├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei

29 iulie 2021
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei jpeg

Nimic nu mai e ca ├«nainte pe cerul ┼či ├«n aerul planetei. Iar dintre toate dizarmoniile, fenomenul ├«nc─âlzirii evidente a climei este cel mai ├«ngrijor─âtor. ├Än emisfera boreal─â s-a consemnat cea mai fierbinte lun─â iunie din ultimii 107 ani. La Kiruna, ├«n Laponia suedez─â, 145 km de cercul polar, s-au atins 30 de grade, s─â ne ├«n┼úelegem, cu plus. Zona Arctic─â se ├«nc─âlze┼čte de trei ori mai repede dec├«t regiunea temperat─â. Taigaua Iacu┼úiei, perimetrul celor mai sc─âzute temperaturi hibernale, s-au atins ┼či minus 71, e mistuit─â de  incendii.

Se poate afirma c─â Europa a fost ┼či ├«nc─â mai este un continent privilegiat din punct de vedere climatic. Peste Atlantic, la latitudinile Germaniei, Marii Britanii ┼či Scandinaviei se ├«ntinde, acoperit─â de ghe┼úuri, Groenlanda. Rezult─â c─â Europa, mai cu seam─â cea occidental─â, cu clima ei nefiresc de bl├«nd─â pentru pozi┼úia sa geografic─â, este un dar al Curentului Golfului, a┼ča cum alt─âdat─â se putea spune despre Egipt c─â este un dar al Nilului.

Curentul Golfului Mexic, celebrul Gulf Stream, traverseaz─â Atlanticul spre nord-est cu o vitez─â de 5 km pe or─â ┼či cu un aport substan┼úial de ape calde. ├Än apropierea coastelor Islandei, aceste ape, r─âcindu-se, devin tot mai grele, se las─â la fundul oceanului ┼či fac cale ├«ntoars─â c─âtre Florida. Dar ├«nc─âlzirea climei va provoca topirea ghe┼úarilor de la Polul Nord. Apa rece va invada masiv Atlanticul, iar Gulf Stream-ul ar putea fi blocat. Din acel moment, clima Europei, a celei apusene ├«n primul r├«nd, se va r─âci brusc, ├«ntr-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.

Arheologia de ad├«ncime a ghe┼úurilor din Groenlanda a demonstrat c─â astfel de dezechilibre climatice abrupte s-au mai produs de-a lungul istoriei. ├Än carote, baghetele lungi de ghea┼ú─â extrase din profunzime se g─âsesc ├«ncorporate stratificat, dovezile ┼čocurilor climatice ale trecutului. Morcovii arheologici au dat la iveal─â probe de praf, de polen ┼či nisip ap─ârute pe nea┼čteptate, ├«ntr-un interval infim de timp fa┼ú─â de durata muta┼úiilor din natur─â.

Aceast─â teorie ┼čocant─â la prima vedere, bazat─â ├«ns─â pe exemple din epoci de mult apuse, este insistent sus┼úinut─â de profesorul Wallace Smith Broecker, de la Columbia University, considerat de mul┼úi confra┼úi un geniu al climatologiei, cu performan┼úe notabile ├«n descifrarea rolului oceanelor ├«n echilibrele ┼či dezastrele climatice.

Rezult─â din ipoteza profesorului Broecker c─â r─âcirea ┼či blocarea Gulf Stream-ului undeva, la nivelul Gibraltarului, de unde curentul s-ar ├«ntoarce spre sud-vest, ar produce temperaturi polare p├«n─â la latitudinea Angliei ┼či Irlandei. Ur┼či albi ar bate bulevardele Parisului, iar foci ┼či morse s-ar c─â┼ú─âra pe banchizele din nordul Spaniei. Toate acestea nu ar fi efectele unei noi glacia┼úiuni, ci urm─ârile ├«nc─âlzirii climei ce vor duce la anularea efectelor binef─âc─âtoare ale Curentului Golfului.

De aici, ar putea s─â decurg─â ┼či deplasarea masiv─â spre sud a popula┼úiilor Occidentului, o migra┼úie lu├«nd din nou drumul Romei ┼či al Constantinopolului, la fel ca ├«n primul mileniu al erei cre┼čtine. Nu ├«nseamn─â c─â partea noastr─â de continent va fi cru┼úat─â de suflarea gerului. Se va chirci f─âr─â-ndoial─â sub un strat gros de promoroac─â. Deocamdat─â, s├«nt doar avertismente ale unor oameni de ┼čtiin┼ú─â cu care logica modului nostru de via┼ú─â nici m─âcar nu pare ├«n stare s─â interac┼úioneze. Dar c├«nd va ├«ncepe s─â se rup─â echilibrul dintre ghe┼úurile topite ale polilor ┼či curen┼úii calzi ai oceanelor, nu se va mai putea face nimic.

Nu am cum s─â mai apuc evenimentele. Vreun avatar de al meu ├«ns─â nu se poate s─â nu le tr─âiasc─â, oric├«t de m─ârunt va fi fiind, ├«n chip m─âcar de Crypto, rege f─âr─â de castel, dar mire al poienii, vis├«nd-o, spre soarele-n┼úelept duc├«ndu-┼či renii, pe lapona Enigel.

Radu Sergiu Ruba este scriitor. Cea mai recent─â carte publicat─â este volumul de proz─â scurt─â Un mic arhipelag, Editura Tracus Arte, 2019.

Foto: wikimedia commons

D─â ce? jpeg
D─â ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, m├«inile mele diferite ce s-au ├«mpletit cruce ├«ntr-un leg─âm├«nt al fr─â╚Ťiei au fost mereu paznici de ├«ncredere ai drumurilor bune.
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel jpeg
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel
La pas prin Oxford, nu i-am v─âzut spiralele r─âsucite spre cer, nici garguii str─âjuind fiecare zid, i-am v─âzut culoarea.
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â jpeg
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â
ÔÇ×Ce faci dac─â un copil ├«l mu╚Öc─â pe cel─âlalt?!ÔÇŁ Sfinte Sisoe! Ce e cu ├«ntrebarea asta?!
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei jpeg
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac ├«n pu╚Ť jpeg
Din lac ├«n pu╚Ť
Agen╚Ťia britanic─â de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act ├«nainte de a se hot─âr├« dac─â s─â ├«mi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concep╚Ťie jpeg
Zg├«l╚Ť├«ieli, interviuri ╚Öi porunca ÔÇ×s─â nu atingiÔÇŁ
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Crea╚Ťia a fost ├«nlocuit─â cu ingeniozitatea. Au uitat c─â munca este munc─â ╚Öi numesc asta crea╚Ťie.
Curajul din palm─â jpeg
Curajul din palm─â
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematic─â a radioului jpeg
O voce emblematic─â a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instan┼ú─â magic─â, apt─â a preschimba cuvintele rostite ├«n reprezent─âri instantanee. ├Äl avantajau timbrul, dic┼úia limpede, fluen┼úa ┼či o anumit─â elegan┼ú─â a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o s─â fiu niciodat─â jpeg
N-o s─â fiu niciodat─â
S├«nt doar roluri ├«n care imagina╚Ťia mea m-a pus cu mult drag, puneri ├«n scen─â care mi-au produs mult─â bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice c─â doar ├«n situa╚Ťii de criz─â, c├«nd sim╚Ťim vuietul dezacordurilor, contradic╚Ťiilor (auto)impuse, se d─â ├«n vileag cu adev─ârat caracterul uman.
Ancora imparo jpeg
Ancora imparo
Nu exist─â moment ├«n care s─â nu ├«nv─â╚Ť c─â frumuse╚Ťea lumii e nesf├«r╚Öit─â ╚Öi mereu str─âb─ât─âtoare prin neguri.
Un an mai tîrziu jpeg
Un an mai tîrziu
Cînd și cînd, mușcă frica asta din mine cu o foame care nu se mai potolește.
Nu mă îndoiesc jpeg
Nu mă îndoiesc
Nu poate exista frumuse╚Ťe f─âr─â certitudine. Aleg pentru c─â pot s─â aleg, pot s─â nu m─â ├«ndoiesc.
A little older, a little more confused jpeg
A little older, a little more confused
Ie╚Öirea din adolescen╚Ť─â a coincis cu o destabilizare a terenului pe care m─â aflam.
Jurnal de pandemie: 360 de zile jpeg
Jurnal de pandemie: 360 de zile
Dacă vom aștepta ca virusul să abandoneze lupta... putem aștepta pînă la sfîrșit.
Odisee de mam─â jpeg
Odisee de mam─â
Via╚Ťa mea de mam─â e ├«n regim de ÔÇ×tocmaiÔÇŁ.
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ jpeg
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ
Invidia, r├«vnirea posesiilor celuilalt, clipelor tr─âite de el, care mereu le ├«mping pe ale noastre ├«n umbr─â, devenea infla╚Ťionar─â odat─â cu postarea pozelor de Revelion.
Dincolo de mîine jpeg
Dincolo de mîine
Cred c─â e timpul s─â ies din bucla temporal─â unde m-am ascuns.
Revolu╚Ťia virtual─â jpeg
Revolu╚Ťia virtual─â
Cr─âciunul, prin tradi╚Ťie, este o s─ârb─âtoare cu un spor ├«nsemnat de intimitate.
Unele mame plîng ușor jpeg
Unele mame plîng ușor
Emo╚Ťiile au fost adunate cu grij─â ╚Öi ascunse ad├«nc, foarte ad├«nc.
Te iubesc jpeg
Te iubesc
O via╚Ť─â ├«ntreag─â am tratat aceste cuvinte cu reveren╚Ť─â ╚Öi sim╚Ť acut al tragediei cosmice.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.