Un simplu apel la supraviețuire

Roxana NISTEA
7 iulie 2020
Epidemia în vremea dezastrelor jpeg

Jurnal de pandemie, zi de numărătoare 157. Omenirea de o parte, coronavirusul (SARS COV 2) de alta. Ne-a luat o grămadă de timp să lămurim beligeranții: virusul e de o parte și sofisticații umani de partea cealaltă. Nu e o luptă între oameni, deși depinde de deciziile lor. El e virusul mic, cu un singur fel de acid nucleic (ARN), deștepții de noi sîntem mamifere cu ADN și cu ARN. Virusului i se cam rupe de acizii nucleici și de inteligența noastră de specie. Virusul știe una și bună: să se înmulțească. Fiind așa de mic nu poate decît să folosească altă specie pentru propria înmulțire. Uneori omoară specia gazdă, dar, cel mai adesea, numai o folosește pe-ntru hrană și înmulțire. E cineva lezat? Cum îndrăznește virusul să ne folosească drept hrană? Adică prăpăditul de virus ne folosește așa, direct? Nu ne manipulează? Nu ne păcălește cumva? Doar ne folosește ca suport vital? Da. Simplu și direct. Noi, deștepții de noi, oamenii, știm acum multe despre virus. Virușii sînt atît de mici încît nu se văd cu microscopul optic. Mici, insidioși și eventual letali. Virușii de calculator au fost denumiți după omonimii lor din lumea vie, nu invers.

Istoric vorbind, fiecare epidemie a dat impuls medicinei. Impulsul a fost dat chiar dacă oamenii nu își vedeau adversarul. Întotdeauna, însă, oamenii au respectat adversarul letal.

Unde sîntem azi cu pandemia? Sîntem în faza „scapă cine poate”, tradus prin termenul tehnic de „răspîndire comunitară”. Știm multe despre acest coronavirus, totuși, sîntem cumva prinși în capcană. De ce? Mai bine să întreb: de cine?

Răspuns:
1. Nu avem (încă) tratament care să omoare virusul. Da, laboratoare mari lucrează și oameni deștepți lucrează.
2. Nu avem vaccin (încă). Da, e valabil enunțul de la punctul 1, cu cercetătorii.
3. Virusul este în comunități, nu îl mai putem ține afară.
4. Capcane umane: judecățile noastre.

Insist asupra ultimului punct. Pandemia impune o gîndire la nivel global. Avem ocazia să asistăm la ceea ce se întîmplă în majoritatea țărilor. Ia să vedem specificul național!

Românii duc în spate povară grea: comunismul cu crimele sale, cu frigul, cu foamea, cu teroarea, cu delațiunea, dar mai ales cu pierderea încrederii în oameni. Cum să mai ai încredere în oameni cînd știi de ce sînt în stare? În cine să avem încredere? Criticăm tot, dar tot, tot! Facem asta pe ton ultimativ, de cunoscători supremi ai regulilor universului. Virusul ne dă o lecție de umilință. Nu știm tot, nu putem tot, nu merităm tot.

Marea dezamăgire vine desigur de unde speranța era mare. Speram ca românii să nu aibă nevoie de prea mulți morți ca să înțeleagă ce se petrece. Am greșit. Unii oameni nu înțeleg decît atunci cînd sînt loviți personal. Avocatul Poporului numește „tortură” carantina, libertatea și sănătatea par noțiuni abstracte și pentru Curtea Constituțională, politicienii aflați la putere arată mereu că lupta politică e mai importantă decît sănătatea românilor, amenzile date pentru cei ce nu respectă izolarea sînt contestabile, majoritatea jurnaliștilor sînt experți în pandemia covid. Românul de rînd e expert, dar nu orice fel de expert, e un expert revendicativ, supărat, cu păreri ferm documentate (din TV sau de pe scara blocului), gata să urască și să-și ceară dreptul la sănătate. Sănătatea ar fi ceva „drept” constituțional pentru care nu trebuie să facem nimic, doar să îl cerem cu voce puternică. Expertul nostru e gata de orice, mai puțin de a da credit celor care zic că virusul ăsta e mortal. Acceptă oarecum că există virusul, „totuși există”, dar nu e chiar așa, e altfel. Din cauza asta nici nu poartă mască și îi disprețuiește pe cei ce poartă mască. Mai avem varianta de expert, de regulă feminin, care „nu suportă” masca, „se sufocă cu masca” sau „face alergie la mască”.

Pacienții pozitivi covid vor putea să stea acasă, să își poarte singuri de grijă, să le poarte de grijă celor din comunitatea în care locuiesc. Vor sta izolați la domiciliu? Izolați de familia lor? Vor avea grijă să nu răspîndească covid?

Peste 60% dintre cei ce au virusul în căile respiratorii sînt asimptomatici, dar răspîndesc boala. Vă rog pe toți să vă gîndiți la asta! Vă rog să vă gîndiți la cei din jur! Purtați mască, evitați aglomerațiile, nu vă suflați în ceafă (nici în față), spălați mîinile! Rugămintea asta nu e ceva patetic, e un simplu apel la supraviețuire. Pandemia este în scenă și noi toți sîntem actori în piesa asta. Diferiți, dar toți avem rol principal. Dacă e dramă sau tragedie vom vedea la final. E posibil un final multiplu, dramă sau tragedie, în funcție de prestația actorilor.

Rămîneți sănătoși, oameni buni!

Dr. Roxana Nistea, medic primar boli infecţioase

20230505 112507 jpg
După treizeci de ani. Orașul de pe Bega
Ca tot românul însetat de cultură în anul de grație 2023, am pornit-o și eu, acum o săptămînă, către orașul culturii europene, Timișoara.
Présidence Française du Conseil de l'Union Européenne 2022  The French Presidency of the council of the European Union 2022    51827990636 jpg
Merită semnat „Manifestul pentru pace”?
Manifestul va duce la discuții aprinse în Bundestag și se va lăsa cu urmări politice greu de prevăzut în economia de război a politicii interne germane.
index jpeg 3 webp
Interceptări în numele „adevărului“?
Cazul de la Frăsinei, cu finalul acesta mi-a lăsat un gust amar. Gustul înfrîngerii asupra rostului la care sîntem chemați, fiecare din noi.
IMoroianu jpg
De Crăciun, fii mai bun!
Reflectăm imagini de Narciși îndrăgostiți și înduioșați de propria mortalitate de care Isus sărbătoritul este dator să ne izbăvească
Last photo before the game with Gheorghe Hagi jpg
Hagi vs. Mutu sau despre respectul datorat adversarului
Apoi, cu politica speculativă a lui „dacă” şi a lui „poate”, atît de dragă mioriticului, nu vom ajunge nicăieri.
640px British museum greatcourt jpg
Activismul anti-petrol în muzeele europene
Marile companii petroliere au căutat, de-a lungul timpului, să-și asocieze imaginea cu acțiuni caritabile, dar mai ales cu instituții culturale.
AV jpg
Din nou despre claritatea morală
Pretenția „clarității morale” se întemeiază nu doar pe o logică bivalentă, ci și pe principiul terțului exclus (pe care bivalența singură nu-l presupune).
George Cornila jpeg
O preascurtă istorie a vergeturilor
Perfecțiunea rămîne o iluzie pentru că este redefinită o dată la cîțiva ani.
Dă ce? jpeg
Dă ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, mîinile mele diferite ce s-au împletit cruce într-un legămînt al frăției au fost mereu paznici de încredere ai drumurilor bune.
Puțin tei și caramel jpeg
Puțin tei și caramel
La pas prin Oxford, nu i-am văzut spiralele răsucite spre cer, nici garguii străjuind fiecare zid, i-am văzut culoarea.
Înapoi la grădiniță jpeg
Înapoi la grădiniță
„Ce faci dacă un copil îl mușcă pe celălalt?!” Sfinte Sisoe! Ce e cu întrebarea asta?!
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei jpeg
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac în puț jpeg
Din lac în puț
Agenția britanică de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act înainte de a se hotărî dacă să îmi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concepție jpeg
Zgîlțîieli, interviuri și porunca „să nu atingi”
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Creația a fost înlocuită cu ingeniozitatea. Au uitat că munca este muncă și numesc asta creație.
Curajul din palmă jpeg
Curajul din palmă
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematică a radioului jpeg
O voce emblematică a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instanţă magică, aptă a preschimba cuvintele rostite în reprezentări instantanee. Îl avantajau timbrul, dicţia limpede, fluenţa şi o anumită eleganţă a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o să fiu niciodată jpeg
N-o să fiu niciodată
Sînt doar roluri în care imaginația mea m-a pus cu mult drag, puneri în scenă care mi-au produs multă bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice că doar în situații de criză, cînd simțim vuietul dezacordurilor, contradicțiilor (auto)impuse, se dă în vileag cu adevărat caracterul uman.
Ancora imparo jpeg
Ancora imparo
Nu există moment în care să nu învăț că frumusețea lumii e nesfîrșită și mereu străbătătoare prin neguri.
Un an mai tîrziu jpeg
Un an mai tîrziu
Cînd și cînd, mușcă frica asta din mine cu o foame care nu se mai potolește.
Nu mă îndoiesc jpeg
Nu mă îndoiesc
Nu poate exista frumusețe fără certitudine. Aleg pentru că pot să aleg, pot să nu mă îndoiesc.

Adevarul.ro

image
Cine a fost Vera Putina, presupusa mamă biologică a liderului de la Kremlin
Vera Putina, care a murit, miercuri, 31 mai, la 96 de ani, a ieșit din obscuritate în 1999, pretinzând că este mama biologică a lui Vladimir Putin, pe care a pretins că l-a abandonat când era copil.
image
Frații Tate și interlopii din „Familia DMS“, un sindicat de crimă organizată din România
Andrew și Tristan Tate, anchetați pentru trafic de persoane și viol, au câștigat bani din săli de jocuri de noroc în colaborare cu cel mai mare sindicat de crimă organizată din România, arată o investigație realizată de Rise Project.
image
Ce zodii sunt adevărate mașini de făcut bani. S-au născut pentru asta
Unii dintre nativii zodiacului se mulțumesc cu un serviciu sigur și cu un venit stabil, în timp ce alte semne zodiacale sunt făcute să producă bani pe bandă rulantă.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.