Doamna nepereche a eseisticii literare

Publicat în Dilema Veche nr. 628 din 3-9 martie 2016
Doamna nepereche a eseisticii literare jpeg

în memoria Elisabetei Lăsconi (2 februarie 1957 – 27 februarie 2016)

● Elisabeta Lăsconi, Cărţi pereche în literatura română şi universală, Editura Meronia, 2016.

Dacă n-aţi urmărit revistele literare în ultimele două decenii (mai ales Adevărul literar şi artistic, România literară sau Viaţa Românească), poate că numele Elisabetei Lăsconi nu vă spune mare lucru, dar vorbim despre cea mai pasionată, inteligentă şi, de departe, cea mai originală cronicăreasă de carte de la noi!

Elisabeta Lăsconi Roşca a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în anul 1980, a fost critic literar (şi-a dat doctoratul cu o teză despre opera lui Sorin Titel, un mare prozator pe nedrept intrat într-un con de umbră), profesoară de limba şi literatura română la colegiile „I.L. Caragiale“ şi „Goethe“ din Bucureşti, coautoare de manuale alternative şi de cărţi auxiliare pentru liceu, precum şi o prodigioasă eseistă şi comentatoare de literatură universală. Ca student, am avut norocul să frecventez seminarele pe care, o vreme, le-a ţinut în regim de colaborare la Literele bucureştene, aşa că nu voi uita niciodată felul în care ne-a inoculat pasiunea pentru analiza comparatistă a literaturii. Are perfectă dreptate Bogdan-Alexandru Stănescu să sublinieze, în Observator cultural, cît de prost stăm la capitolul criticii literare dedicate literaturii universale, al cărei bilanţ se opreşte înainte de ’89, explicînd această situaţie prin faptul că „studiul dedicat unor subiecte de literatură universală nu prea interesează, poate pentru că nu contează în lupta pentru ierarhizare a criticilor“. Un corpus de eseuri critice precum cel lăsat de Elisabeta Lăsconi este, poate, mai valoros şi mai rezistent decît al oricărui alt eseist literar de la noi.

Din tot ce a scris Elisabeta Lăsconi începînd cu anul 2001, volumul de faţă reţine o mică parte – doar 40 de eseuri dedicate dublului livresc, „cărţilor pereche“, preocupare veche şi constantă. Cunoscătoare excelentă a literaturii române, inclusiv a cărţilor de raftul doi sau trei, Elisabeta Lăsconi a citit cu pasiune şi literatura străină, deopotrivă clasică şi contemporană; deschidere care i-a permis să urmărească teme, motive, idei, structuri, personaje şi desfăşurări narative comune, indiferent de timpul şi spaţiul cultural (vezi şi fragmentul citat mai jos în care autoarea ne expune viziunea sa). Eseista şi-a numit aceste investigaţii tematice, aceste demersuri de detectivism literar care caută nu atît să rezolve enigme, cît să le scoată la suprafaţă acolo unde nu le-ai fi bănuit, „fantezii comparatiste“. Căci tot instrumentarul comparatist este pus în joc în aceste perspective care caută afinităţi, corespondenţe, rezonanţe şi analogii (autoarea foloseşte şi termenul jungian „sincronicităţi“) între o carte românească şi una străină (basme culte, nuvele şi romane), dar se îndepărtează de comparatismul clasic, metoda Elisabetei Lăsconi fiind un fel de comparatism free care speculează nu atît teoria, cît practica lecturii. De altfel, cea mai frumoasă idee a acestei cărţi fiind aceea că lectura nu se defineşte doar prin acumulare, ci mai ales prin tangenţiere: facem slalom prin literaturi, nu achiziţionăm stocuri de cărţi. „Biblioteca“ acumulată în capul nostru de cititori este mai degrabă virtuală şi fluctuantă, decît organizată separat pe culturi şi perioade. Cărţile comunică în capul nostru oricît de îndepărtate s-ar afla ele pe rafturi.

De cîteva ori cărţile puse în relaţie de Elisabeta Lăsconi au apărut cam în acelaşi timp, dar la distanţe cultural-geografice mari; de cele mai multe ori însă, corespondenţele străbat cîteva zeci de ani, dar şi cîteva secole. În prima categorie, perechile sînt formate din, spre exemplu: Ferma „Coţofana veselă“ de Radu Tudoran (1946) & Ferma animalelor de George Orwell (1945) sau Şoarecele B de Ion D. Sîrbu (1966) & Flori pentru Algernon de Daniel Keyes (1957). Din a doua categorie – Alexandru Lăpuşneanul de Negruzzi & Maestrul de ceremonii Kotsukéno Suké de Borges (47 de boieri vs 47 de samurai); Sărmanul Dionis de Eminescu & Noaptea, cu faţa spre cer de Cortázar (metempsihoza) sau Moara lui Călifar de Gala Galaction &  Biografie indiană de Herman Hesse (simbolurile rosicruciene). De fiecare dată însă, apropierile şi paralele sînt neaşteptate, chiar uluitoare (vezi Crăciunul de la Silivestri de Ionel Teodoreanu & Corecţii de Jonathan Franzen) şi, dacă ele pot apărea iniţial forţate, analiza plină de răbdare a Elisabetei Lăsconi convinge de fiecare dată şi este spectaculoasă acolo unde textele oferă suficiente coincidenţe şi pe mai multe planuri, cum e cazul Nopţilor de Sînziene de Mihail Sadoveanu (1934) & Secretul Pădurii Bătrîne de Dino Buzzati (1935) sau al mini-romanelor O iubeşti? de Mihail Sorbul (1933) & Spectrul lui Alexander Wolf de Gaïto Gazdanov (1947), ale căror analize în paralel se întind şi pe douăzeci de pagini.

Capitolul final îi este dedicat lui Mircea Eliade, a cărui operă Elisabeta Lăsconi o pune în relaţie cu scrieri aparţinînd, în special, unor scriitori chinezi şi japonezi, precum Hong Ying, Fumiko Enchi, Hiromi Kawakami, dar şi Sandor Marai, Amitav Ghosh, Ernst Jünger, într-o încercare de combatere a complexului de inferioritate al literaturii noastre care, măcar în perioada ei precomunistă, a împărţit acelaşi spirit al secolului cu celelalte mari literaturi, a avut acces la operele aceloraşi scriitori, dovedind, cum subliniază autoarea, originalitatea cărţilor şi, mai ales, „receptivitatea scriitorilor români“.

Dincolo de faptul că acest minunat volum dedicat cărţilor pereche este un minunat manual de lectură, căci te învaţă stilul deschis de a citi, Elisabeta Lăsconi a scris şi o adevărată pledoarie pentru literatura română. E foarte multă dragoste pentru cărţi aici, de aceea sper că a ajuns deja şi e fericită în Paradisul-bibliotecă!

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

*****

Elisabeta LĂSCONI
(fragment)

Dacă se pot găsi fire ce leagă operele între ele? Dacă naraţiunilor din literatura română li se poate găsi „perechea“ la mare distanţă de spaţiu cultural sau de timp al scrierii? Se naşte un „fals comparatism“ sau „anticomparatism“ care poate face deliciul celor pasionaţi de cărţi, scriitori, literaturi. Şi, dincolo de plăcerea sau teribilismul „deconstrucţiei comparatiste“, se află o realitate incontestabilă: nu citim cărţile în succesiunea apariţiei lor; formarea unui cititor de-a lungul anilor presupune, totuşi, un traseu singular, unic, repetabil, ce nu reiterează traseul istoriei literare, ci doar îl intersectează în diferite feluri.

Fiecare împătimit al lecturii se trezeşte aruncat în mijlocul „oceanului de cărţi“ şi străbate apele după bunul său plac sau după ale sale puteri. Cu fiecare carte se lasă purtat de valuri înapoi, mai aproape sau mai departe, multe cărţi cer întoarcere şi plutire spre secole de mult trecute. Un asemenea cititor fantezist poate găsi peisaje similare între cărţi plasate în geografii culturale ce nu se ating între ele, poate sesiza analogii mirobolante între autori separaţi de continentele unor mentalităţi, de fundalul unor epoci incompatibile…

Un lector cuminte poate citi mai întîi Odiseea homerică şi apoi Ulysses de James Joyce, poate parcurge opera lui Voltaire, apoi romanele sau proza scurtă ale lui Michel Tournier, poate străbate cărţile surorilor Brontë şi apoi ale Virginiei Woolf. Dar altul poate face de-a-ndoaselea: citeşte mai întîi micile romane ale japonezului Yasunari Kawabata, cel născut în 1899 şi laureat al Nobelului în 1968, şi abia apoi romanul Genji al doamnei Murasaki sau Însemnări de căpătîi de Sei Şonagon, scrise la începutul secolului al XI-lea, la curtea împăratului Japoniei; îl desfată întîi minunatele Povestiri orientale ale lui Marguerite Yourcenar şi abia apoi caută legendele sau cărţile pe care scriitoarea franceză le‑a reluat sau stilizat.

Un asemenea cititor cucereşte prin îndrăzneala lui. Cine-l urmează în călătorie poate avea surpriza să treacă dintr-un tărîm cunoscut în altul plin de taine, să iasă în larg prin istmuri înguste şi primejdioase. În fond, ce este criticul dacă nu un asemenea „înotător“ singuratic care străbate valurile timpului ca să găsească „intrările“ şi „ieşirile“ din construcţii ascunse ori de mult uitate…

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.