Revolu╚Ťia virtual─â

Vasile SARC─é
27 decembrie 2020
Revolu╚Ťia virtual─â jpeg

Tr─âim cele mai deosebite, asimetrice sau asimptomatice s─ârb─âtori de iarn─â de c├«teva genera╚Ťii ├«ncoace. Dar, ├«mi place s─â cred, ├«n aceea╚Öi atmosfer─â tradi╚Ťional─â cre╚Ötin─â, d─ât─âtoare de tihn─â. Ai zice c─â nici or├«nduirea comunist─â, dup─â ce i-am mai uitat din p─âcate, nu a produs at├«ta izolare c├«t au produs efectele fenomenului Corona.

Cr─âciunul, prin tradi╚Ťie, este o s─ârb─âtoare cu un spor ├«nsemnat de intimitate. Mesele ├«ndestulate, de familie, s├«nt adesea urmate de promenade de iarn─â, pl─âcere temperat─â acum ÔÇô impus sau autoimpus ÔÇô de m─âsurile sanitare. Dou─â cuno╚Ötin╚Ťe mi-au trimis, ├«n seara de Cr─âciun, fotografii din frumoasele centre M├╝nchen ╚Öi Praga. Ca ├«ntr-o reprezentare cu iz de fatalitate, apocaliptic─â, din aceste capturi lipsesc personaje. D├ęj├á-vu, p─âstr├«nd parc─â doar arhitectonia din gravurile medievale.

├Äntr-o alt─â ipostaz─â a tr─âirilor momentului, familia, colegi de liceu ╚Öi facultate, grupuri profesionale etc. ini╚Ťiaz─â comunit─â╚Ťi de comunicare pe platformele virtuale la ├«ndem├«n─â. Ne auzim, ne vedem, doar c─â nu g─âsim substitut ╚Öi pentru atingere. ├Än subcon╚Ötient, chiar dac─â s├«ntem ├«n dezacord cu izolarea sanitar─â, c─âut─âm reflex manifest─âri sociale novatoare, atipice vremurilor tr─âite p├«n─â acum.

Nou ├«n istoria omenirii? Nu! ├Ämi vine la ├«ndem├«n─â modelul revolu╚Ťiei industriale, mi╚Öcare pa╚Önic─â de sf├«r╚Öit de secol XIX, ├«nceput de secol XX. Cu o vitez─â propor╚Ťional─â locomotivei lui Watt-Trevithick, necomparabil─â cu cea a bi╚Ťilor, pornirea a schimbat aproape tot ce era p├«n─â atunci cotidian, standard social, cultural, eco-fin etc. Ca accesoriu social, peruca era definitiv detronat─â de cravat─â (sic!). Artele plastice, ca un alt exemplu, ├«ncorsetate de secole ├«n nevoi de eviden╚Ť─â, au fost eliberate de camera fotografic─â, explod├«nd vizual ├«n impresii (sic!) greu de ingurgitat la ├«nceput, dar care au confirmat ╚Öi fac istorie.

Ne afl─âm ├«ntr-o situa╚Ťie similar─â, tot o revolu╚Ťie nebelicoas─â, pe care o percepem provocator, ├«nc─ârcat─â de virtual ╚Öi cu o evolu╚Ťie exponen╚Ťial─â pe scara timpului; un an c├«t un secol. Nu mai are importan╚Ť─â faptul c─â declicul a fost produs de o minuscul─â inginerie genetic─â, care va ceda ├«n fa╚Ťa investi╚Ťiilor ├«n contram─âsuri. S├«ntem chema╚Ťi s─â realiz─âm c─â parcurgem o cale evolutiv─â, cu un sens (auto)impus, eventual cu foarte mici corec╚Ťii sau op╚Ťiuni.

S─ârb─âtorile anului nu vor mai fi ca p├«n─â acum. Nu vom uita, la sf├«r╚Öit de decembrie, fericirea na╚Öterii Domnului, dar forma va fi alta; probabil cu un plus de intimitate, introspec╚Ťie. Nici pove╚Ötile nu mai s├«nt ce au fost alt─â dat─â.

Ie╚Öim din tipare ╚Öi intr─âm ├«n tipare. Singura certitudine este c─â vom supravie╚Ťui.

D─â ce? jpeg
D─â ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, m├«inile mele diferite ce s-au ├«mpletit cruce ├«ntr-un leg─âm├«nt al fr─â╚Ťiei au fost mereu paznici de ├«ncredere ai drumurilor bune.
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel jpeg
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel
La pas prin Oxford, nu i-am v─âzut spiralele r─âsucite spre cer, nici garguii str─âjuind fiecare zid, i-am v─âzut culoarea.
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â jpeg
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â
ÔÇ×Ce faci dac─â un copil ├«l mu╚Öc─â pe cel─âlalt?!ÔÇŁ Sfinte Sisoe! Ce e cu ├«ntrebarea asta?!
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei jpeg
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac ├«n pu╚Ť jpeg
Din lac ├«n pu╚Ť
Agen╚Ťia britanic─â de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act ├«nainte de a se hot─âr├« dac─â s─â ├«mi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concep╚Ťie jpeg
Zg├«l╚Ť├«ieli, interviuri ╚Öi porunca ÔÇ×s─â nu atingiÔÇŁ
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Crea╚Ťia a fost ├«nlocuit─â cu ingeniozitatea. Au uitat c─â munca este munc─â ╚Öi numesc asta crea╚Ťie.
Curajul din palm─â jpeg
Curajul din palm─â
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematic─â a radioului jpeg
O voce emblematic─â a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instan┼ú─â magic─â, apt─â a preschimba cuvintele rostite ├«n reprezent─âri instantanee. ├Äl avantajau timbrul, dic┼úia limpede, fluen┼úa ┼či o anumit─â elegan┼ú─â a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o s─â fiu niciodat─â jpeg
N-o s─â fiu niciodat─â
S├«nt doar roluri ├«n care imagina╚Ťia mea m-a pus cu mult drag, puneri ├«n scen─â care mi-au produs mult─â bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice c─â doar ├«n situa╚Ťii de criz─â, c├«nd sim╚Ťim vuietul dezacordurilor, contradic╚Ťiilor (auto)impuse, se d─â ├«n vileag cu adev─ârat caracterul uman.
Ancora imparo jpeg
Ancora imparo
Nu exist─â moment ├«n care s─â nu ├«nv─â╚Ť c─â frumuse╚Ťea lumii e nesf├«r╚Öit─â ╚Öi mereu str─âb─ât─âtoare prin neguri.
Un an mai tîrziu jpeg
Un an mai tîrziu
Cînd și cînd, mușcă frica asta din mine cu o foame care nu se mai potolește.
Nu mă îndoiesc jpeg
Nu mă îndoiesc
Nu poate exista frumuse╚Ťe f─âr─â certitudine. Aleg pentru c─â pot s─â aleg, pot s─â nu m─â ├«ndoiesc.
A little older, a little more confused jpeg
A little older, a little more confused
Ie╚Öirea din adolescen╚Ť─â a coincis cu o destabilizare a terenului pe care m─â aflam.
Jurnal de pandemie: 360 de zile jpeg
Jurnal de pandemie: 360 de zile
Dacă vom aștepta ca virusul să abandoneze lupta... putem aștepta pînă la sfîrșit.
Odisee de mam─â jpeg
Odisee de mam─â
Via╚Ťa mea de mam─â e ├«n regim de ÔÇ×tocmaiÔÇŁ.
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ jpeg
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ
Invidia, r├«vnirea posesiilor celuilalt, clipelor tr─âite de el, care mereu le ├«mping pe ale noastre ├«n umbr─â, devenea infla╚Ťionar─â odat─â cu postarea pozelor de Revelion.
Dincolo de mîine jpeg
Dincolo de mîine
Cred c─â e timpul s─â ies din bucla temporal─â unde m-am ascuns.
Revolu╚Ťia virtual─â jpeg
Revolu╚Ťia virtual─â
Cr─âciunul, prin tradi╚Ťie, este o s─ârb─âtoare cu un spor ├«nsemnat de intimitate.
Unele mame plîng ușor jpeg
Unele mame plîng ușor
Emo╚Ťiile au fost adunate cu grij─â ╚Öi ascunse ad├«nc, foarte ad├«nc.
Te iubesc jpeg
Te iubesc
O via╚Ť─â ├«ntreag─â am tratat aceste cuvinte cu reveren╚Ť─â ╚Öi sim╚Ť acut al tragediei cosmice.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.