Copilul cu copil în societatea cu principii

Publicat în Dilema Veche nr. 729 din 8-14 februarie 2018
Copilul cu copil în societatea cu principii jpeg

● Foreplay, text şi regie: Ozana Nicolau. Cu: Ioana Anastasia Anton, Voica Oltean, Mihaela Rădescu, Viorel Cojanu; muzica: Diana Miron, mişcare: Silvia Călin; scenografie: Mălina Ionescu; video: Elena Găgeanu; -light design: Radu Apostol. Spectacolul face parte dintr-un proiect trans-media ce îmbină teatrul cu documentarul web şi este co-finanţat de AFCN. Centrul de Teatru Educaţional Replika. 

Două adolescente. Medii sociale diferite. Mentalităţi şi nevoi diferite. Aceeaşi situaţie. Aceleaşi consecinţe. Cine e responsabil? Foreplay este un spectacol minimalist care analizează problematica mamelor adolescente prin prezentarea, performativă şi comparată, a două situaţii care sînt rezultante ficţionale ale mai multor cazuri reale, documentate de regizoarea Ozana Nicolau. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul mamelor adolescente (9282 de naşteri cu mame cu vîrste între 10 şi 19 ani, dintre care 676 de naşteri au fost înregistrate în rîndul adolescentelor între 10 şi 14 ani, conform raportului Eurostat pentru 2015, publicat anul trecut). În Statele Unite, unde fenomenul mamelor adolescente este o problemă veche (înflorind pe fondul glorificării, într-o manieră superficială, a imaginii mamei – „to be a mom“ – în discursul public), s-au luat măsuri astfel încît s-a înregistrat o recesiune a acestuia. Una dintre măsuri vizează educaţia în şcoală prin demonstrarea practică a ceea ce înseamnă să fii părinte: îngrijirea, timp de o săptămînă, a păpuşilor-bebeluşi s-a dovedit o temă traumatizantă pentru elevi şi tocmai asta i-a asigurat eficienţa.

Revenind în România, unde educaţia sexuală la şcoală este minimală, iar acasă, pe fondul unei societăţi pretins pudibonde şi ipocrit cucernice, poate lipsi complet, situaţia mamelor adolescente a preocupat exclusiv actanţi sociali (organizaţii) de impact mic, nicidecum nu a constituit obiectul vreunei strategii la nivel naţional, realizate de autorităţi. În urma raportului Eurostat din 2017, UE a recomandat României să iniţieze o strategie naţională pentru reducerea numărului de mame adolescente. Nu am aflat de vreun demers în sensul ăsta. Spectacolul Ozanei Nicolau face vizibilă această problemă, chestionează cauzele şi efectele ei şi confruntă spectatorul (o problemă nu este o problemă pînă cînd nu te priveşte personal).


— Foto: Vlad Bîrdu

rosencrantz foto vlad birdu jpg jpeg

Două poveşti ficţionalizate se derulează în paralel, analizînd modul în care adolescentele ajung în situaţia de a deveni mame, cum reacţionează familiile lor, colegii, profesorii şi care sînt consecinţele. Fetele vin din medii diferite: una (Ioana Anastasia Anton) locuieşte la sat şi provine dintr-o familie cu venituri mici, care încearcă să scape de sărăcie prin munca mamei în străinătate, a cărei absenţă fragilează relaţiile între părinţi şi copii, o alta (Voica Oltean) face parte dintr-o familie din clasa de mijloc urbană, bine educată şi cu toate avantajele de rigoare. De asemenea, partenerii fetelor şi apariţia sarcinii variază, de la prietenul matur (30 ani), alături de care adolescenta visează o familie altfel decît cea de acasă, la colegul de clasă, cu care s-a distrat la o petrecere cu mult alcool. Punctul comun este că fetelor le lipseşte o comunicare reală cu părinţii, care să vizeze nu doar educaţia sexuală, ci şi construcţia identităţii, ceea ce le-ar permite să ia decizii mature în ceea ce le priveşte. Relaţia părinţi – copii apare în spectacole în două variante, ambele nocive: subordonarea copilului faţă de părinţi (fără a-i asculta în mod real problemele şi a-i permite să se maturizeze) şi plasarea responsabilităţilor părinţilor pe umerii copilului (atunci cînd părinţii sînt absenţi sau neputincioşi). Apoi, deşi prejudecăţile arată diferit la oraş şi la sat (ascunderea „ruşinii“ prin izolarea fetei de societate sau, dimpotrivă, stigmatizarea sarcinii şi hărţuirea mamei în public), efectele sînt similare: mamele rămîn singure cu copiii. Alături de ele nu vor mai sta, de la un moment încolo, nici partenerii, nici părinţii, nici prietenii.

Celor două poveşti ficţionalizate – în care anturajul, adică părinţi, parteneri, colegi, profesori, este jucat de Mihaela Rădescu şi Viorel Cojanu ca voci reprezentative, nu caractere în sens clasic – li se adaugă una reală, livrată audio pe tot parcursul spectacolului. Este cazul unei adolescente care se căsătoreşte, fără să ştie prea bine cu cine şi fără ca asta să fi fost decizia ei – probabil, este vorba despre o fată de etnie romă, căci în acest grup etnic există cutuma căsătoriilor la vîrste mici – şi care „are noroc“, adică se înţelege bine cu soacra, care o ajută cu creşterea copilului. Cele trei poveşti au funcţii similare, ca realităţi, ficţionalizate sau nu, exemplare. Există un moment în care spectatorul este chestionat despre propria decizie, dacă ar fi în cauză, în funcţie de rolul pe care l-ar putea avea: părinte minor sau părinte al unui adolescent care va avea un copil. Publicul este forţat astfel să se confrunte cu realitatea, fie ea şi ipotetică. Cînd am vizionat spectacolul, răspunsurile au fost „corecte“, dar este discutabil dacă în mod concret, într-o situaţie reală, lucrurile ar sta exact aşa.

În marea majoritate, mamele adolescente sînt abandonate de stat, familie şi parteneri, astfel că, uneori, ajung să-şi abandoneze, la rîndul lor, copiii, studiile, visele. Ce ar trebui făcut, la nivel naţional, pentru activarea statului în sprijinul lor şi pentru schimbarea mentalităţii? Pretins morală, societatea noastră glorifică familia tradiţională doar ca opoziţie faţă de identităţi de gen, altele decît heterosexualitatea, şi ca susţinere a instituţiei Bisericii, dar nu se ocupă – să protejeze, să sprijine, să acorde asistenţă – de cei aflaţi în situaţii dramatice în interiorul acestui tip idealizat de familie (la problematica mamelor adolescente se adaugă violenţa domestică, agresiunile sexuale, abandonul copiilor etc.). Cu ipocrizie drapată în retorică sforăitoare, societatea regurgitează clişee privind familia pentru a servi unor discursuri publice, fără a fi interesată în mod real de sănătatea familiei. Asta în timp ce victimele sînt tot mai multe. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Mălina şi Elena Ionescu

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.