclul romanesc de succes al lui Ionel Teodoreanu („Lesbiene la Medeleni“), romanul Principele al lui Eugen Barbu („Alchimişti & sodomiţi“), dar şi cîteva povestiri de Panait Istrati („Stavru“) şi Mircea Eliade („Domnişoara Christina“) sau jurnalul lui Ion Negoiţescu Straja dragonilor, literatura contemporană fiind reprezentată de Mircea Cărtărescu (nuvela „Gemenii“ şi micul roman Travesti), Cecilia Ştefănescu (romanul Legături bolnăvicioase) şi Adrian Schiop (romanele Pe bune/pe invers şi Zero Grade Kelvin), care între timp a dat şi hitul aflat în curs de ecranizare Soldaţii. Poveste din Ferentari (2013), roman de mediu de cartier, dar şi de dragoste homosexuală pe muzică de manea. Adrian Teleşpan, cu romanul Cimitirul (2013), a creat şi el o anume vîlvă, dar cartea are prea puţine calităţi literare, neputîndu-se compara cu Do Not Cross (2013), romanul Dorei Pavel, un adevărat queer psy road-story despre un tînăr gay luat ostatic de un psihopat evadat dintr-un ospiciu. (În paranteză fie spus, 2013 ar trebui declarat anul romanului gay românesc.)

La traduceri stăm ceva mai bine şi mi-am dat seama de acest lucru traducînd eu însumi articolul prozatorului Paul Bailey pentru numărul din februarie al revistei ELLE (Paul Bailey fiind el însuşi autorul a două romane cu subiect gay plasate în Parisul, Londra şi Bucureştiul anilor ’30: Unchiul Rudolf şi Băiatul prinţului), articol în care scriitorul britanic face o mică retrospectivă a ficţiunii gay din ultimii cincizeci de ani (Criminal Law Amendment Act din 1885, legea care interzicea homosexualitatea masculină în Anglia, a fost abrogată pe 27 iulie 1967). Bailey menţionează romanele de pionierat ale unor scriitori britanici sau americani care au abordat şi au explorat pentru prima dată tema homosexualităţii occidentale, unele dintre cărţile acestor autori – precum Ali Smith, Sarah Waters, Hubert Selby Jr. sau Jeffrey Eugenides – fiind traduse şi la noi.

****

Liliana NICOLAE
Homosexual în Republica Moldova (fragment) 

Tînărul este înalt, subţire, blond. Ne întîlnim în centrul Chişinăului, în plină stradă, vizavi de Piaţa Centrală, şi stăm de vorbă pe o bancă.

„Josan Casian e un nume mai rar, dar moldovenesc. Să spunem că acesta este numele meu. Acum sînt OK cu mine, dar au fost perioade în care a fost dificil. Prin adolescenţă am început să-mi dau seama că mă simt atras de băieţi. Da’ nu mi am făcut griji… A trebuit să treacă multă vreme ca să-mi dau seama ce se întîmplă cu mine. Nu a fost ca o revelaţie, ci un process îndelungat. Era însă complicat. Tatăl meu a fost militar, mama – intelectuală. La noi în familie era un subiect tabu. Subiectul în sine era un păcat. Era un lucru urît să vorbeşti despre homosexualitate. Apoi am mers la Bucureşti, la Seminarul Teologic. Încă nu ştiam ce se întîmplă cu mine, iar mediul era în continuare ostil.

Atunci însă m-am îndrăgostit cu adevărat de un coleg de seminar. Nu eram conştient că e dragoste, şi mă amăgeam spunîndu-mi că e doar ataşare faţă de un prieten. Pînă la urmă am înţeles. A trebuit să mă întorc la Chişinău, ştiam ce e cu mine, dar ştiam că n-am nici o şansă şi că trebuie să ascund de toată lumea ceea ce mi se întîmpla. M-am închis în mine şi am început să lucrez foarte mult. Plecam dimineaţa, mă întorceam acasă seara, ca să n-am timp de nimic. Părinţii mă întrebau dacă am o prietenă şi cînd o să mă căsătoresc. Nu le-am spus şi nici n-o să le spun adevărul. Ei nu locuiesc cu mine, şi nu cred că e oportun să le vorbesc despre asta. Nu ar înţelege şi nu ar accepta şi nu vreau să-i supăr. Locuiesc însă cu fratele meu. Lui i-am spus, dar mi-a fost foarte greu. Uneori mă hotăram: gata, diseară îi spun. Numai că de fiecare dată se întîmpla ceva: ba vedeam cîte o ştire despre homosexuali şi el comenta deloc încurajator… sau se întîmplau alte lucruri. Pînă la urmă i-am spus. A fost şocat, dar a acceptat. Înainte să-i spun fratelui meu, am spus prietenilor apropiaţi. Şi ei au fost foarte şocaţi. Ei chiar credeau că am o prietenă. Dar m-au acceptat aşa cum sînt, au continuat să-mi fie alături, chiar vorbim despre mine, despre viaţa mea, mă întreabă cu cine sînt, le prezint partenerii mei.

Încet, am prins curaj şi am început să intru pe site-uri pentru homosexuali şi să vorbesc cu persoane ca mine. Dar o teamă persistă. Din cauza societăţii, a educaţiei mele… Dar m-am împăcat cu ideea!“

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.