De Crăciun, fii mai bun!

Ileana MOROIANU
19 decembrie 2022
image

Se apropie Crăciunul și tot orașul se umple de luminițe, cîntece și îndemnuri duioase. „De Crăciun, fii mai bun” a devenit sloganul ultimilor ani. Luat în serios de unii sau peste picior de alții. Recunosc că oscilez între cele două categorii. Dacă nici măcar de Crăciun nu încerci să fii mai bun, cînd altcîndva să o faci? Desigur, ar fi de dorit să o faci tot anul, dar dacă nu se poate și nu se poate, măcar o dată pe an să încerci și eventual să și reușești. Și totuși...

Pentru al nu știu cîtelea an încoace, de cînd mă știu (și să tot fie vreo cincizeci și), mă trezesc într-un amalgam de răcnete disperate, umane și animalice. Răcnetele umane au ajuns de notorietate în spațiul carpato-danubiano-pontic, așa că nu mai reprezintă o surpriză. Cel mult, un disconfort. În schimb, în anul de grație 2022, mă trezesc surprinsă de faptul că îmi sfredelesc din nou creierii și îmi întorc inima și stomacul pe dos țipetele porcului dus la tăiere. Cred că la un moment dat a existat o discuție legată de faptul că Uniunea Europeană a vrut să interzică tăiatul porcului în bătătura proprie. Românul verde s-a împotrivit cu toată ființa lui împotriva acestui fapt. Pentru că se știe, românul e pătruns pînă în adîncul ființei lui de sentimentul național și nimic nu stîrnește mai tare sentimentul național ca păstrarea tradițiilor. Tradiția ignatului este una de bază în conștiința poporului român, acolo unde tradiția se amestecă cu religia, acolo unde naționalismul îmbracă creștinismul. Deși cu greu se poate răspunde la întrebarea „ce legătură are un obicei păgîn cu nașterea lui Isus?” Mai mult decît atît, îmi este aproape imposibil să înțeleg ce legătură are sacrificarea într-un mod barbar și primitiv a unei ființe cu nașterea cuiva în numele căruia s-au purtat discuții interminabile despre „dezgustătorul” obicei al înaintașilor de a sacrifica animale. Iar ca scrînteala logică să fie deplină, modul în care se sacrifică porcul pe meleagurile patriei este de o cruzime care depășește cu mult orice sacrificiu animal al Vechiului Testament. Urletele interminabile și sfîșietoare ale porcului tăiat, de altfel, în condiții de igienă destul de îndoielnice, arată cel puțin nepriceperea celui care conduce operațiunea, incapabil să curme cît mai rapid suferința animalului.

Toată această barbarie e însoțită de o atmosferă festivă, cu muzică și voie bună, stropite din belșug cu băutură, ca să simtă omul că vine Crăciunul și că are ce și cum sărbători.

Dar, de fapt, ce sărbătorim de Crăciun? Dincolo de tradiții și obiceiuri, desigur, toată lumea cunoaște semnificația religioasă a Crăciunului, data aproximativă a nașterii lui Isus. Cel în numele căruia s-a întemeiat o religie care a cuprins o întreagă lume. Cel în numele căruia s-au întîmplat atîtea, de două mii de ani încoace, mai bune sau mai rele. Cel în numele căruia s-a vorbit atît de mult, dar s-a uitat de ce se vorbește.

Așadar, pe el îl sărbătorim, nașterea lui, sau pe noi și ceea ce sperăm să fie renașterea noastră? Dacă ar fi (fost) doar un om, dezbrăcat de natura divină, l-am mai sărbători? L-am mai urma? Pe un simplu om care a crezut îndeajuns de mult în ceilalți, încît să se lase omorît pentru ei? Am putea urma un om ca oricare altul, un simplu muritor peste care grația divină a suflat ceva mai mult duh și care a predicat iubirea aproapelui și calea păcii, așa cum a făcut-o și Gandhi care a sfîrșit omorît, la rîndul lui, de propriii semeni?

Dacă ar fi fost doar un profet ca Moise, sau mai mare ca Moise, sau mai mic ca Moise, ar fi meritat să fie mai puțin pomenit sau mai puțin sărbătorit? O teologie în care Dumnezeu Tatăl nu și-ar fi făcut fiu din carne ar fi fost mai puțin satisfăcătoare?

De unde vine nevoia de divinitatea lui, de unde nevoia de a o dovedi cu orice preț pentru a pretinde că îl iubim, pentru a-l prețui? Doar omul Isus ar fi fost mai puțin de prețuit? Sau poate chiar disprețuit dacă ar fi fost doar om? Ce s-ar fi întîmplat dacă nu ne-ar fi adus mîntuirea și odată cu ea, iertarea păcatelor pe care nu putem să ne abținem să le facem și pe care le sperăm iertate pentru că unul care nu putea fi dintre noi a murit pentru noi și astfel ne-a scos de „sub lege” și ne-a adus „sub gratia”? Sigur că nu ar fi fost cu putință să fie dintre noi, cînd noi nici la păcatele pe care le sperăm absolvite fără să facem prea multe nu putem renunța. Ca să nu mai vorbim despre a renunța la propria viață. Deși despre nimic nu vorbim mai cu foc decît vorbim despre sacrificiu, mai ales cînd este vorba de al altora și atîta timp cît, în ceea ce ne privește, nu i se impune necesitatea. Visăm să facem fapte mărețe în timp ce ne tîrîm pe burtă de la o zi la alta.

Desigur, îl sărbătorim și pretindem că îl iubim, cu ochi lăcrimoși și glas tremurător, dar, de fapt, pe noi ne sărbătorim și promisa și mult sperata noastră înviere, cu tot cu mîntuire și iertarea păcatelor pe care continuăm să le facem în timp ce ne iubim, oglindiți în propria noastră suficiență și propriul nostru egoism, în care nu îi mai vedem pe ceilalți. Celălalt rămîne în umbra alterității. Nu numai că nu îl iubim ca pe noi înșine, dar îi lipim etichete și sîntem gata să îl detestăm, să îl acuzăm de hulă sau de blasfemie dacă există riscul cît de mic de a ne zdruncina credința în propria nemurire. Vorbim despre iubire și renunțare, dar nu facem decît să ne afirmăm pe noi, personajele principale, esențiale ale poveștii noastre despre ceea ce ne închipuim că ar trebui să fie sacrificiul și smerenia, în timp ce ne batem cu pumnul în piept pentru supremația convingerilor proprii. Reflectăm imagini de Narciși îndrăgostiți și înduioșați de propria mortalitate de care Isus sărbătoritul este dator să ne izbăvească, în timp ce noi continuăm să sacrificăm barbar vieți în numele a ceea ce ne închipuim că ar fi trebuit să fie iubirea.

Ileana Moroianu este medic stomatolog și studentă la masterul de cultură și civilizație ebraică din cadrul Facultății de Litere a Universității București.

23 JPG
Halloween cu veselie
Ar fi fost simpatic să mă fotografiez zîmbind lîngă dovleacul cioplit, cel ales de Iris. Păream frați.
20231026 111623 jpg
O cronotopie atonită
Cînd ai mers ultima dată prin codru, pe jos, în susul unui izvor, fără să aștepți să mai treci vreo punte, lăsînd lumea și ale ei pe malul celălalt?
image png
Umbra morții peste Israel
Unde am greșit? Căci undeva s-a greșit grav.
image png
Scurte observații despre șampania făcută sifon pornind de la unele „Pagini bizare” de Cosmin Ciotloș, din Dilema veche, nr. 1015, septembrie 2023
Urmuz nu era menșevic, mai degrabă nu era îndrăgostit de Lizica Codreanu, mai degrabă nu citea/ cita din Fundoianu etc. etc.
20230505 112507 jpg
După treizeci de ani. Orașul de pe Bega
Ca tot românul însetat de cultură în anul de grație 2023, am pornit-o și eu, acum o săptămînă, către orașul culturii europene, Timișoara.
Présidence Française du Conseil de l'Union Européenne 2022  The French Presidency of the council of the European Union 2022    51827990636 jpg
Merită semnat „Manifestul pentru pace”?
Manifestul va duce la discuții aprinse în Bundestag și se va lăsa cu urmări politice greu de prevăzut în economia de război a politicii interne germane.
index jpeg 3 webp
Interceptări în numele „adevărului“?
Cazul de la Frăsinei, cu finalul acesta mi-a lăsat un gust amar. Gustul înfrîngerii asupra rostului la care sîntem chemați, fiecare din noi.
Last photo before the game with Gheorghe Hagi jpg
Hagi vs. Mutu sau despre respectul datorat adversarului
Apoi, cu politica speculativă a lui „dacă” şi a lui „poate”, atît de dragă mioriticului, nu vom ajunge nicăieri.
640px British museum greatcourt jpg
Activismul anti-petrol în muzeele europene
Marile companii petroliere au căutat, de-a lungul timpului, să-și asocieze imaginea cu acțiuni caritabile, dar mai ales cu instituții culturale.
AV jpg
Din nou despre claritatea morală
Pretenția „clarității morale” se întemeiază nu doar pe o logică bivalentă, ci și pe principiul terțului exclus (pe care bivalența singură nu-l presupune).
George Cornila jpeg
O preascurtă istorie a vergeturilor
Perfecțiunea rămîne o iluzie pentru că este redefinită o dată la cîțiva ani.
Dă ce? jpeg
Dă ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, mîinile mele diferite ce s-au împletit cruce într-un legămînt al frăției au fost mereu paznici de încredere ai drumurilor bune.
Puțin tei și caramel jpeg
Puțin tei și caramel
La pas prin Oxford, nu i-am văzut spiralele răsucite spre cer, nici garguii străjuind fiecare zid, i-am văzut culoarea.
Înapoi la grădiniță jpeg
Înapoi la grădiniță
„Ce faci dacă un copil îl mușcă pe celălalt?!” Sfinte Sisoe! Ce e cu întrebarea asta?!
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei jpeg
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac în puț jpeg
Din lac în puț
Agenția britanică de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act înainte de a se hotărî dacă să îmi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concepție jpeg
Zgîlțîieli, interviuri și porunca „să nu atingi”
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Creația a fost înlocuită cu ingeniozitatea. Au uitat că munca este muncă și numesc asta creație.
Curajul din palmă jpeg
Curajul din palmă
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematică a radioului jpeg
O voce emblematică a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instanţă magică, aptă a preschimba cuvintele rostite în reprezentări instantanee. Îl avantajau timbrul, dicţia limpede, fluenţa şi o anumită eleganţă a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o să fiu niciodată jpeg
N-o să fiu niciodată
Sînt doar roluri în care imaginația mea m-a pus cu mult drag, puneri în scenă care mi-au produs multă bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice că doar în situații de criză, cînd simțim vuietul dezacordurilor, contradicțiilor (auto)impuse, se dă în vileag cu adevărat caracterul uman.

Parteneri

Familia Kennedy Sursa: John F. Kennedy Library / domeniu public
Familia Kennedy: saga unei dinastii între glorie, tragedii și blesteme care încă tulbură America
Familia Kennedy — o dinastie americană marcată de glorie politică și tragedii profunde, al cărei destin continuă să fascineze și să ridice întrebări despre un posibil blestem.
Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa Naţională a PCR din decembrie 1977 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 2/1977)
Îl ai prin casă? Acest obiect din vremea lui Ceaușescu poate valora o mică avere
Deși epoca lui Nicolae Ceaușescu a rămas de mult în urmă, unele obiecte din acea perioadă continuă să atragă atenția colecționarilor. Un exemplu notabil este un album aparent banal, dar care poate aduce posesorului o sumă considerabilă de bani.
Panoramă  Muntele Fiji FOTO Shutterstock jpg
O țară asiatică a creat un birou special pentru a gestiona problemele cu străinii. Motivele din spatele deciziei
Japonia a înființat un birou pentru gestionarea relațiilor cu cetățenii străini, inclusiv turiștii, înainte de alegerile parlamentare de duminică. Problema găsește ecou în țară și se află pe agenda politică.
ochelari magazin optica medicala Foto Shutterstock jpg
Mai este obligat angajatorul să plătească ochelarii angajatului, în contextul măsurilor de austeritate?
Discuțiile legate de obligativitatea angajatorilor de a plăti ochelarii angajaților, în contextul măsurilor de austeritate impuse de Guvern, au luat amploare în ultima perioadă, persoanele interesate întrebându-se dacă este sau nu un beneficiu extrasalarial.
ucraina gif gif
Un clip dramatic arată cât de periculos a devenit câmpul de luptă din Ucraina
Transportul trupelor pe front a devenit la fel de periculos ca menținerea lui întrucât timpul de reacție al dronelor e acum de câteva secunde. E posibil ca ucrainenii să fi găsit totuși o soluție - una la limită, dar care le-ar permite să economisească timp prețios, relatează Euromaidan.
pepeni verzi si galbeni ghimpeteni, olt, iulie 2025   foto arhiva ionut craciun (4) jpeg
Produsul verii, cumpărat de la gheață, aduce profit mai târziu decât se așteptau producătorii. „Am găsit o soluție pentru umbrire”
Unul dintre cele mai cumpărate produse ale verii a fost scos pe piață cu două săptămâni mai târziu decât anul trecut, produsele similare de import afectând profitul fermierilor autohtoni. Va fi în schimb disponibil pentru clienți până aproape de sfârșitul toamnei.
masuri austeritate foto Shutterstock
Lista tuturor măsurilor de austeritate din pachetele 1, 2 și 3. Ce cuprinde reforma administrativă
În ultimele două săptămâni, guvernanții au propus și prezentat o serie de măsuri fiscale, menite să reducă deficitul bugetar și să reorganizeze administrația publică astfel încât să fie reduse drastic cheltuielile statului. Toate aceste măsuri de austeritate sunt cuprinse în 3 pachete.
Stațiunea Băile Herculane  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (31) JPG
Turiștii străini impresionați de Băile Herculane: „Peisajul de altădată e fascinant, dar unele clădiri sunt aproape să se dărâme”
Băile Herculane au redevenit una dintre stațiunile cele mai vizitate din România, dar starea dezolantă a multor clădiri emblematice ale sale continuă să îi îngrijoreze pe turiști.
Lucrări la stadion Știința FOTO Ștefan Both
Motivul real pentru care Guvernul crește taxele: „Un leu luat din buzunarul românilor e mai puțin imporant decât unul alocat baronimii”
Cunoscutul profesor universitar Bogdan Glavan, director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard”, explică politica fiscala a Guvernului Bolojan și motivul pentru care taxele pentru români cresc, dar unele cheltuieli nejustificate sunt doar amânate.