Toreadorul la fileu

Publicat în Dilema Veche nr. 682 din 16-22 martie 2017
Toreadorul la fileu jpeg

● Nunta însîngerată de F.G. Lorca, traducerea: Andrei Măjeri și Adina Lazăr, muzica: Katalin Incze, decor şi costume: Irina Chirilă, asistent regie: Adina Lazăr, coregrafie: Flavia Giurgiu. Cu: Mirela Cioabă, Gabriela Baciu, Anca Dinu, Adrian Andone, Raluca Păun, Claudiu Mihail, Alex Calangiu, Romaniţa Ionescu, Costinela Ungureanu, Corina Druc, Haricleea Nicolau, Ştefan Cepoi, Monica Ardeleanu, Cosmin Rădescu, Dragoş Măceşanu, Cătălin Miculeasa. Teatrul Naţional Craiova. 

Una din aşa-numitele piese rurale ale lui Federico García Lorca, tragedia Nunta însîngerată (1932) este edificatoare pentru stilul dramaturgului prin poetica scriiturii şi simbolurile recognoscibile din opera sa (luna, cuţitul, sîngele, apa etc.). Reprezentat ad litteram, textul ar putea părea desuet astăzi, în schimb, este pretabil la contextualizări contemporane sau atemporale (una dintre cele mai puternice montări ale Nunţii însîngerate din România postcomunistă este cea a lui László Bocsárdi de la Teatrul „Tamási Áron“ din Sfîntu Gheorghe, cu Tibor Pálffy în rolul lui Leonardo, într-o formulă care miza pe fizicalitate). În fond, dincolo de inserţiile lirice, naraţiunea vizează o poveste de dragoste în stil Romeo şi Julieta care poate fi citită în diferite chei.

Ceea ce face regizorul Andrei Măjeri în recenta premieră de la Teatrul Naţional din Craiova este însă mai interesant şi mai complex decît simpla relocare a tragediei în actualitate şi conectarea la limbajul contemporan. Măjeri foloseşte clişeele de interpretare a piesei, ducîndu-le în extrem, spre caricaturizare, dar le intersectează cu deconstrucţia şi reamplasarea textului într-un simbolism contemporan. De exemplu, personajele abstracte ale lui Lorca, Moartea şi Luna, sînt reprezentate prin prototipuri/stereotipuri figurative spaniole: cîntăreaţa/dansatoarea de flamenco şi toreadorul, ambii creionaţi în tuşe groase (excelente prestaţii, actoriceşti şi muzicale, au Monica Ardeleanu şi Ştefan Cepoi). Din acelaşi tablou fac parte cei trei Tăietori (personaj multiplicat), reconfiguraţi ca dansatori de flamenco, ridicoli şi efeminaţi, ale căror partituri, ca şi cele ale Morţii şi Lunii, au fost amplificate.

Moartea şi Luna capătă în spectacol diferite funcţii: dublu („cor“) comentator, alter ego-uri ale îndrăgostiţilor, de la care preiau replici, personaje abstracte. Aşa apare una dintre formulele de reinterpretare ale lui Măjeri: resemantizarea simbolisticii, prin atribuirea unor sensuri noi. Prezenţa acestor personaje groteşti este de un patetism intenţionat ridicol: practic, simbolurile romantice din text sînt transformate în clişee ironice în spectacol. Ele interferează cu planul deconstrucţiei, îl bruiază, funcţionează în paralel sau alternativ: intră pe terenul de tenis, peste personajele contemporaneizate ale naraţiunii; pregătirea pentru nuntă a Logodnicei are o „oglindă“ în maiestuoasa prezenţă a Morţii (cu învolburata ei rochie roşie); la nuntă, căderea rapidă (cînd reuşeşte tehnic) a cortinei în cîteva reprize separă cele două planuri: în faţă, clişeele, în spate, deconstrucţia; finalul – ultimul dintre cele trei succesive – are loc în faţa cortinei, cu personajele abstracte în poză (creează o simetrie cu începutul spectacolului), ca o ultimă raportare la original.

rosencrantz2 foto b danescu jpg jpeg

Deconstrucţia vizează naraţiunea propriu-zisă care este reimaginată într-un simbolism actual, pe un teren de tenis înconjurat de apă, unde conflictele iau forma unor competiţii, ca dueluri verbale, dublate sau nu de jocul propriu-zis (mai toată lumea joacă tenis), şi muzicale sau scene alternative, care se petrec de-o parte şi de alta a fileului sau în tribune etc. Apa, sîngele, plantele verzi, simboluri recurente la Lorca, sînt reconfigurate, sterilizate de metaforele poetice şi reduse la nivel de clişeu. Lor li se adaugă simboluri noi, precum ninsoarea ce cade peste îndrăgostiţii fugari, care trimite ironic la o formă stereotipă de romantism sau materializarea destinului ca o panglică albă care „călăuzeşte“ personajele.

Andrei Măjeri lucrează concomitent în sensul şi împotriva clişeelor de interpretare (precum deconstrucţia mecanică a simbolurilor: spaţiul este transformat pentru nuntă de către maşinişti, care descoperă, la vedere, florile de pe gradenele din scenă). Şi distribuirea Ralucăi Păun în rolul Logodnicei denotă intenţia regizorului de a nega stereotipurile generate de text. Actriţă plină de forţă şi nuanţe, cu un mare talent comic, Raluca Păun are o siluetă rubensiană care contrazice tiparul de senzualitate şi frumuseţe din reprezentările personajului. Logodnicul (Claudiu Mihail) iese şi el din modelul omului bun, fiind mai degrabă băiatul mamei, alintat şi cam stupid. Cel care rămîne în sfera desenului original este Leonardo (Alex Calangiu), un foarte bun „băiat rău“, impulsiv şi macho. Soţia sa (Romaniţa Ionescu), o figură ştearsă în text, capătă consistenţă în spectacol şi este transformată într-o femeie care presimte tragedia, ceea ce îi dă o stare de febrilitate. Servitoarea este multiplicată şi cele trei personaje rezultate creează un moment de confuzie comică atunci cînd soacra Logodnicei (Mirela Cioabă, o mamă care devine hilar-opresivă în durerea ei) vine să îşi cunoască viitoarea noră şi nu ştie care este aceasta dintre femeile prezente pe scenă.

Traducerea modernă (Andrei Măjeri şi Adina Lazăr) susţine ironizarea tragicului. Se schimbă şi ponderea scenelor, actul 1 este cel mai elaborat şi cel mai lung, iar ultimul, exagerat de liric ca scriitură, este scurtat.

Chiar dacă are unele lungimi, mai ales în a doua parte, Nunta însîngerată este un spectacol viu, savuros, plin de cîntece (prelucrări după Chavela Vargas şi Lola Flores, riguros lucrate de Katalin In­cze) şi mişcare (Flavia Giurgiu face o coregrafie amuzantă, în sensul persiflării patetismului), cu o interferenţă bine argumentată între originalul romantic şi deconstrucţia ironică. Andrei Măjeri a imaginat inteligent nu doar o formulă actuală pentru un text clasic, ci şi procesul de declişeizare a interpretării acestuia. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Bogdan Dănescu

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Costul vieții în România versus Marea Britanie: Prețurile la unele alimente din hypermarket, mai mari la noi decât în străinătate
„Să mai tăiem din visele în care viața din România e mai ieftină”, spune o româncă în cadrul unei dezbateri privind costurile vieții în Marea Britanie comparativ cu cele din România. Diferența de 3.000 de lire sterline este considerată o exagerare de majoritatea participanților la discuție.
image
Americani uimiți de vizita în România: „E posibil să fi descoperit aici cel mai frumos orășel din lume“ VIDEO
Doi vloggeri americani veniți în vizită la Brașov spun că este posibil să fi descoperit cel mai frumos orășel din lume. Americanii au fost impresionați de arhitectură și de Piața Sfatului.
image
Imagini virale. Un rus s-a filmat în timp ce urina pe mormântul părinților lui Vladimir Putin VIDEO
Un individ care a rămas necunoscut s-a filmat în timp ce pare că urinează pe mormântul părinților președintelui rus Vladimir Putin, din cimitirul Serafimovsky din Sankt Petersburg.

HIstoria.ro

image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.
image
Cel mai bogat prinț român, în „Historia” de martie
La începutul secolului XX, prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino a vrut să placheze acoperișul Palatului Zamora (actualul Castel Cantacuzino) cu monede de aur și i-a cerut voie regelui să facă acest lucru. Carol I i-ar fi răspuns: „Îţi dau voie dacă pui monedele pe cant“.