Estetica, încotro?

Maria PA╚śC
11 iulie 2021
Estetica, încotro? jpeg

Unul dintre cei mai grozavi pictori rom├óni, Mihai Horea, poveste╚Öte c─â a pictat ani la r├«nd purt├«nd pensula ├«ntr-un singur sens. Despre lucrarea intitulat─â ├Ämp─âr╚Ťirea unui p─âtrat spune c─â a pictat-o de sus ├«n jos. Dorea s─â-╚Öi controleze gestul ╚Öi s─â exclud─â aleatoriul. Spunea, alt─âdat─â,  c─â atunci c├«nd pictezi o suprafa╚Ť─â mai la╚Öi ╚Öi pensula s─â alunece cum ├«╚Ťi vine ÔÇô creezi, astfel, o re╚Ťea aleatorie. ├Än structura suprafe╚Ťei, ├«n asperitatea ei, modul ├«n care a╚Öterni pasta intr─â ├«n acest spectru aleatoriu. Aceasta nu este altceva dec├«t amprenta sufletului.

Doi in╚Öi picteaz─â cu acela╚Öi cu╚Ťit pe aceea╚Öi suprafa╚Ť─â, cu aceea╚Öi materie, dar au elemente aleatorii diferite. Av├«nd ├«n considerare aleatoriul m─ârturisit de pictor, cum evalu─âm o lucrare a pictorului? Cum putem s─â facem exprimabil inexprimabilul? O fereastr─â ar fi observa╚Ťia lui Wittgenstein: ÔÇ×Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie s─â se tac─âÔÇŁ.

Din punct de vedere pedagogic, pictura (ca ╚Öi sculptura) nu se poate preda. Se poate preda doar limbajul ei. ╚śi se pot preda metode ╚Öi tehnici aleatorii. Dar actul ├«n sine nu poate fi predat. Se pot enun╚Ťa diverse tehnici de a ob╚Ťine st─âri aleatorii, astfel se poate expune metoda lui Pollock sau metoda lui Klein. Se pred─â limbajul picturii, care este ├«nainte-merg─âtor  pictorului.

La fel este ╚Öi ├«n cazul esteticii. Se ├«nva╚Ť─â limbajul ei, se expun metodele lui Heidegger, Ortega y Gasset sau Biemel. Putem socoti o lucrare de art─â drept o construc╚Ťie realizat─â pe baza impresiilor venite din afar─â, dar ╚Öi construc╚Ťie de sorginte mental─â, venit─â din interior. Totu╚Öi, aceste impresii s├«nt ale pictorului, fiecare vede ceea ce ├«l prive╚Öte.

A╚Öa st├«nd lucrurile, cum po╚Ťi s─â pui ├«mpreun─â un pictor ╚Öi un estetician, c├«nd unul ├«╚Ťi vorbe╚Öte de contrastul ├«nchis-deschis ╚Öi de ÔÇ×un ro╚ÖuÔÇŁ, iar cest─âlalt ├«╚Ťi t├«lcuie╚Öte un athanor alchimic? 

O solu╚Ťie este s─â recurgi la metode, c├«rje cu generozitate oferite de g├«nditori ├«n a c─âror aten╚Ťie a ├«nc─âput problema esteticii. Este de la sine ├«n╚Ťeles c─â o lucrare de art─â nu este frumoas─â sau ur├«t─â ├«n sine, ci doar relativ la anumite criterii de evaluare, pe care noi ├«n╚Öine ni le furniz─âm ├«n manier─â explicit─â sau implicit─â. ├Än plus, pe l├«ng─â valorile estetice, ├«n procesul de evaluare a artei, noi folosim ╚Öi alte criterii, care, de╚Öi s├«nt extra-estetice, interfereaz─â cu sistemul de contemplare. Astfel, ├«n sistemul de evaluare a artei s├«nt implicate, pe l├«ng─â valori estetice, valori etice, religioase ╚Öi intelectuale. Exist─â scheme intelectuale evaluative care prefigureaz─â ╚Öi armonizeaz─â reprezent─ârile noastre cu datele contextuale venite peste noi dinspre lume. Estetica ne prezint─â o analiz─â asupra fenomenelor legate de art─â ╚Öi nu doar a artei ca atare.

Exist─â mai multe metode reflexive care propun raport─âri critice ale modului ├«n care g├«ndim arta. Jos├ę Ortega y Gasset ne ├«ndeamn─â s─â facem deosebire ├«ntre satisfac╚Ťia estetic─â ├«n sens larg ÔÇô ├«n╚Ťeleas─â ca pl─âcerea estetic─â izvor├«t─â din omenescul din noi ÔÇô ╚Öi satisfac╚Ťia estetic─â ├«n sens strict ÔÇô care ╚Ťine de comprehensiune ╚Öi contempla╚Ťie. Arta, sus╚Ťine filozoful spaniol, este barometrul stilului nostru de via╚Ť─â. Cum die Weltanschauung a vremurilor noastre este dominat─â de angoas─â ╚Öi arta este ├«n pas cu lumea, conform lui Ortega noua sensibilitate artistic─â const─â ├«n dezumanizarea artei, rezult├«nd un compositum dintre tr─âire, pl─âcere estetic─â ╚Öi contempla╚Ťie.

Pe de alt─â parte, Walter Biemel recomand─â s─â trecem dincolo de st─ârile de pl─âcere ╚Öi nepl─âcere, de ideea de geniu, de temele predilecte ale esteticii. Biemel critic─â abord─ârile contextuale f─âr─â relevan╚Ť─â pentru sensul operei critic├«nd, de fapt, punctul de vedere estetic. El spune despre critic─â c─â este doar o descriere impresionist─â, deoarece c├«nd vorbim despre art─â, vorbim despre noi ├«n╚Öine.  

Astfel, pentru unul, abordarea estetic─â dob├«nde╚Öte noi valen╚Ťe, ├«n vreme ce altul propune chiar dep─â╚Öirea abord─ârii estetice. Fiecare dintre ei opereaz─â ├«n manier─â ra╚Ťional─â. Ea, ra╚Ťiunea, inventeaz─â instrumente ╚Öi teorii care valideaz─â ceea ce iubim, ceea ce credem sau sper─âm, f─âr─â ca ├«n fapt s─â descopere vreo realitate obiectiv─â ╚Öi imuabil─â.

Fiecare g├«nditor, inclusiv esteticianul, ├«ncearc─â s─â-╚Öi ├«ntemeieze punctul de vedere prin argumentare ╚Öi ├«ntemeiere logic─â, plec├«nd de la puternice convingeri personale, animat de dorin╚Ťa de a impune ╚Öi altora propria sa viziune.

Privitor la pozi╚Ťionarea pe terenul esteticii, ├«n Rom├ónia, ├«n contemporaneitate, g─âsim mai multe metode, fiecare dintre ele r─âm├«n├«nd valabil─â. ├Äntr-o interven╚Ťie public─â, Andrei Ple╚Öu sus╚Ťine c─â despre arta plastic─â, ca ╚Öi despre muzic─â, nu se poate vorbi, pentru c─â s├«nt  tipuri de discursuri diferite. Astfel, discursul plastic nu poate fi tradus ╚Öi, de altfel, nici nu are rost s─â fie tradus, pentru c─â este un limbaj universal ╚Öi toat─â lumea ├«l pricepe ├«n mod natural.

Apoi, Ple╚Öu este de p─ârere c─â nu se poate dovedi frumuse╚Ťea unui tip de discurs trec├«ndu-l ├«n alt tip de discurs. Criticul de art─â traduce ├«n alt─â limb─â ceea ce e la locul lui ├«n graiul ├«n care a fost rostit. Andrei Ple╚Öu crede c─â demersul de a traduce din limbaj expresiv (artistic) ├«n limbaj gramatical (expresiv) poate avea ca rezultat, ├«n cel mai bun caz, c├«teva pagini bune de proz─â. Cum sus╚Ťinea ╚Öi Biemel, vorbirea despre art─â este vorbire despre sine, deci nu serve╚Öte scopului declarat de evaluare a operei de art─â.

Apoi, pare ├«ntruc├«tva bizar s─â vorbe╚Öti de atitudine estetic─â ├«n leg─âtur─â cu o art─â statuat─â ca non-art─â, ├«n care s-a produs o ie╚Öire din zona esteticului ╚Öi din cea a crea╚Ťiei, din care frumosul a fost evacuat. S-a ├«mp─âm├«ntenit ideea conform c─âreia ÔÇ×cultura trebuie continuu inventat─â ╚Öi reinventat─â, toat─â substan╚Ťa ei reduc├«ndu-se la o succesiune nevrotic─â de revolu╚Ťii artistice permanenteÔÇŁ, dup─â cum spune H.-R. Patapievici. Se caut─â noul cu orice pre╚Ť ╚Öi nu frumuse╚Ťea.

Disonan╚Ťa vine din faptul c─â, astfel, arta a c─âp─âtat imunitate estetic─â. Nu exist─â unitate, nu exist─â principiu ordonator. C├«nd omul contemporan se impune ca m─âsur─â a tuturor lucrurilor, el preia asupra sa tot ce e bun ╚Öi ce e r─âu ├«n natura subjugat─â, preia acel dincolo de bine dincoace de r─âu prin care se exprim─â demonia. O art─â dezumanizat─â, unde subiectul este tratat ca obiect, c─âror principii se supune? Unui compendiu dintre tr─âire ╚Öi contempla╚Ťie, ar r─âspunde Ortega y Gasset. Dar cum putem armoniza asta c├«nd omul ÔÇ×a pus ordine ├«n natur─â ╚Öi ├«n afara sa, adic─â a terminat cu jungla; dar a devenit el o veritabil─â jungl─âÔÇŁ (C. Noica)?

Omul contemporan, cople╚Öit de mediocritate, de o valorizare excesiv─â a sinelui hipertrofiat, ╚Öi-a creat o art─â dup─â chipul ╚Öi asem─ânarea sa ├«n care disonan╚Ťa, ╚Öocul, ruptura ╚Öi noul cu orice pre╚Ť corespund angoasei societ─â╚Ťii dezr─âd─âcinate, m─âcinat─â de incertitudini ╚Öi aflat─â ├«n c─âutarea unor noi valori spirituale.

Esteticul a fost evacuat din art─â. Tendin╚Ťa este de a exprima prin art─â extra-artisticul: idei abstracte, manifeste, evenimente mondiale. Se caut─â noi ╚Öi tot mai noi forme de expresie artistic─â. M├«na╚Ťi de visuri cosmice de expresie, unii pictori neglijeaz─â pictura propriu-zis─â.

Debussy spunea despre unii dintre colegii s─âi: ÔÇ×Fac metafizic─â, dar nu ne dau muzic─âÔÇŁ ÔÇô a╚Öa se prezint─â situa╚Ťia ╚Öi-n artele vizuale. Nu mai exist─â sensul consacrat al crea╚Ťiei. Crea╚Ťia a fost ├«nlocuit─â cu ingeniozitatea. Au uitat c─â munca este munc─â ╚Öi numesc asta crea╚Ťie. Fiecare individ care bate un cui creeaz─â o gaur─â ├«n lemn.

Care mai este rostul esteticii? La ce bun s─â-╚Ťi toce╚Öti coatele prin biblioteci ╚Öi s─â-╚Ťi cre╚Öti dioptriile privind lucrare de art─â dup─â lucrare de art─â? Ce sens mai are tratatul lui Johannes Itten, c├«nd opera de art─â nu mai are obiect?

╚śi tocmai pentru c─â nu putem oferi r─âspunsuri care s─â l─âmureasc─â tr─âinicia punctului de vedere estetic ├«n evaluarea artei contemporane, cred c─â s├«nt de salutat noile dimensiuni psihologice ╚Öi senza╚Ťionalele posibilit─â╚Ťi de expresie pe care arta vizual─â ╚Öi le-a c├«╚Ötigat ├«n contemporaneitate.

Maria Pașc este curator și critic de artă.

D─â ce? jpeg
D─â ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, m├«inile mele diferite ce s-au ├«mpletit cruce ├«ntr-un leg─âm├«nt al fr─â╚Ťiei au fost mereu paznici de ├«ncredere ai drumurilor bune.
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel jpeg
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel
La pas prin Oxford, nu i-am v─âzut spiralele r─âsucite spre cer, nici garguii str─âjuind fiecare zid, i-am v─âzut culoarea.
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â jpeg
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â
ÔÇ×Ce faci dac─â un copil ├«l mu╚Öc─â pe cel─âlalt?!ÔÇŁ Sfinte Sisoe! Ce e cu ├«ntrebarea asta?!
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei jpeg
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac ├«n pu╚Ť jpeg
Din lac ├«n pu╚Ť
Agen╚Ťia britanic─â de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act ├«nainte de a se hot─âr├« dac─â s─â ├«mi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concep╚Ťie jpeg
Zg├«l╚Ť├«ieli, interviuri ╚Öi porunca ÔÇ×s─â nu atingiÔÇŁ
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Crea╚Ťia a fost ├«nlocuit─â cu ingeniozitatea. Au uitat c─â munca este munc─â ╚Öi numesc asta crea╚Ťie.
Curajul din palm─â jpeg
Curajul din palm─â
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematic─â a radioului jpeg
O voce emblematic─â a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instan┼ú─â magic─â, apt─â a preschimba cuvintele rostite ├«n reprezent─âri instantanee. ├Äl avantajau timbrul, dic┼úia limpede, fluen┼úa ┼či o anumit─â elegan┼ú─â a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o s─â fiu niciodat─â jpeg
N-o s─â fiu niciodat─â
S├«nt doar roluri ├«n care imagina╚Ťia mea m-a pus cu mult drag, puneri ├«n scen─â care mi-au produs mult─â bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice c─â doar ├«n situa╚Ťii de criz─â, c├«nd sim╚Ťim vuietul dezacordurilor, contradic╚Ťiilor (auto)impuse, se d─â ├«n vileag cu adev─ârat caracterul uman.
Ancora imparo jpeg
Ancora imparo
Nu exist─â moment ├«n care s─â nu ├«nv─â╚Ť c─â frumuse╚Ťea lumii e nesf├«r╚Öit─â ╚Öi mereu str─âb─ât─âtoare prin neguri.
Un an mai tîrziu jpeg
Un an mai tîrziu
Cînd și cînd, mușcă frica asta din mine cu o foame care nu se mai potolește.
Nu mă îndoiesc jpeg
Nu mă îndoiesc
Nu poate exista frumuse╚Ťe f─âr─â certitudine. Aleg pentru c─â pot s─â aleg, pot s─â nu m─â ├«ndoiesc.
A little older, a little more confused jpeg
A little older, a little more confused
Ie╚Öirea din adolescen╚Ť─â a coincis cu o destabilizare a terenului pe care m─â aflam.
Jurnal de pandemie: 360 de zile jpeg
Jurnal de pandemie: 360 de zile
Dacă vom aștepta ca virusul să abandoneze lupta... putem aștepta pînă la sfîrșit.
Odisee de mam─â jpeg
Odisee de mam─â
Via╚Ťa mea de mam─â e ├«n regim de ÔÇ×tocmaiÔÇŁ.
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ jpeg
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ
Invidia, r├«vnirea posesiilor celuilalt, clipelor tr─âite de el, care mereu le ├«mping pe ale noastre ├«n umbr─â, devenea infla╚Ťionar─â odat─â cu postarea pozelor de Revelion.
Dincolo de mîine jpeg
Dincolo de mîine
Cred c─â e timpul s─â ies din bucla temporal─â unde m-am ascuns.
Revolu╚Ťia virtual─â jpeg
Revolu╚Ťia virtual─â
Cr─âciunul, prin tradi╚Ťie, este o s─ârb─âtoare cu un spor ├«nsemnat de intimitate.
Unele mame plîng ușor jpeg
Unele mame plîng ușor
Emo╚Ťiile au fost adunate cu grij─â ╚Öi ascunse ad├«nc, foarte ad├«nc.
Te iubesc jpeg
Te iubesc
O via╚Ť─â ├«ntreag─â am tratat aceste cuvinte cu reveren╚Ť─â ╚Öi sim╚Ť acut al tragediei cosmice.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.