Bilanţ 2012
2012 a fost anul comemorării a 100 de ani de la moartea lui I.L. Caragiale, prilej pentru reeditarea operei scriitorului în cele mai variate forme. Editura Humanitas a scos, sub îngrijirea lui Dan C. Mihăilescu, două antologii: Cele mai frumoase scrisori şi Despre lume, artă şi neamul românesc, plus un triplu audio-book, Leac de criză, cu 19 momente şi schiţe în lectura unor actori precum Ion Caramitru, Marius Manole, Irina Petrescu, Victor Rebengiuc sau Răzvan Vasilescu. Iar Casa Radio a editat Integrala Caragiale în versiuni radiofonice, două CD-uri cu 13 momente şi schiţe înregistrate între anii 1952-1970. „Cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la naşterea marelui dramaturg“, a fost lansată Nenea Iancu – „o bere cu prinţipuri“, cel mai simpatic gest non-literar din anul Caragiale.
Nici anul acesta n-a fost tocmai bun pentru proză. Avem în continuare o producţie de romane extrem de mică, proza scurtă fiind ca şi inexistentă, mai exact, două volume: Liviu Antonesei, Victimele inocente... (Polirom) şi Veronica D. Niculescu, Roşu, roşu, catifea (Casa de pariuri literare), plus alte cîteva, necitite încă, aparute la Tracus Arte - oricum, o sărăcie fără precedent. În primele zece luni ale anului, doar patru romane mi-au atras atenţia: Radu Mareş, Deplasarea spre roşu (Polirom), Tatiana Niculescu Bran, În Ţara lui Dumnezeu (Polirom), un cristian, Morţii Mă-tii (Casa de pariuri literare) şi Alexandru Muşina, Nepotul lui Dracula (Aula). Lucrurile s-au mai înviorat pe final, cînd Filip Florian, Toate bufniţele (Polirom) şi Florina Ilis, Vieţile paralele (Cartea Românească) au fost şi cele mai vîndute cărţi ale grupului editorial Polirom la Tîrgul de Carte. Cum am scris recent, şi foarte critic, despre ambele volume, o să-mi exprim speranţa că celelalte romane publicate pe final de an şi necitite la momentul scrierii acestui bilanţ o să fie surprizele: Ioana Pârvulescu, Viitorul începe luni (Humanitas), Radu Paraschivescu, Astăzi este mîinele de care te-ai temut ieri (Humanitas), Radu Aldulescu, Cronicile genocidului (Cartea Românească), Simona Sora, Hotel Universal (Polirom) sau Silviu Gherman, Hîrtiile masculului (Curtea Veche). În acest sens, al crizei prozei, experimentul celui mai rapid roman din lume scris în nouă ore de către 53 de scriitori, Moş Crăciun & Co. (Art) capătă semnificaţia unui statement. La categoria opere, două titluri: Gellu Naum, Proză (Polirom) şi Sorin Stoica, Dincolo de frontiere (Casa de Pariuri Literare). Dintre prozatorii străini de origine română, doi continuă să fie traduşi într-un ritm mulţumitor: Herta Müller, Ţinuturile joase (Humanitas Fiction) şi Cătălin Dorian Florescu, Jacob se hotărăşte să iubească (Polirom).
Poezia, în schimb, nerentabilă comercial şi publicată, în continuare, de editurile cele mai mici, a avut, din nou, un an bun, a depăşit numeric de cîteva ori proza şi a fost de citit, după pofte şi gusturi: Dan Coman, Parohia; Vlad Moldovan, Dispars; Rita Chirian, Asperger; Andra Rotaru, Lemur; Dan Sociu, Poezii naive şi sentimentale şi debutul lui Bogdan-Alexandru Stănescu, Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (toate apărute la Cartea Românească, editură care pare să-şi fi recăpătat gustul în poezie), Radu Vancu, Frînghia înflorită, Dmitri Miticov, Dmitri: uite viaţa şi Iulia Militaru & Anca Bucur, dramadoll (toate apărute la Casa de Editură Max Blecher), plus Ana Dragu, Păzitoarea (Charmides). Pe lîngă acestea, nenumărate alte cărţi de poezie de la Tracus Arte (unde Claudiu Komartin şi Radu Vancu au continuat seria antologiilor Cele mai frumoase poeme din fiecare an), Brumar, Herg Benet, Charmides şi Casa de pariuri literare vor fi receptate în 2013.
Eseistica literară a continuat trendul bun al anilor precedenţi şi, fără pretenţia că menţionez tot ce merită, reţin cîteva titluri remarcabile: Ioana Bot, Eminescu explicat fratelui meu (Art); Ilina Gregori, Cioran şi Vlad Zografi, Infinitul dinăuntru (ambele Humanitas); Mihaela Ursa, Eroticon. Tratat despre ficţiunea amoroasă şi Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică (ambele Cartea Românească); Claudiu Turcuş, Estetica lui Norman Manea şi Valeriu Gherghel, Breviarul sceptic şi alte eseuri despre simplitate (ambele Polirom); Corina Ciocîrlie, Nimic nu se dă pe gratis. Breviar pentru autori în vilegiatură (Tracus Arte), Şerban Axinte, Definiţiile romanului. De la Dimitrie Cantemir la G. Călinescu (Timpul), Ioana Dunea, Literatura reideologizării. 1957-1964. Poezia (Tracus Arte) şi Dan Gulea, Pluviografii. O istorie a culturii române de la Ploieşti (Paralela 45). (Acelaşi Dan Gulea îngrijind excelent şi volumul I.L. Caragiale, Titircă, Sotirescu & Cia, apărut tot la Paralela 45.)
Anul acesta s-a înregistrat şi o revitalizare a cărţii de călătorie: Cosmin Bumbuţ & Elena Stancu, Cuba continuă (Art); Justina Irimia, Ultimul tango la Buenos Aires; Sega, Namaste. Un roman de aventuri spirituale în India şi, cu voia dvs., Trei săptămîni în Himalaya a subsemnatului (toate la Humanitas), Cella Eftimescu, Voluntar în Insula Paştelui (Corint) şi Alexandru Andrieş, Cu mătuşa prin România (Vellant). Ba chiar un volum de road poetry: Florin Dan Prodan, On the road (Shambhala Press Kathmandu).
Tot la categoria non-ficţiune, Cerşetorul de cafea, al treilea volum din seria de Opere pe care Polirom i l-a dedicat poetului Emil Brumaru, este o capodoperă a genului epistolar şi, pentru mine, cea mai frumoasă carte a anului. Noua colecţie de eseuri a istoricului Lucian Boia, De ce este România altfel? (Humanitas) a fost cea mai bine vîndută la Tîrgul de Carte, un alt hit al anului fiind Intelectuali la cratiţă, volumul colectiv coordonat de Ioana Pârvulescu (Humanitas) care adună nu mai puţin de 50 de amintiri culinare însoţite de reţele, poveşti şi feluri de mîncare venind din partea a 20 de scriitori din vreo trei-patru generaţii. Dialogul pe care Gabriel Liiceanu l-a purtat anul trecut cu Mircea Ivănescu la nici două luni înainte de moartea poetului octogenar, Măştile lui M.I. (Humanitas), a fost un alt titlu important în 2012.
O apariţie inedită: ghidul alcătuit de jurnalistul Eugen Istodor care, ajutat de 101 scriitori, artişti şi oameni de pe stradă, a ales 101 cărţi româneşti de citit într-o viaţă (Polirom), pornind de la O samă de cuvinte (anecdote) pentru domni şi pentru ţară ce nu se află în letopiseţele Costineştilor de Ion Neculce (publicată în 1845) şi ajungînd pînă la Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930-1950 de Lucian Boia (publicată în 2011).
La categoria audiobook, Casa Radio a continuat să scoată, în colecţiile „Lecturi pe întuneric“ şi „Colecţioantul de voci“ (niciodată nu mi se pare că le recomand îndeajuns), minunate CD-uri cu înregistrări din arhivă: Ştefan Aug. Doinaş, Trandafirul negru (55 de poeme rostite la Radio între 1970-2002); Mircea Ivănescu, Biografii imaginare (11 poeme rostite la Radio între 1969-2001); Ion Minulescu, Strofe pentru toată lumea (33 de poeme înregistrate în 1928 şi 1968), N. Steinhardt, Jurnal de autor (16 tablete rediofonice înregistrate între 1978-1984).
Printre sărbătoriţii acestui an s-a numărat poetul Şerban Foarţă, căruia i s-au dedicat şi două frumoase volume omagiale cu poeme, eseuri, scrisori, interviuri, fotografii: Şerban Foarţă 70 (coord. Simona Popescu, Paralela 45) şi Foarţă-n faţă. Omagiu lumii la XIV luştri de Şerban Foarţă (coord. Călin-Andrei Mihăilescu, Brumar).
Pe fast-forward, ţin să laud două festivaluri care au crescut în ultimii ani şi care fac un inestimabil bine literaturii: Festivalul de poezie de la Bistriţa şi Festivalul Internaţional de Literatură din Bucureşti (FILB). La fel, ţin să remarc şi continuitatea concursului de debut sponsorizat de UniCredit Ţiriac Bank, cu sprijinul Humanitas, ajuns la a cincea ediţie.
Dezamăgirea anului vine dinspre situaţia ICR ale cărui programe au tradus pînă acum cărţile româneşti în mai toate limbile Europei, prezentîndu-le la tîrgurile de carte şi făcîndu-le vizibile în presa culturală europeană. Schimbarea conducerii şi, implicit, a viziunii (de fapt, pierderea oricărei viziuni), demisiile şi înlocuirea unor oameni care îşi făceau treaba în mod strălucit, reorganizarea cu filiale naţionale, aroganţa şi nepriceperea de care a dat dovadă so far noul preşedinte, Andrei Marga (recent deconspirat de CNSAS drept informator al Securităţii), toate acestea mi se par un dezastru cu efect pe termen lung. Sper din toată inima să mă înşel.