O preascurtă istorie a vergeturilor

George CORNILĂ
24 iulie 2022
image

N-ar trebui nicicînd subestimate efectele de domino, de avalanșă sau de undă, așa cum este necesar să avem mereu în minte expresia „un nebun aruncă o piatră în lac şi zece înțelepți n-o pot scoate”. Este lesne de înțeles cum am ajuns la această temă, chiar dacă n-ar trebui să dăm o prea mare importanță factorului declanșator. Nu scriu un tratat de estetică ori o istorie a frumuseții – avem deja astfel de studii de la Eco, Vigarello și alții –, ci doar cîteva rînduri despre cum specia noastră a perceput frumusețea de-a lungul timpului, acea frumusețe care se găsește mereu în ochii privitorului, în ciuda unor studii recente care susțin că omul este din naștere atras de anumite trăsături mai degrabă decît de altele.

De la zeițele preistorice planturoase din familia lui Venus din Willendorf, la imaginarul feluritelor societăți antice, la Rubens și alți renascentiști, la rustic-neaoșele „e urîtă că-i slabă” și „e grasă și frumoasă”, rotunjimea trupului feminin a reprezentat de-a lungul întregii istorii un semn de frumusețe. Un motiv la îndemînă este acela că o persoană voinică însemna o persoană sănătoasă, iar sănătatea însemna fertilitate. Șoldurile late și sînii mari indicau un excelent potențial matern. În plus, din cauza condițiilor de viață aspre, în afara aristocrației, trupeșia era o raritate. Ce-i rar devine dezirabil, pe cînd a fi slab nu însemna decît că erai sărac. Nu puțini susțin că robustețea ar fi fost, recunoscut sau nu, standardul de frumusețe pînă la Coco Chanel. A se sesiza însă drumul sinuos dintre Marilyn Monroe și Kate Moss sau oricare dintre supermodelele longiline de pe catwalk-urile ultimelor decenii. Ce să mai zicem de picturile boteriste?   

Ceea ce este evident și tocmai de aceea ușor de trecut cu vederea este faptul că termenii de referință s-au schimbat, sensibil sau radical, de-a lungul epocilor. Silueta ideală are mereu alte măsurători, uneori de la o generație la următoarea. Perfecțiunea rămîne o iluzie pentru că este redefinită o dată la cîțiva ani. La fel de vădit este faptul că multe dintre reprezentantele sexului frumos s-au căznit, uneori punîndu-și în primejdie sănătatea, să îndeplinească așa-zisele condiții de frumusețe ale epocii lor. Taliile încorsetate pînă la sufocare ale femeilor victoriene, fîșiile de pînză strînse pentru a aplatiza pieptul în timpul modei androgine a anilor 1920, trendul skinny al anilor 1960, înfometarea și programele aerobice extenuante începute în anii ’80 și care continuă pînă azi. Plus chirurgia plastică.

De ce? Din pur orgoliu? Cel mai adesea nu, ci din nevoia înăscută de apreciere și acceptare. Toți o avem, aproape tot ce facem este din cauza atavismului cu pricina. Problema reală nu este nicidecum dorința de a deveni versiuni mai bune ale noastre, mai frumoase din punct de vedere fizic sau moral, ci extrema în care această dorință este împinsă într-o bună măsură de misoginism și de masculinitatea toxică luată drept o însușire esențială a bărbatului de succes și cultivată astfel vreme de decenii de cultura populară. Sportul și o dietă sănătoasă ar trebui să existe în viața tuturor, însă din rațiunile strict biologice, nu sociale, ale individului. Au existat în ultimii ani campanii cu sloganuri precum „Orice corp este frumos”. Poate că mai benefic ar fi: „Orice corp sănătos este frumos”. Indiferent de constituție. Sănătatea este esențială. La fel și stima de sine. La fel și diversitatea.  

Unul dintre lucrurile pe care mi le-a spus tatăl meu în copilărie, cînd eu lansam judecăți în privința uneia sau alteia dintre colegele de clasă, este că toate fetele sînt frumoase. Soluția pare astfel simplă. Educarea băieților, învățîndu-i să respingă standardele greșite ale unei societăți patriarhale rămase captive într-un trecut mai puțin demn și să nu rostogolească mai departe, asemenea unor scarabei, bulgărele de scîrnă, nu ar conduce la o generație de bărbați efeminați, ci la o lume cu mai puțină suferință. Educînd fetele, încurajîndu-le să se împotrivească acelorași standarde greșite, idealurilor temporare trasate de cele mai multe ori de fantezii masculine, am face imposibilă manifestarea în public a unor ipochimeni care pot face rău prin doar cîteva cuvinte. Soluția este simplă și totuși am fi naivi să credem că este ușor de aplicat.

S-a tot vorbit zilele acestea despre vergeturi. Una dintre principalele cauze ale acestora este, așa cum bine știm, graviditatea. În ce lume este cu putință să umilești o femeie pentru că poartă urmele lăsate de apariția ta pe lume? Este ceva pe cît de absurd, pe atît de abject. Însă iubirea aproapelui este posibilă doar dacă există mai întîi iubire de sine. Oamenii reacționează, cel puțin în cercul meu. Poate că nu sîntem, totuși, pierduți. Închei cu optimismul poetului Radu Vancu: „Frumusețea există”. Orice formă ar îmbrăca. Spre deosebire de perfecțiune.

George Cornilă este prozator, publicist și traducător. Cel mai recent volum al său, Rezervația, a apărut anul acesta la Editura Polirom.

index jpeg 3 webp
Interceptări în numele „adevărului“?
Cazul de la Frăsinei, cu finalul acesta mi-a lăsat un gust amar. Gustul înfrîngerii asupra rostului la care sîntem chemați, fiecare din noi.
IMoroianu jpg
De Crăciun, fii mai bun!
Reflectăm imagini de Narciși îndrăgostiți și înduioșați de propria mortalitate de care Isus sărbătoritul este dator să ne izbăvească
Last photo before the game with Gheorghe Hagi jpg
Hagi vs. Mutu sau despre respectul datorat adversarului
Apoi, cu politica speculativă a lui „dacă” şi a lui „poate”, atît de dragă mioriticului, nu vom ajunge nicăieri.
640px British museum greatcourt jpg
Activismul anti-petrol în muzeele europene
Marile companii petroliere au căutat, de-a lungul timpului, să-și asocieze imaginea cu acțiuni caritabile, dar mai ales cu instituții culturale.
AV jpg
Din nou despre claritatea morală
Pretenția „clarității morale” se întemeiază nu doar pe o logică bivalentă, ci și pe principiul terțului exclus (pe care bivalența singură nu-l presupune).
Dă ce? jpeg
Dă ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, mîinile mele diferite ce s-au împletit cruce într-un legămînt al frăției au fost mereu paznici de încredere ai drumurilor bune.
Puțin tei și caramel jpeg
Puțin tei și caramel
La pas prin Oxford, nu i-am văzut spiralele răsucite spre cer, nici garguii străjuind fiecare zid, i-am văzut culoarea.
Înapoi la grădiniță jpeg
Înapoi la grădiniță
„Ce faci dacă un copil îl mușcă pe celălalt?!” Sfinte Sisoe! Ce e cu întrebarea asta?!
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei jpeg
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac în puț jpeg
Din lac în puț
Agenția britanică de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act înainte de a se hotărî dacă să îmi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concepție jpeg
Zgîlțîieli, interviuri și porunca „să nu atingi”
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Creația a fost înlocuită cu ingeniozitatea. Au uitat că munca este muncă și numesc asta creație.
Curajul din palmă jpeg
Curajul din palmă
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematică a radioului jpeg
O voce emblematică a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instanţă magică, aptă a preschimba cuvintele rostite în reprezentări instantanee. Îl avantajau timbrul, dicţia limpede, fluenţa şi o anumită eleganţă a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o să fiu niciodată jpeg
N-o să fiu niciodată
Sînt doar roluri în care imaginația mea m-a pus cu mult drag, puneri în scenă care mi-au produs multă bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice că doar în situații de criză, cînd simțim vuietul dezacordurilor, contradicțiilor (auto)impuse, se dă în vileag cu adevărat caracterul uman.
Ancora imparo jpeg
Ancora imparo
Nu există moment în care să nu învăț că frumusețea lumii e nesfîrșită și mereu străbătătoare prin neguri.
Un an mai tîrziu jpeg
Un an mai tîrziu
Cînd și cînd, mușcă frica asta din mine cu o foame care nu se mai potolește.
Nu mă îndoiesc jpeg
Nu mă îndoiesc
Nu poate exista frumusețe fără certitudine. Aleg pentru că pot să aleg, pot să nu mă îndoiesc.
A little older, a little more confused jpeg
A little older, a little more confused
Ieșirea din adolescență a coincis cu o destabilizare a terenului pe care mă aflam.
Jurnal de pandemie: 360 de zile jpeg
Jurnal de pandemie: 360 de zile
Dacă vom aștepta ca virusul să abandoneze lupta... putem aștepta pînă la sfîrșit.
Odisee de mamă jpeg
Odisee de mamă
Viața mea de mamă e în regim de „tocmai”.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.