Declicul sinelui

Margareta HANE╚ś
26 martie 2021
Declicul sinelui jpeg

Pare un truism, dar s├«ntem ceea ce s├«ntem. Aforismul nietzschean, s─â devii ceea ce e╚Öti, e ca o ├«nv├«rteal─â ├«n jurul cozii, adic─â o cercuial─â existen╚Ťial─â, un imbold spre o destina╚Ťie, finalitate, care e ├«n acela╚Öi timp ╚Öi un punct de pornire, un lansaj spre sine cu dublu sens. Cu c├«t urci mai sus, cu at├«t aluneci mai tare. Un efort sisific, nu neap─ârat zadarnic, ci istovitor, crispant, nu rareori plictisitor ╚Öi vl─âguitor pentru sine (╚Öi ceilal╚Ťi). A deveni ceea ce e╚Öti presupune a-╚Ťi g─âsi sinele, dar a-l ╚Öi ignora, a-l scutura de orice adaos redundant, surplus estetic, ╚Ťan╚Ťo╚Öie intelectual─â, pentru ca ├«n final s─â-l reg─âse╚Öti ├«n forma lui pur─â, nealterat─â de circumstan╚Ťe exterioare, de fa╚Ťadele colorate aleatoriu ╚Öi arbitrar de al╚Ťii. A te reg─âsi ├«n toat─â splendoarea propriei fiin╚Ťe. Devenirea ├«n acest sens e, de fapt, o (re)descoperire de sine.

Nu s├«nt ├«mpotriva acestei deveniri, dimpotriv─â. Admir str─âduiala ambi╚Ťioas─â, absen╚Ťa, impus─â ori involuntar─â a resemn─ârii la fiecare opinteal─â, cazna muncii continue. Chestionez doar scopul acestui voiaj spre sine, da-urile ╚Öi nu-urile pe care le rostim r─âspicat, de multe ori cu o sfor╚Ťare non╚Öalant─â, z├«mbetul h├«tru pe care ├«l afi╚Ö─âm ├«n ├«ncercarea noastr─â de a evada din Zeitgeist-ul sufocant. Ce facem cu sinele nostru, odat─â trecut prin filtrul purificator? R─âm├«nem ├«ncremeni╚Ťi ├«n el, indulgen╚Ťi cu toate fasoanele sale autentice, ori, odat─â revelat, ├«i d─âm un boost intelectual, emo╚Ťional ╚Öi moral? Ce facem cu voin╚Ťa de putere nietzschean─â, dezl─ân╚Ťuit─â de sinele (re)descoperit?

Pentru mul╚Ťi dintre noi, r─âzvr─âtirea ├«mpotriva sinelui, c─â, ├«n principiu, despre asta e vorba c├«nd ne cufund─âm ├«n abisul cunoa╚Öterii de sine, e un mod de a ne desc─âtu╚Öa, de a ne elibera de frici, vulnerabilit─â╚Ťi, tribula╚Ťii emo╚Ťionale, de tot ce ne ├«mpov─âreaz─â sau credem c─â e ├«n r─âsp─âr cu realitatea noastr─â. Unii divor╚Ťeaz─â dup─â ani ├«ndelunga╚Ťi de convie╚Ťuire, al╚Ťii destram─â prieteniile care nu mai rezoneaz─â cu noul, de fapt veridicul, sine, totul pentru o existen╚Ť─â c├«t mai autentic─â. Se zice c─â doar ├«n situa╚Ťii de criz─â, c├«nd sim╚Ťim vuietul dezacordurilor, contradic╚Ťiilor (auto)impuse, se d─â ├«n vileag cu adev─ârat caracterul uman. ÔÇ×C─âci cine e╚Öti p├«n─â la urm─â?ÔÇŁ, se ├«ntreba Noica. ÔÇ×E╚Öti ceea ce r─âm├«ne din tine dup─â ce ceilal╚Ťi te-au desfiin╚Ťat.ÔÇŁ (citat luat din cartea Despre destin de Andrei Ple╚Öu ╚Öi Gabriel Liiceanu). Unii ajung s─â se ml─âdieze smerit la fiecare adiere a voin╚Ťei celuilalt, al╚Ťii, din contr─â, ├«╚Öi transcend sinele obnubilat pentru a-╚Öi dezv─âlui adev─âratul caracter ori pentru a atinge un nivel superior al eului. Fiecare dintre ei tr─âie╚Öte autentic, ├«n fiin╚Ťarea sa. Doar veleit─â╚Ťile de transformare (├«n bine) a realit─â╚Ťii proprii difer─â, dac─â merit─â trezite din mole╚Öeal─â ori l─âsate s─â pribegeasc─â prin ├«ntuneric.

A deveni ceea ce s├«ntem e adeseori o petrecere de timp, mai mult sau mai putin agreabil─â, un passe-temps pentru a ne valorifica prezen╚Ťa ├«n lume. Cursurile online, de art─â, scriere creativ─â, de leadership, c─âr╚Ťile self-help, multe dintre ele neterminate, s├«nt v─âzute ca o investi╚Ťie ├«n viitorul nostru creativ, o tatonare ├«n necunoscut, o debarasare de conven╚Ťionalul vie╚Ťii noastre, o redirec╚Ťionare a privirii sinelui. Cu c├«t n─âzuim mai abitir spre fezabil, spre o revivifiere a poten╚Ťialului nostru, cu at├«t avem impresia c─â evad─âm din rutina zilnic─â, a unei repeti╚Ťii prozaice, absurde, timpul devenind ╚Öi el dintr-odat─â mai prielnic elanurilor noastre.

Necesitatea libert─â╚Ťii de alegere devine mai con╚Ötient─â, imaginarul mai creativ. ├Äns─â, adesea, aceast─â ├«nsufle╚Ťire existen╚Ťial─â se poticne╚Öte ├«n limitele anduran╚Ťei noastre. Pasul e c─âznit, plictiseala epuizant─â, pr─âpastia simulacrului tot mai aproape. S├«ntem doar ceea ce s├«ntem, ar p─ârea s─â zica un sine fragil ╚Öi culpabil din oglind─â. Deocamdat─â doar at├«t.

Foto: flickr

D─â ce? jpeg
D─â ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, m├«inile mele diferite ce s-au ├«mpletit cruce ├«ntr-un leg─âm├«nt al fr─â╚Ťiei au fost mereu paznici de ├«ncredere ai drumurilor bune.
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel jpeg
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel
La pas prin Oxford, nu i-am v─âzut spiralele r─âsucite spre cer, nici garguii str─âjuind fiecare zid, i-am v─âzut culoarea.
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â jpeg
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â
ÔÇ×Ce faci dac─â un copil ├«l mu╚Öc─â pe cel─âlalt?!ÔÇŁ Sfinte Sisoe! Ce e cu ├«ntrebarea asta?!
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei jpeg
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac ├«n pu╚Ť jpeg
Din lac ├«n pu╚Ť
Agen╚Ťia britanic─â de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act ├«nainte de a se hot─âr├« dac─â s─â ├«mi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concep╚Ťie jpeg
Zg├«l╚Ť├«ieli, interviuri ╚Öi porunca ÔÇ×s─â nu atingiÔÇŁ
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Crea╚Ťia a fost ├«nlocuit─â cu ingeniozitatea. Au uitat c─â munca este munc─â ╚Öi numesc asta crea╚Ťie.
Curajul din palm─â jpeg
Curajul din palm─â
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematic─â a radioului jpeg
O voce emblematic─â a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instan┼ú─â magic─â, apt─â a preschimba cuvintele rostite ├«n reprezent─âri instantanee. ├Äl avantajau timbrul, dic┼úia limpede, fluen┼úa ┼či o anumit─â elegan┼ú─â a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o s─â fiu niciodat─â jpeg
N-o s─â fiu niciodat─â
S├«nt doar roluri ├«n care imagina╚Ťia mea m-a pus cu mult drag, puneri ├«n scen─â care mi-au produs mult─â bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice c─â doar ├«n situa╚Ťii de criz─â, c├«nd sim╚Ťim vuietul dezacordurilor, contradic╚Ťiilor (auto)impuse, se d─â ├«n vileag cu adev─ârat caracterul uman.
Ancora imparo jpeg
Ancora imparo
Nu exist─â moment ├«n care s─â nu ├«nv─â╚Ť c─â frumuse╚Ťea lumii e nesf├«r╚Öit─â ╚Öi mereu str─âb─ât─âtoare prin neguri.
Un an mai tîrziu jpeg
Un an mai tîrziu
Cînd și cînd, mușcă frica asta din mine cu o foame care nu se mai potolește.
Nu mă îndoiesc jpeg
Nu mă îndoiesc
Nu poate exista frumuse╚Ťe f─âr─â certitudine. Aleg pentru c─â pot s─â aleg, pot s─â nu m─â ├«ndoiesc.
A little older, a little more confused jpeg
A little older, a little more confused
Ie╚Öirea din adolescen╚Ť─â a coincis cu o destabilizare a terenului pe care m─â aflam.
Jurnal de pandemie: 360 de zile jpeg
Jurnal de pandemie: 360 de zile
Dacă vom aștepta ca virusul să abandoneze lupta... putem aștepta pînă la sfîrșit.
Odisee de mam─â jpeg
Odisee de mam─â
Via╚Ťa mea de mam─â e ├«n regim de ÔÇ×tocmaiÔÇŁ.
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ jpeg
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ
Invidia, r├«vnirea posesiilor celuilalt, clipelor tr─âite de el, care mereu le ├«mping pe ale noastre ├«n umbr─â, devenea infla╚Ťionar─â odat─â cu postarea pozelor de Revelion.
Dincolo de mîine jpeg
Dincolo de mîine
Cred c─â e timpul s─â ies din bucla temporal─â unde m-am ascuns.
Revolu╚Ťia virtual─â jpeg
Revolu╚Ťia virtual─â
Cr─âciunul, prin tradi╚Ťie, este o s─ârb─âtoare cu un spor ├«nsemnat de intimitate.
Unele mame plîng ușor jpeg
Unele mame plîng ușor
Emo╚Ťiile au fost adunate cu grij─â ╚Öi ascunse ad├«nc, foarte ad├«nc.
Te iubesc jpeg
Te iubesc
O via╚Ť─â ├«ntreag─â am tratat aceste cuvinte cu reveren╚Ť─â ╚Öi sim╚Ť acut al tragediei cosmice.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.