Discriminări

Publicat în Dilema Veche nr. 681 din 9-15 martie 2017
Discriminări jpeg

● Revista Steaua, nr. 1/2017, www.revistasteaua.ro 

Din anul 2000, de cînd am început să recenzez cărţi, am folosit de nenumărate ori expresii precum „literatură/scriitură feminină“; de multe ori am considerat că pot fi observate anumite diferenţe tematice şi stilistice între literatura scrisă de bărbaţi şi cea scrisă de femei; uneori am asociat poeziei scrise de femei termeni precum „delicateţe“, „graţie“, „fragilitate“ sau „vulnerabilitate“, alteori am scris despre două sau mai multe titluri combinînd genul cărţii cu genul autoarei (spre exemplu, cărţi-de-proză-scurtă-scrise-de-femei); am folosit formele la feminin „poetă“, „romancieră“, „scriitoare“, „autoare“, „eseistă“, „teoreticiană“, dar niciodată „critică/istorică literară“ sau „dramaturgă“ (mi s-a părut că sună rău); cînd am coordonat anchete / am alcătuit antologii, uneori nu mi-am pus problema distribuţiei autorilor pe gen, alteori am fost atent la acest aspect. Ca orice tînăr care învaţă pe cont propriu să scrie recenzii, am moştenit nişte formule-clişeu şi am folosit o mare varietate de criterii (inclusiv cel de gen) cînd am discutat cărţile. Niciodată n-am făcut însă o judecată de valoare implicită fiindcă, pentru mine, n-a contat niciodată genul celui care scrie literatură: „scriitura feminină“ are anumite trăsături, întruneşte anumite calităţi, nu se reduce la genul celui/celei care o practică şi nu presupune, cel puţin în cazul meu, o distincţie valorică (slabă). Pentru a discuta literatura, în general, sau pentru a comenta o carte, în special, am considerat că, susţinută de un discurs analitic şi onest, orice criteriu (geografic, tematic, de limbaj etc.) sau formă retorică sînt potrivite.

Recent, pe un site cultural de popularizare, am făcut un colaj doar cu versuri din cărţi noi de poezie scrise de fete într-o încercare de a atrage atenţia exclusiv asupra multitudinii şi diversităţii expresiei poetice practicate de scriitoarele care au publicat poezie în 2016. Reacţiile au fost împărţite: unele poete au înţeles ideea colajului (un criteriu / o convenţie ca oricare alta), alte poete au fost ofensate ba de ideea de „listă“ (deşi eu nu folosisem termenul), ba de faptul că am spus „fete“ (termen considerat „inadecvat“ cu vîrsta unor scriitoare), ba de faptul că am numit unele versuri „graţioase“ (termen considerat minimizator); în fine, cel mai categoric comentariu, cel în urma căruia am aflat că sînt misogin, a sunat aşa: „Lista e sexistă pentru că e o listă făcută plecînd de la distincţia literatură feminină vs literatură masculină, o listă făcută de un bărbat care îşi asumă o poziţie de putere asupra unei categorii discriminate.“

Acesta este, probabil, şi punctul de plecare al anchetei „Doamne, domnişoare, scriitoare, autoare – made in Romania“, coordonată de Ruxandra Cesereanu în revista Steaua nr. 1, anchetă care pune două întrebări: „Cum este să funcționezi ca scriitoare în cultura română, în general?“ şi „Cum este să fii femeie-autor în literatura română, în particular?“. Au răspuns douăzeci de scriitoare din mai multe generaţii şi, deşi există un consens de perspectivă, se pot observa şi diferenţe. Cele între viziunile Iuliei Militaru şi Mirunei Vlada (două poete din aceeaşi generaţie) fiind esenţiale, voi începe cu acestea.

Spune Iulia Militaru: „Literatura este privită adesea ca promotoare a diversităţii, oferind cititorului un număr mare de genuri. Însă susţinerea genului ca diversitate este inutilă, atîta vreme cît mai vorbim încă de gen, adevărata diversitate nu poate exista decît în afara oricărei clasificări, iar asta se va face cînd genul va dispărea, cînd poezia, romanul, proza scurtă etc. vor deveni de nerecunoscut. De aseme-nea, există studii care aduc ca argument prezenţa unor perioade în care literatura devine dominată de autoare. Însă nu de numele care sînt acceptate şi citite la un moment dat ar trebui să ţinem cont, ci mai degrabă de tipul de discurs pe care ele îl aduc în spaţiul public. Iar aici avem într-adevăr o problemă, la noi fiind îngrijorătoare absenţa unor grupuri care să ia atitudine, lipsa unor voci care să condamne limbajul marcat de diferenţele de gen şi să acţioneze în acelaşi timp.“ Spune Miruna Vlada: „Evident că literatura de calitate nu are gen. Dar percepția are gen, la fel și formarea gusturilor sau a tipului de sensibilitate pentru observația socială al unui tînăr/tinere. Acestea se dezvoltă diferit la femei și la bărbați și cred că ambele genuri au de învățat din asta. Diversitatea genurilor și a modului diferit de interacțiune cu realitatea, care se reflectă într-un mod foarte incitant în literatură, e un element de cultură generală. Cred că e foarte problematic să văduvim elevii de explorarea acestor distincții de gen și de bogăția multiperspectivală ce le va fi tare utilă în toate experiențele ulterioare. Manualele fără scriitoare ciuntesc de fapt realitatea, în care și bărbați, și femei deopotrivă au găsit căi creative de a se exprima și de a inova literar, performînd adesea pe paliere diferite“.

Despre limbajul marcat de diferenţele de gen vorbesc mai multe scriitoare. Mihaela Mudure: „Cred că întrebarea conţine, partial, răspun-sul. Chestionarul se referă la femeia-autor şi nu la femeia-autoare. Rezistenţa limbii la anumite construcţii feminine sau preferinţa noastră pentru anumite formule lexicale trădează atît mentalul colectiv, cît şi pe cel individual. Intrarea în spaţiul public prin poziţia de autoritate şi putere pe care o reprezintă auctorialitatea este încă o problemă, în spaţiul românesc, atît pentru receptori (redactori, critici, istorici literari, cititori neprofesionişti), cît şi pentru femeia autoare, prin comparaţie cu alte culturi mult mai obiş-nuite a gîndi umanul şi la masculin, şi la feminin.“ Spune şi Alina Purcaru: „Cît despre receptare, speculațiile din proximitatea intimității, dihotomiile clișeice, de tip «cerebralitate»/«sensibili-tate», plus verdictul de «literatură a crizei» (de presu-pus, sentimentale) parazitează, în continuare, analiza cărților scrise de autoare.“ Şi Andreea Răsuceanu: „Uneori ele ies la suprafață pe neaștep-tate de sub aparența unei corectitudini politice afișate cu ostentație, sub forma unor involuntare mecanisme verbale clișeice, adînc și iremediabil înrădăcinate în subconștientul nostru: poezia unei autoare e musai feminină, delicată, plină de grație; o scriitoare care vine cu un roman amplu, cu o construcție solidă scrie ca un bărbat etc. Din păcate, rezultatul concret al acestui tip de atitu-dine este absența autoarelor din prim-planul vieții literare, din jurii, board-uri ale diverselor foruri literare etc., dar și o mai slabă reprezentare cantitativă a lor în antologii, volume colective, o mai slabă prezență în general pe piața editorială.“

Despre această lipsă de reprezentare vorbesc mai multe autoare – Marta Petreu: „Cît despre canonul literar, acesta a fost pecetluit de mult și, după cum se știe, s-a cam oprit la autorii afirmați și consacrați pînă în 1989. Un singur nume a mai fost introdus în acest burduf al lui Eol: Mircea Cărtărescu. Manualele școlare, alt mijloc de consa-crare, au fost de multă vreme scrise și aprobate, de fiecare dată, de cine trebuie. Iar premiile literare le dau criticii literari, de la Dumnezeu învestiți cu omnipotență și omniștiință“, şi Ioana Bot („machismul românesc e una din formele mentale «tradiționale» cel mai greu de ucis“), şi Magda Cârneci („anumite tipare bătătorite de aceiași bărbați de cultură aflați în aceleași posturi de conducere de decenii“), şi Adina Diniţoiu („în spaţiul cultural autohton persistă un misoginism difuz“), şi Miruna Vlada: „Din manualele de română o fată află că o serie de domni impozanți, musai cu barbă, au scris multe cărți, au reinventat limba română și au scris uneori și despre dragoste și atunci hop! – apar și femeile în postura clasică de «obiect al adorației»… Femeile aparțin. Literatura de manual le învață pe fete că trebuie să aparțină ca să fie adevărate femei. Lipsesc clar reperele femeilor de sine stătătoare.“

O anchetă în care se spun pe şleau multe lucruri adevărate, unele chiar ruşinoase, despre mediul literar românesc. Dar discuţia abia începe.

Foto: Flickr

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.