O voce emblematic─â a radioului

5 iulie 2021
O voce emblematic─â a radioului jpeg

Dispari┼úia lui Ion Ghi┼úulescu a reactivat un adev─âr a┼úipit: exist─â, ├«n via┼úa public─â, prezen┼úe ┼či exist─â imagini. Marii actori le ├«mbin─â pe am├«ndou─â. ├Än urma celor mai multe figuri publice ├«ns─â, dup─â debitarea rolului, se instaleaz─â pustiul. ├Än schimb, ├«n pofida distan┼úei, se ├«ncheag─â prezen┼úe resin┼úite at├«t de viu, c─â nu au nevoie de imagine. Radioul are privilegiul de a putea oferi astfel de exemple, de a tr─âi prin voci care umplu orizontul, invent├«nd totodat─â o lume de culori ┼či de forme. ├Ämi vine greu s─â spun ÔÇ×radiojurnalistulÔÇŁ, findc─â Ion Ghi┼úulescu a fost mai mult dec├«t at├«t. Vocea lui a jucat rolul de instan┼ú─â magic─â, apt─â a preschimba cuvintele rostite ├«n reprezent─âri instantanee. ├Äl avantajau timbrul, dic┼úia limpede, fluen┼úa ┼či o anumit─â elegan┼ú─â a rostirii. F─âr─â abuz de inflexiuni, cu o intona┼úie deprins─â parc─â pe marile scene ale Italiei, glasul acesta venea cu o emisie de lumin─â menit─â s─â dizolve orice asperitate. Numai al┼úi doi tenori, George Nicolescu ┼či Julio Iglesias, mai s├«nt ├«nzestra┼úi cu un asemenea dar. ├Än reportajele fotbalistice, sporea f─âr─â-ndoial─â intensitatea vocal─â la iminen┼úa golului ┼či la gol, dar nu ajungea niciodat─â la striden┼ú─â. Marcarea golului ├«ncununa relatarea ca o floare a exuberan┼úei.

Genera┼úia mea a crescut cu vocea acestui bucure┼čtean n─âscut la 27 august 1930. Nu visam c─â tocmai dumnealui va ajunge s─â-mi examineze ┼či mie vocea conform criteriilor radiofoniei. M─â g─âseam ├«n biroul s─âu ├«n vederea semn─ârii unor documente. M─â miram c─â o conversa┼úie aparent simpl─â se prelunge┼čte, c─â m─â plimb─â de la un subiect la altul. Mi-a spus p├«n─â la urm─â c─â dispuneam de o voce adecvat─â prezen┼úei pe unde ┼či c─â, dac─â nu voi ceda anumitor excese, ea nu se va altera. A avut dreptate. Realizez din 1992, la Radio Rom├ónia, o emisiune pentru care, ca responsabil de programe, d├«nsul a depus ultima isc─âlitur─â de aprobare a includerii ei ├«n grila de la Actualit─â┼úi.

Am avut ┼čansa de a-l ├«nt├«lni ┼či ├«n afara cl─âdirii Radioului Public. Dorind s─â-i iau un interviu ┼či primind acordul, am constatat c─â s├«ntem, pe harta cartierului, vecini. Ca s─â ajung de la mine ├«n Amiral Murgescu, nu aveam dec├«t s─â traversez ┼×oseaua Pantelimon ┼či s─â purced c─âtre Gara Obor pe una dintre str─âzile pitore┼čti cu case flancate de gr─âdini m─ârunte ┼či de cur┼úi. La Ion Ghi┼úulescu, cre┼čtea un smochin din fructele c─âruia am savurat o dulcea┼ú─â ca-n Bucure┼čtiul de alt─âdat─â. ┼×i nu se putea ca o imagine de epoc─â s─â nu se desprind─â din vorbele gazdei mele. Locuia acolo din copil─ârie. M─â miram c─â ├«n tinere┼úe jucase baschet, nu fotbal. Mi-a m─ârturisit c─â tocmai ├«n parcul de pe strada de al─âturi se apucase de fotbal ┼či tot acolo renun┼úase la el. ├Äntr-o zi, a ap─ârut unul din Sp─âtarul Milescu, a vr─âjit mingea ├«n a┼ča fel ├«nc├«t le-a ├«nnodat tuturor picioarele, le-a legat de nu mai ┼čtia nimeni cum s─â ┼či le despleticeasc─â. Iar b─âiatul ─âla se numea Titi Ozon ┼či pe mul┼úi i-a lecuit de fotbal. Dar, apropo de fotbal: ├«n cartier, la cap─âtul dinspre Gara de Est a str─âzii Baicului, se ridica pe vremuri un stadion cu tribune de lemn, putea g─âzdui zece mii de spectatori. Apar┼úinea forma┼úiei Unirea Tricolor, cel mai frumos nume de echip─â de pe la noi, sus┼úinut─â de negustorii din Obor ┼či Colentina. Copiii erau trimi┼či ├«nainte de meci s─â arunce cu m─ârun┼úi┼č ├«n poarta advers─â, ca, a┼ča cum zboar─â spre plas─â monedele, s─â intre ┼či golurile. Dup─â partid─â, suporterii acestui col┼ú de Bucure┼čti se reg─âseau la gr─âdina de var─â purt├«nd numele patronului, La Dr─âghici, la un gr─âtar ┼či o bere, dou─â, trei, la un pahar de vin.

Am vorbit despre multe. Mi-a povestit cum, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60, ├«n Cupa Campionilor Europeni, Dinamo a c─âzut cu Real Madrid. ├Än lotul acestuia, figura Ferenc Pusk├ís, refugiat ├«n Spania dup─â ├«n─âbu┼čirea revoltei anticomuniste a Ungariei din 1956. Ghi┼úulescule, i-a ordonat  partidul, ├«n relatarea ta, nu joac─â Pusk├ís! Fire┼čte c─â fotbalistul nu a venit la Bucure┼čti, dar la Madrid, ├«n retur, a marcat un gol din cele trei. Reporterul i-a evitat numele pe parcursul jocului, dar, la gol, n-a avut ├«ncotro, a┼ča c─â a spus c─â ÔÇ×a marcat num─ârul 8ÔÇŁ. Partidul a str├«mbat din nas, dar faptul era ├«mplinit. Dinamo pierduse cu 0-3. Reporterul avea un caiet studen┼úesc, poate mai multe, ├«n care-┼či notase detalii relevante de la fiecare meci transmis. Nu avea acolo dec├«t 1750 de partide. Greu fusese la ├«nceput c├«nd se f─âcea leg─âtura telefonic─â pe stadion, iar, din acel moment, crainicul, l─âsat singur la cap─âtul firului, trebuia s─â se descurce orice s-ar fi ├«nt├«mplat.

Am r─âmas cu vecinul Ion Ghi┼úulescu ├«ntr-o rela┼úie de prietenie sus┼úinut─â mai mult de afec┼úiunea reciproc─â real─â, dec├«t de re├«nt├«lniri. Pe Facebook, ne comentam post─ârile, iar, din c├«nd ├«n c├«nd, mai vorbeam la telefon. Acum, c─â a plecat, numai ├«n vis mai am ┼čansa de a-i auzi vocea, un ideal al radiogeniei.    

Radu Sergiu Ruba este scriitor. Cea mai recent─â carte publicat─â este volumul de proz─â scurt─â Un mic arhipelag, Editura Tracus Arte, 2019.

Foto: Radio Rom├ónia Actualit─â┼úi

D─â ce? jpeg
D─â ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, m├«inile mele diferite ce s-au ├«mpletit cruce ├«ntr-un leg─âm├«nt al fr─â╚Ťiei au fost mereu paznici de ├«ncredere ai drumurilor bune.
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel jpeg
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel
La pas prin Oxford, nu i-am v─âzut spiralele r─âsucite spre cer, nici garguii str─âjuind fiecare zid, i-am v─âzut culoarea.
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â jpeg
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â
ÔÇ×Ce faci dac─â un copil ├«l mu╚Öc─â pe cel─âlalt?!ÔÇŁ Sfinte Sisoe! Ce e cu ├«ntrebarea asta?!
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei jpeg
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac ├«n pu╚Ť jpeg
Din lac ├«n pu╚Ť
Agen╚Ťia britanic─â de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act ├«nainte de a se hot─âr├« dac─â s─â ├«mi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concep╚Ťie jpeg
Zg├«l╚Ť├«ieli, interviuri ╚Öi porunca ÔÇ×s─â nu atingiÔÇŁ
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Crea╚Ťia a fost ├«nlocuit─â cu ingeniozitatea. Au uitat c─â munca este munc─â ╚Öi numesc asta crea╚Ťie.
Curajul din palm─â jpeg
Curajul din palm─â
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematic─â a radioului jpeg
O voce emblematic─â a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instan┼ú─â magic─â, apt─â a preschimba cuvintele rostite ├«n reprezent─âri instantanee. ├Äl avantajau timbrul, dic┼úia limpede, fluen┼úa ┼či o anumit─â elegan┼ú─â a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o s─â fiu niciodat─â jpeg
N-o s─â fiu niciodat─â
S├«nt doar roluri ├«n care imagina╚Ťia mea m-a pus cu mult drag, puneri ├«n scen─â care mi-au produs mult─â bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice c─â doar ├«n situa╚Ťii de criz─â, c├«nd sim╚Ťim vuietul dezacordurilor, contradic╚Ťiilor (auto)impuse, se d─â ├«n vileag cu adev─ârat caracterul uman.
Ancora imparo jpeg
Ancora imparo
Nu exist─â moment ├«n care s─â nu ├«nv─â╚Ť c─â frumuse╚Ťea lumii e nesf├«r╚Öit─â ╚Öi mereu str─âb─ât─âtoare prin neguri.
Un an mai tîrziu jpeg
Un an mai tîrziu
Cînd și cînd, mușcă frica asta din mine cu o foame care nu se mai potolește.
Nu mă îndoiesc jpeg
Nu mă îndoiesc
Nu poate exista frumuse╚Ťe f─âr─â certitudine. Aleg pentru c─â pot s─â aleg, pot s─â nu m─â ├«ndoiesc.
A little older, a little more confused jpeg
A little older, a little more confused
Ie╚Öirea din adolescen╚Ť─â a coincis cu o destabilizare a terenului pe care m─â aflam.
Jurnal de pandemie: 360 de zile jpeg
Jurnal de pandemie: 360 de zile
Dacă vom aștepta ca virusul să abandoneze lupta... putem aștepta pînă la sfîrșit.
Odisee de mam─â jpeg
Odisee de mam─â
Via╚Ťa mea de mam─â e ├«n regim de ÔÇ×tocmaiÔÇŁ.
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ jpeg
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ
Invidia, r├«vnirea posesiilor celuilalt, clipelor tr─âite de el, care mereu le ├«mping pe ale noastre ├«n umbr─â, devenea infla╚Ťionar─â odat─â cu postarea pozelor de Revelion.
Dincolo de mîine jpeg
Dincolo de mîine
Cred c─â e timpul s─â ies din bucla temporal─â unde m-am ascuns.
Revolu╚Ťia virtual─â jpeg
Revolu╚Ťia virtual─â
Cr─âciunul, prin tradi╚Ťie, este o s─ârb─âtoare cu un spor ├«nsemnat de intimitate.
Unele mame plîng ușor jpeg
Unele mame plîng ușor
Emo╚Ťiile au fost adunate cu grij─â ╚Öi ascunse ad├«nc, foarte ad├«nc.
Te iubesc jpeg
Te iubesc
O via╚Ť─â ├«ntreag─â am tratat aceste cuvinte cu reveren╚Ť─â ╚Öi sim╚Ť acut al tragediei cosmice.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.