Un simplu apel la supravie╚Ťuire

Roxana NISTEA
7 iulie 2020
Epidemia în vremea dezastrelor jpeg

Jurnal de pandemie, zi de num─âr─âtoare 157. Omenirea de o parte, coronavirusul (SARS COV 2) de alta. Ne-a luat o gr─âmad─â de timp s─â l─âmurim beligeran╚Ťii: virusul e de o parte ╚Öi sofistica╚Ťii umani de partea cealalt─â. Nu e o lupt─â ├«ntre oameni, de╚Öi depinde de deciziile lor. El e virusul mic, cu un singur fel de acid nucleic (ARN), de╚Ötep╚Ťii de noi s├«ntem mamifere cu ADN ╚Öi cu ARN. Virusului i se cam rupe de acizii nucleici ╚Öi de inteligen╚Ťa noastr─â de specie. Virusul ╚Ötie una ╚Öi bun─â: s─â se ├«nmul╚Ťeasc─â. Fiind a╚Öa de mic nu poate dec├«t s─â foloseasc─â alt─â specie pentru propria ├«nmul╚Ťire. Uneori omoar─â specia gazd─â, dar, cel mai adesea, numai o folose╚Öte pe-ntru hran─â ╚Öi ├«nmul╚Ťire. E cineva lezat? Cum ├«ndr─âzne╚Öte virusul s─â ne foloseasc─â drept hran─â? Adic─â pr─âp─âditul de virus ne folose╚Öte a╚Öa, direct? Nu ne manipuleaz─â? Nu ne p─âc─âle╚Öte cumva? Doar ne folose╚Öte ca suport vital? Da. Simplu ╚Öi direct. Noi, de╚Ötep╚Ťii de noi, oamenii, ╚Ötim acum multe despre virus. Viru╚Öii s├«nt at├«t de mici ├«nc├«t nu se v─âd cu microscopul optic. Mici, insidio╚Öi ╚Öi eventual letali. Viru╚Öii de calculator au fost denumi╚Ťi dup─â omonimii lor din lumea vie, nu invers.

Istoric vorbind, fiecare epidemie a dat impuls medicinei. Impulsul a fost dat chiar dacă oamenii nu își vedeau adversarul. Întotdeauna, însă, oamenii au respectat adversarul letal.

Unde s├«ntem azi cu pandemia? S├«ntem ├«n faza ÔÇ×scap─â cine poateÔÇŁ, tradus prin termenul tehnic de ÔÇ×r─âsp├«ndire comunitar─âÔÇŁ. ╚śtim multe despre acest coronavirus, totu╚Öi, s├«ntem cumva prin╚Öi ├«n capcan─â. De ce? Mai bine s─â ├«ntreb: de cine?

R─âspuns:
1. Nu avem (├«nc─â) tratament care s─â omoare virusul. Da, laboratoare mari lucreaz─â ╚Öi oameni de╚Ötep╚Ťi lucreaz─â.
2. Nu avem vaccin (├«nc─â). Da, e valabil enun╚Ťul de la punctul 1, cu cercet─âtorii.
3. Virusul este ├«n comunit─â╚Ťi, nu ├«l mai putem ╚Ťine afar─â.
4. Capcane umane: judec─â╚Ťile noastre.

Insist asupra ultimului punct. Pandemia impune o g├«ndire la nivel global. Avem ocazia s─â asist─âm la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n majoritatea ╚Ť─ârilor. Ia s─â vedem specificul na╚Ťional!

Rom├ónii duc ├«n spate povar─â grea: comunismul cu crimele sale, cu frigul, cu foamea, cu teroarea, cu dela╚Ťiunea, dar mai ales cu pierderea ├«ncrederii ├«n oameni. Cum s─â mai ai ├«ncredere ├«n oameni c├«nd ╚Ötii de ce s├«nt ├«n stare? ├Än cine s─â avem ├«ncredere? Critic─âm tot, dar tot, tot! Facem asta pe ton ultimativ, de cunosc─âtori supremi ai regulilor universului. Virusul ne d─â o lec╚Ťie de umilin╚Ť─â. Nu ╚Ötim tot, nu putem tot, nu merit─âm tot.

Marea dezam─âgire vine desigur de unde speran╚Ťa era mare. Speram ca rom├ónii s─â nu aib─â nevoie de prea mul╚Ťi mor╚Ťi ca s─â ├«n╚Ťeleag─â ce se petrece. Am gre╚Öit. Unii oameni nu ├«n╚Ťeleg dec├«t atunci c├«nd s├«nt lovi╚Ťi personal. Avocatul Poporului nume╚Öte ÔÇ×tortur─âÔÇŁ carantina, libertatea ╚Öi s─ân─âtatea par no╚Ťiuni abstracte ╚Öi pentru Curtea Constitu╚Ťional─â, politicienii afla╚Ťi la putere arat─â mereu c─â lupta politic─â e mai important─â dec├«t s─ân─âtatea rom├ónilor, amenzile date pentru cei ce nu respect─â izolarea s├«nt contestabile, majoritatea jurnali╚Ötilor s├«nt exper╚Ťi ├«n pandemia covid. Rom├ónul de r├«nd e expert, dar nu orice fel de expert, e un expert revendicativ, sup─ârat, cu p─âreri ferm documentate (din TV sau de pe scara blocului), gata s─â urasc─â ╚Öi s─â-╚Öi cear─â dreptul la s─ân─âtate. S─ân─âtatea ar fi ceva ÔÇ×dreptÔÇŁ constitu╚Ťional pentru care nu trebuie s─â facem nimic, doar s─â ├«l cerem cu voce puternic─â. Expertul nostru e gata de orice, mai pu╚Ťin de a da credit celor care zic c─â virusul ─âsta e mortal. Accept─â oarecum c─â exist─â virusul, ÔÇ×totu╚Öi exist─âÔÇŁ, dar nu e chiar a╚Öa, e altfel. Din cauza asta nici nu poart─â masc─â ╚Öi ├«i dispre╚Ťuie╚Öte pe cei ce poart─â masc─â. Mai avem varianta de expert, de regul─â feminin, care ÔÇ×nu suport─âÔÇŁ masca, ÔÇ×se sufoc─â cu mascaÔÇŁ sau ÔÇ×face alergie la masc─âÔÇŁ.

Pacien╚Ťii pozitivi covid vor putea s─â stea acas─â, s─â ├«╚Öi poarte singuri de grij─â, s─â le poarte de grij─â celor din comunitatea ├«n care locuiesc. Vor sta izola╚Ťi la domiciliu? Izola╚Ťi de familia lor? Vor avea grij─â s─â nu r─âsp├«ndeasc─â covid?

Peste 60% dintre cei ce au virusul ├«n c─âile respiratorii s├«nt asimptomatici, dar r─âsp├«ndesc boala. V─â rog pe to╚Ťi s─â v─â g├«ndi╚Ťi la asta! V─â rog s─â v─â g├«ndi╚Ťi la cei din jur! Purta╚Ťi masc─â, evita╚Ťi aglomera╚Ťiile, nu v─â sufla╚Ťi ├«n ceaf─â (nici ├«n fa╚Ť─â), sp─âla╚Ťi m├«inile! Rug─âmintea asta nu e ceva patetic, e un simplu apel la supravie╚Ťuire. Pandemia este ├«n scen─â ╚Öi noi to╚Ťi s├«ntem actori ├«n piesa asta. Diferi╚Ťi, dar to╚Ťi avem rol principal. Dac─â e dram─â sau tragedie vom vedea la final. E posibil un final multiplu, dram─â sau tragedie, ├«n func╚Ťie de presta╚Ťia actorilor.

R─âm├«ne╚Ťi s─ân─âto╚Öi, oameni buni!

Dr. Roxana Nistea, medic primar boli infecţioase

D─â ce? jpeg
D─â ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, m├«inile mele diferite ce s-au ├«mpletit cruce ├«ntr-un leg─âm├«nt al fr─â╚Ťiei au fost mereu paznici de ├«ncredere ai drumurilor bune.
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel jpeg
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel
La pas prin Oxford, nu i-am v─âzut spiralele r─âsucite spre cer, nici garguii str─âjuind fiecare zid, i-am v─âzut culoarea.
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â jpeg
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â
ÔÇ×Ce faci dac─â un copil ├«l mu╚Öc─â pe cel─âlalt?!ÔÇŁ Sfinte Sisoe! Ce e cu ├«ntrebarea asta?!
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei jpeg
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac ├«n pu╚Ť jpeg
Din lac ├«n pu╚Ť
Agen╚Ťia britanic─â de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act ├«nainte de a se hot─âr├« dac─â s─â ├«mi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concep╚Ťie jpeg
Zg├«l╚Ť├«ieli, interviuri ╚Öi porunca ÔÇ×s─â nu atingiÔÇŁ
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Crea╚Ťia a fost ├«nlocuit─â cu ingeniozitatea. Au uitat c─â munca este munc─â ╚Öi numesc asta crea╚Ťie.
Curajul din palm─â jpeg
Curajul din palm─â
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematic─â a radioului jpeg
O voce emblematic─â a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instan┼ú─â magic─â, apt─â a preschimba cuvintele rostite ├«n reprezent─âri instantanee. ├Äl avantajau timbrul, dic┼úia limpede, fluen┼úa ┼či o anumit─â elegan┼ú─â a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o s─â fiu niciodat─â jpeg
N-o s─â fiu niciodat─â
S├«nt doar roluri ├«n care imagina╚Ťia mea m-a pus cu mult drag, puneri ├«n scen─â care mi-au produs mult─â bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice c─â doar ├«n situa╚Ťii de criz─â, c├«nd sim╚Ťim vuietul dezacordurilor, contradic╚Ťiilor (auto)impuse, se d─â ├«n vileag cu adev─ârat caracterul uman.
Ancora imparo jpeg
Ancora imparo
Nu exist─â moment ├«n care s─â nu ├«nv─â╚Ť c─â frumuse╚Ťea lumii e nesf├«r╚Öit─â ╚Öi mereu str─âb─ât─âtoare prin neguri.
Un an mai tîrziu jpeg
Un an mai tîrziu
Cînd și cînd, mușcă frica asta din mine cu o foame care nu se mai potolește.
Nu mă îndoiesc jpeg
Nu mă îndoiesc
Nu poate exista frumuse╚Ťe f─âr─â certitudine. Aleg pentru c─â pot s─â aleg, pot s─â nu m─â ├«ndoiesc.
A little older, a little more confused jpeg
A little older, a little more confused
Ie╚Öirea din adolescen╚Ť─â a coincis cu o destabilizare a terenului pe care m─â aflam.
Jurnal de pandemie: 360 de zile jpeg
Jurnal de pandemie: 360 de zile
Dacă vom aștepta ca virusul să abandoneze lupta... putem aștepta pînă la sfîrșit.
Odisee de mam─â jpeg
Odisee de mam─â
Via╚Ťa mea de mam─â e ├«n regim de ÔÇ×tocmaiÔÇŁ.
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ jpeg
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ
Invidia, r├«vnirea posesiilor celuilalt, clipelor tr─âite de el, care mereu le ├«mping pe ale noastre ├«n umbr─â, devenea infla╚Ťionar─â odat─â cu postarea pozelor de Revelion.
Dincolo de mîine jpeg
Dincolo de mîine
Cred c─â e timpul s─â ies din bucla temporal─â unde m-am ascuns.
Revolu╚Ťia virtual─â jpeg
Revolu╚Ťia virtual─â
Cr─âciunul, prin tradi╚Ťie, este o s─ârb─âtoare cu un spor ├«nsemnat de intimitate.
Unele mame plîng ușor jpeg
Unele mame plîng ușor
Emo╚Ťiile au fost adunate cu grij─â ╚Öi ascunse ad├«nc, foarte ad├«nc.
Te iubesc jpeg
Te iubesc
O via╚Ť─â ├«ntreag─â am tratat aceste cuvinte cu reveren╚Ť─â ╚Öi sim╚Ť acut al tragediei cosmice.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?