Revoluția virtuală

Vasile SARCĂ
27 decembrie 2020
Revoluția virtuală jpeg

Trăim cele mai deosebite, asimetrice sau asimptomatice sărbători de iarnă de cîteva generații încoace. Dar, îmi place să cred, în aceeași atmosferă tradițională creștină, dătătoare de tihnă. Ai zice că nici orînduirea comunistă, după ce i-am mai uitat din păcate, nu a produs atîta izolare cît au produs efectele fenomenului Corona.

Crăciunul, prin tradiție, este o sărbătoare cu un spor însemnat de intimitate. Mesele îndestulate, de familie, sînt adesea urmate de promenade de iarnă, plăcere temperată acum – impus sau autoimpus – de măsurile sanitare. Două cunoștințe mi-au trimis, în seara de Crăciun, fotografii din frumoasele centre München și Praga. Ca într-o reprezentare cu iz de fatalitate, apocaliptică, din aceste capturi lipsesc personaje. Déjà-vu, păstrînd parcă doar arhitectonia din gravurile medievale.

Într-o altă ipostază a trăirilor momentului, familia, colegi de liceu și facultate, grupuri profesionale etc. inițiază comunități de comunicare pe platformele virtuale la îndemînă. Ne auzim, ne vedem, doar că nu găsim substitut și pentru atingere. În subconștient, chiar dacă sîntem în dezacord cu izolarea sanitară, căutăm reflex manifestări sociale novatoare, atipice vremurilor trăite pînă acum.

Nou în istoria omenirii? Nu! Îmi vine la îndemînă modelul revoluției industriale, mișcare pașnică de sfîrșit de secol XIX, început de secol XX. Cu o viteză proporțională locomotivei lui Watt-Trevithick, necomparabilă cu cea a biților, pornirea a schimbat aproape tot ce era pînă atunci cotidian, standard social, cultural, eco-fin etc. Ca accesoriu social, peruca era definitiv detronată de cravată (sic!). Artele plastice, ca un alt exemplu, încorsetate de secole în nevoi de evidență, au fost eliberate de camera fotografică, explodînd vizual în impresii (sic!) greu de ingurgitat la început, dar care au confirmat și fac istorie.

Ne aflăm într-o situație similară, tot o revoluție nebelicoasă, pe care o percepem provocator, încărcată de virtual și cu o evoluție exponențială pe scara timpului; un an cît un secol. Nu mai are importanță faptul că declicul a fost produs de o minusculă inginerie genetică, care va ceda în fața investițiilor în contramăsuri. Sîntem chemați să realizăm că parcurgem o cale evolutivă, cu un sens (auto)impus, eventual cu foarte mici corecții sau opțiuni.

Sărbătorile anului nu vor mai fi ca pînă acum. Nu vom uita, la sfîrșit de decembrie, fericirea nașterii Domnului, dar forma va fi alta; probabil cu un plus de intimitate, introspecție. Nici poveștile nu mai sînt ce au fost altă dată.

Ieșim din tipare și intrăm în tipare. Singura certitudine este că vom supraviețui.

Dă ce? jpeg
Dă ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, mîinile mele diferite ce s-au împletit cruce într-un legămînt al frăției au fost mereu paznici de încredere ai drumurilor bune.
Puțin tei și caramel jpeg
Puțin tei și caramel
La pas prin Oxford, nu i-am văzut spiralele răsucite spre cer, nici garguii străjuind fiecare zid, i-am văzut culoarea.
Înapoi la grădiniță jpeg
Înapoi la grădiniță
„Ce faci dacă un copil îl mușcă pe celălalt?!” Sfinte Sisoe! Ce e cu întrebarea asta?!
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei jpeg
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac în puț jpeg
Din lac în puț
Agenția britanică de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act înainte de a se hotărî dacă să îmi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concepție jpeg
Zgîlțîieli, interviuri și porunca „să nu atingi”
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Creația a fost înlocuită cu ingeniozitatea. Au uitat că munca este muncă și numesc asta creație.
Curajul din palmă jpeg
Curajul din palmă
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematică a radioului jpeg
O voce emblematică a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instanţă magică, aptă a preschimba cuvintele rostite în reprezentări instantanee. Îl avantajau timbrul, dicţia limpede, fluenţa şi o anumită eleganţă a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o să fiu niciodată jpeg
N-o să fiu niciodată
Sînt doar roluri în care imaginația mea m-a pus cu mult drag, puneri în scenă care mi-au produs multă bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice că doar în situații de criză, cînd simțim vuietul dezacordurilor, contradicțiilor (auto)impuse, se dă în vileag cu adevărat caracterul uman.
Ancora imparo jpeg
Ancora imparo
Nu există moment în care să nu învăț că frumusețea lumii e nesfîrșită și mereu străbătătoare prin neguri.
Un an mai tîrziu jpeg
Un an mai tîrziu
Cînd și cînd, mușcă frica asta din mine cu o foame care nu se mai potolește.
Nu mă îndoiesc jpeg
Nu mă îndoiesc
Nu poate exista frumusețe fără certitudine. Aleg pentru că pot să aleg, pot să nu mă îndoiesc.
A little older, a little more confused jpeg
A little older, a little more confused
Ieșirea din adolescență a coincis cu o destabilizare a terenului pe care mă aflam.
Jurnal de pandemie: 360 de zile jpeg
Jurnal de pandemie: 360 de zile
Dacă vom aștepta ca virusul să abandoneze lupta... putem aștepta pînă la sfîrșit.
Odisee de mamă jpeg
Odisee de mamă
Viața mea de mamă e în regim de „tocmai”.
Pus pe „silent” jpeg
Pus pe „silent”
Invidia, rîvnirea posesiilor celuilalt, clipelor trăite de el, care mereu le împing pe ale noastre în umbră, devenea inflaționară odată cu postarea pozelor de Revelion.
Dincolo de mîine jpeg
Dincolo de mîine
Cred că e timpul să ies din bucla temporală unde m-am ascuns.
Revoluția virtuală jpeg
Revoluția virtuală
Crăciunul, prin tradiție, este o sărbătoare cu un spor însemnat de intimitate.
Unele mame plîng ușor jpeg
Unele mame plîng ușor
Emoțiile au fost adunate cu grijă și ascunse adînc, foarte adînc.
Te iubesc jpeg
Te iubesc
O viață întreagă am tratat aceste cuvinte cu reverență și simț acut al tragediei cosmice.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Factură de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, după accesarea unui link necunoscut
Este păţania unei familii din Sighetu Marmaţiei, după ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au început să curgă, ajungând la câte 500, zilnic. Factura uriaşă de peste 70.000 de lei va trebui achitată de către titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise în judecată. Victima, care era soţul uneia, le  „agasa“ pentru că voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.