„Cu ce mă ajută să îi zic unui om ţigan?“

Publicat în Dilema Veche nr. 759 din 6-12 septembrie 2018
„Cu ce mă ajută să îi zic unui om ţigan?“ jpeg

● Vi me som rom / Și eu sînt rom, de Madălina Brândușe, Mișa Dumitriu, Irina Gâdiuță, Alex Horghidan, Alfredo Minea, Raj-Alexandru Udrea, Andrei Șerban. 

„Nu e pentru teatru“, zice Andrei Şerban (actorul, aici regizor, nu regizorul) despre noul lui spectacol, Vi me som rom / Şi eu sînt rom, prezentat într-o vizionare la Macaz. „Ne dorim să îl jucăm în licee, să avem discuţii cu liceenii, să facem o platformă unde tinerii romi pot să ne cunoască, să ne scrie şi să îşi facă coming out-ul. Ar fi un semn de încurajare pentru romii invizibili, pentru că mulţi sînt încurajaţi de părinţi să nu zică lucrul ăsta. Aş vrea să ne întîlnim cu ei şi să vedem cum luptăm din interior. Am ţinut un atelier de teatru în liceu şi i-am întrebat pe copii dacă au probleme cu vreo etnie. Au zis că cu romii. Le-am zis că eu sînt de etnie romă. Am făcut glume, am zis: Staţi liniştiţi, că nu vă fur eu portofelul, mi-l furaţi voi mie. Asta e adevărat. Pe mine m-au cam furat prietenii mei care nu erau romi, aşa că ar trebui, conform teoriei că, dacă te-au furat ţiganii, ţi-e frică de ei, ca şi mie să-mi fie frică de albi. Am ascuns portofelul, copiii au rîs. Şi după două zile au venit două fetiţe care participau la atelier şi au zis că ele sînt de etnie romă. Asta vrem, să vedem cum tinerii îşi negociază afirmarea identităţii rome cu părinţii. Nu vrem să punem presiune pe ei. Să o facă atunci cînd simt ei, dacă vor, dacă nu, măcar să conştientizeze situaţia.“

Vi me som rom / Şi eu sînt rom este un construct performativ despre identitatea romă, prejudecăţile care o vizează şi consecinţele lor, bazat pe o serie de interviuri, pe experienţele personale ale actanţilor (Mădălina Brândușe, Alfredo Minea, Raj-Alexandru Udrea) şi ale regizorului (Andrei Şerban), parţial ficţionalizate şi intersectate de informaţii – „Explicăm ce înseamnă cuvîntul ţigan, de exemplu. Cu ce mă ajută pe mine să îi spun unui om ţigan? E o chestie agresivă“, crede Raj-Alexandru Udrea, a cărui origine – „pe jumătate indian şi mai închis la culoare“ – l-a adus în situaţia de „a fi tratat ca fiind de etnie romă, deşi nu e. Alfredo şi cu mine, care sîntem mai deschişi la culoare, am fost trataţi ca nefiind de etnie romă şi chiar a trebuit să ducem muncă de convingere cu oamenii care zic: Cum să fii? N-are cum“, explică Andrei Şerban. „Mi s-a părut important de văzut cum funcţionează mentalitatea rasistă, cum pun oamenii etichete.“ Spectacolul explorează dramatic-comic-parodic trei identităţi diferite în relaţie cu etnia romă: romul invizibil (cu pielea de culoare deschisă), romul aparent (nu este rom, dar arată ca un rom) şi cel care nu este rom, dar relaţionează cu romii (să-i zicem albul binevoitor). „Toată copilăria am fost minţit de părinţi că nu avem nici o treabă cu etnia romă. Bunica îmi zicea însă tot timpul: Ba da, mamaie, sîntem romi. Pe la 16 ani, am auzit-o pe mama certîndu-se cu bunica în limba rromani. Atunci am zis OK, nu mă mai minţiţi. Şi de atunci am început să îmi asum etnia. M-am lovit de multe ori de chestia asta cu taci şi stai în banca ta, că o să-ţi fie mai bine, şi nu mai fi cu gura mare, să spui cine eşti, că o să ai numai de pierdut. Cu orice ocazie am spus public că sînt de etnie romă şi nu am avut nimic de pierdut pînă acum“, povesteşte, la prima asumare pe scenă a identităţii etnice, Alfredo Minea.

credit andrei sever jpg jpeg

Cînd rasismul antirom explodează, termenii – rasistul şi victima – sînt, de regulă, egali şi adulţi. Agresiunea poate veni din partea paznicului unui magazin care „identifică“ un potenţial infractor după culoarea pielii („Cum întoarcem situaţia asta? Căci vrem să oferim şi soluţii“, chestionează Andrei Şerban un caz întîmplat într-un magazin cu ştaif din Capitală), părinţii („A fost complicat după ce m-am combinat cu Marian, că el e rom vizibil şi s-a creat panică acasă din cauză că unchiul meu e rasist şi naţionalist. Atunci a fost prima oară cînd m-am gîndit ce o să facem: unchiul meu nu îl va cunoaşte niciodată, nici bunica mea, adică mama lui“, explică Mădălina Brânduşe) sau profesorii (tot Mădălina: „Am lucrat în şcoli şi profesorii erau rasişti. Am avut o discuţie cu o profesoară de istorie, i-am spus: Cum puteţi gîndi aşa? Şi ea zicea că nu sînt toţi la fel, doar ăştia care au venit cu tot neamul, am avut elevi toate generaţiile dintr-o familie, nu se mai termină). Însă dur este atunci cînd rasismul este îndreptat de către adulţi împotriva copiilor. „Aşa ne dăm seama de ce copiii sînt rasişti, pentru că asta vine şi de la părinţi, şi de la profesori“, argumentează Andrei Şerban. „Mai există o discriminare mascată, am trăit-o în liceu. Erau doi copii în ultima bancă. Eu abia acum am realizat că ei nu erau mai înalţi, ei erau, pur şi simplu, trimişi în ultima bancă din cauza culorii pielii. Mi-aş fi dorit ca situaţia asta să fi fost ficţiune. De asta e important să jucăm în şcoli, să vină profesorii să vadă.“ Rasismul se manifestă şi între copii, fără a fi mai puţin agresiv. „Cînd eram mic“, povesteşte Raj, „aveam o poreclă pe care mi-o puseseră copiii de la bloc. Mi se zicea negrotei. Mi se părea cool că am o poreclă, dar cînd am crescut, mi-am dat seama ce înseamnă. A fost greu să scap de porecla aia. După asta, m-am apucat de canto clasic şi mi s-a zis Guţă, altă trimitere la etnia romă.“ Toate astea fac ca asumarea publică a identităţii etnice să fie dificilă. „Jucam într-un spectacol, Nu ne-am născut la locul potrivit, a început discuţia cu spectatorii şi o fată din public a zis: Piesa e faină, felicitări actorilor, dar par ţigani în text, nu puteţi să scoateţi ţiganii din text? Înţeleg că o să duceţi spectacolul în Germania, să nu mai arătăm imaginea asta şi în Germania. Am lăsat capul în pămînt de ruşine pentru că în perioada aia nu îmi asumam public etnia (era presiunea familiei în sensul ăsta). S-a ridicat un bărbat şi a zis: Eu sînt de etnie romă şi mă jigneşte chestia asta. S-a lăsat liniştea, tipa a roşit. După spectacol, l-am luat pe tip deoparte şi i-am spus: E foarte tare ce ai făcut, eu sînt de etnie romă, dar nu mi-am asumat asta, şi el a zis: Eu nu sînt de etnie romă, dar m-a enervat ce a zis. Şi de la ruşinea aia am zis că nu mai pot să tac. A fost un moment declanşator. Cînd aud acum o chestie rasistă, reacţionez.“ 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Andrei Sever

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.