O voce emblematică a radioului

5 iulie 2021
O voce emblematică a radioului jpeg

Dispariţia lui Ion Ghiţulescu a reactivat un adevăr aţipit: există, în viaţa publică, prezenţe şi există imagini. Marii actori le îmbină pe amîndouă. În urma celor mai multe figuri publice însă, după debitarea rolului, se instalează pustiul. În schimb, în pofida distanţei, se încheagă prezenţe resinţite atît de viu, că nu au nevoie de imagine. Radioul are privilegiul de a putea oferi astfel de exemple, de a trăi prin voci care umplu orizontul, inventînd totodată o lume de culori şi de forme. Îmi vine greu să spun „radiojurnalistul”, findcă Ion Ghiţulescu a fost mai mult decît atît. Vocea lui a jucat rolul de instanţă magică, aptă a preschimba cuvintele rostite în reprezentări instantanee. Îl avantajau timbrul, dicţia limpede, fluenţa şi o anumită eleganţă a rostirii. Fără abuz de inflexiuni, cu o intonaţie deprinsă parcă pe marile scene ale Italiei, glasul acesta venea cu o emisie de lumină menită să dizolve orice asperitate. Numai alţi doi tenori, George Nicolescu şi Julio Iglesias, mai sînt înzestraţi cu un asemenea dar. În reportajele fotbalistice, sporea fără-ndoială intensitatea vocală la iminenţa golului şi la gol, dar nu ajungea niciodată la stridenţă. Marcarea golului încununa relatarea ca o floare a exuberanţei.

Generaţia mea a crescut cu vocea acestui bucureştean născut la 27 august 1930. Nu visam că tocmai dumnealui va ajunge să-mi examineze şi mie vocea conform criteriilor radiofoniei. Mă găseam în biroul său în vederea semnării unor documente. Mă miram că o conversaţie aparent simplă se prelungeşte, că mă plimbă de la un subiect la altul. Mi-a spus pînă la urmă că dispuneam de o voce adecvată prezenţei pe unde şi că, dacă nu voi ceda anumitor excese, ea nu se va altera. A avut dreptate. Realizez din 1992, la Radio România, o emisiune pentru care, ca responsabil de programe, dînsul a depus ultima iscălitură de aprobare a includerii ei în grila de la Actualităţi.

Am avut şansa de a-l întîlni şi în afara clădirii Radioului Public. Dorind să-i iau un interviu şi primind acordul, am constatat că sîntem, pe harta cartierului, vecini. Ca să ajung de la mine în Amiral Murgescu, nu aveam decît să traversez Şoseaua Pantelimon şi să purced către Gara Obor pe una dintre străzile pitoreşti cu case flancate de grădini mărunte şi de curţi. La Ion Ghiţulescu, creştea un smochin din fructele căruia am savurat o dulceaţă ca-n Bucureştiul de altădată. Şi nu se putea ca o imagine de epocă să nu se desprindă din vorbele gazdei mele. Locuia acolo din copilărie. Mă miram că în tinereţe jucase baschet, nu fotbal. Mi-a mărturisit că tocmai în parcul de pe strada de alături se apucase de fotbal şi tot acolo renunţase la el. Într-o zi, a apărut unul din Spătarul Milescu, a vrăjit mingea în aşa fel încît le-a înnodat tuturor picioarele, le-a legat de nu mai ştia nimeni cum să şi le despleticească. Iar băiatul ăla se numea Titi Ozon şi pe mulţi i-a lecuit de fotbal. Dar, apropo de fotbal: în cartier, la capătul dinspre Gara de Est a străzii Baicului, se ridica pe vremuri un stadion cu tribune de lemn, putea găzdui zece mii de spectatori. Aparţinea formaţiei Unirea Tricolor, cel mai frumos nume de echipă de pe la noi, susţinută de negustorii din Obor şi Colentina. Copiii erau trimişi înainte de meci să arunce cu mărunţiş în poarta adversă, ca, aşa cum zboară spre plasă monedele, să intre şi golurile. După partidă, suporterii acestui colţ de Bucureşti se regăseau la grădina de vară purtînd numele patronului, La Drăghici, la un grătar şi o bere, două, trei, la un pahar de vin.

Am vorbit despre multe. Mi-a povestit cum, la începutul anilor ’60, în Cupa Campionilor Europeni, Dinamo a căzut cu Real Madrid. În lotul acestuia, figura Ferenc Puskás, refugiat în Spania după înăbuşirea revoltei anticomuniste a Ungariei din 1956. Ghiţulescule, i-a ordonat  partidul, în relatarea ta, nu joacă Puskás! Fireşte că fotbalistul nu a venit la Bucureşti, dar la Madrid, în retur, a marcat un gol din cele trei. Reporterul i-a evitat numele pe parcursul jocului, dar, la gol, n-a avut încotro, aşa că a spus că „a marcat numărul 8”. Partidul a strîmbat din nas, dar faptul era împlinit. Dinamo pierduse cu 0-3. Reporterul avea un caiet studenţesc, poate mai multe, în care-şi notase detalii relevante de la fiecare meci transmis. Nu avea acolo decît 1750 de partide. Greu fusese la început cînd se făcea legătura telefonică pe stadion, iar, din acel moment, crainicul, lăsat singur la capătul firului, trebuia să se descurce orice s-ar fi întîmplat.

Am rămas cu vecinul Ion Ghiţulescu într-o relaţie de prietenie susţinută mai mult de afecţiunea reciprocă reală, decît de reîntîlniri. Pe Facebook, ne comentam postările, iar, din cînd în cînd, mai vorbeam la telefon. Acum, că a plecat, numai în vis mai am şansa de a-i auzi vocea, un ideal al radiogeniei.    

Radu Sergiu Ruba este scriitor. Cea mai recentă carte publicată este volumul de proză scurtă Un mic arhipelag, Editura Tracus Arte, 2019.

Foto: Radio România Actualităţi

23 JPG
Halloween cu veselie
Ar fi fost simpatic să mă fotografiez zîmbind lîngă dovleacul cioplit, cel ales de Iris. Păream frați.
20231026 111623 jpg
O cronotopie atonită
Cînd ai mers ultima dată prin codru, pe jos, în susul unui izvor, fără să aștepți să mai treci vreo punte, lăsînd lumea și ale ei pe malul celălalt?
image png
Umbra morții peste Israel
Unde am greșit? Căci undeva s-a greșit grav.
image png
Scurte observații despre șampania făcută sifon pornind de la unele „Pagini bizare” de Cosmin Ciotloș, din Dilema veche, nr. 1015, septembrie 2023
Urmuz nu era menșevic, mai degrabă nu era îndrăgostit de Lizica Codreanu, mai degrabă nu citea/ cita din Fundoianu etc. etc.
20230505 112507 jpg
După treizeci de ani. Orașul de pe Bega
Ca tot românul însetat de cultură în anul de grație 2023, am pornit-o și eu, acum o săptămînă, către orașul culturii europene, Timișoara.
Présidence Française du Conseil de l'Union Européenne 2022  The French Presidency of the council of the European Union 2022    51827990636 jpg
Merită semnat „Manifestul pentru pace”?
Manifestul va duce la discuții aprinse în Bundestag și se va lăsa cu urmări politice greu de prevăzut în economia de război a politicii interne germane.
index jpeg 3 webp
Interceptări în numele „adevărului“?
Cazul de la Frăsinei, cu finalul acesta mi-a lăsat un gust amar. Gustul înfrîngerii asupra rostului la care sîntem chemați, fiecare din noi.
IMoroianu jpg
De Crăciun, fii mai bun!
Reflectăm imagini de Narciși îndrăgostiți și înduioșați de propria mortalitate de care Isus sărbătoritul este dator să ne izbăvească
Last photo before the game with Gheorghe Hagi jpg
Hagi vs. Mutu sau despre respectul datorat adversarului
Apoi, cu politica speculativă a lui „dacă” şi a lui „poate”, atît de dragă mioriticului, nu vom ajunge nicăieri.
640px British museum greatcourt jpg
Activismul anti-petrol în muzeele europene
Marile companii petroliere au căutat, de-a lungul timpului, să-și asocieze imaginea cu acțiuni caritabile, dar mai ales cu instituții culturale.
AV jpg
Din nou despre claritatea morală
Pretenția „clarității morale” se întemeiază nu doar pe o logică bivalentă, ci și pe principiul terțului exclus (pe care bivalența singură nu-l presupune).
George Cornila jpeg
O preascurtă istorie a vergeturilor
Perfecțiunea rămîne o iluzie pentru că este redefinită o dată la cîțiva ani.
Dă ce? jpeg
Dă ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, mîinile mele diferite ce s-au împletit cruce într-un legămînt al frăției au fost mereu paznici de încredere ai drumurilor bune.
Puțin tei și caramel jpeg
Puțin tei și caramel
La pas prin Oxford, nu i-am văzut spiralele răsucite spre cer, nici garguii străjuind fiecare zid, i-am văzut culoarea.
Înapoi la grădiniță jpeg
Înapoi la grădiniță
„Ce faci dacă un copil îl mușcă pe celălalt?!” Sfinte Sisoe! Ce e cu întrebarea asta?!
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei jpeg
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac în puț jpeg
Din lac în puț
Agenția britanică de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act înainte de a se hotărî dacă să îmi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concepție jpeg
Zgîlțîieli, interviuri și porunca „să nu atingi”
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Creația a fost înlocuită cu ingeniozitatea. Au uitat că munca este muncă și numesc asta creație.
Curajul din palmă jpeg
Curajul din palmă
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o să fiu niciodată jpeg
N-o să fiu niciodată
Sînt doar roluri în care imaginația mea m-a pus cu mult drag, puneri în scenă care mi-au produs multă bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice că doar în situații de criză, cînd simțim vuietul dezacordurilor, contradicțiilor (auto)impuse, se dă în vileag cu adevărat caracterul uman.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.