O clipă de liniște

23 iunie 2020
O clipă de liniște jpeg

Nu avem trecutul istoric al Austriei, nu avem pozi╚Ťionarea lor geografic─â ╚Öi nu avem vecinii acestui stat; aici am traversat pandemia, prima ╚Ťar─â din Europa care a relaxat m─âsurile de prevenire a r─âsp├«ndirii virusului ╚Öi a doua din lume dup─â China. Am avut posibilitatea de a-i observa ├«ndeaproape, at├«t ├«nainte de nefericitul eveniment, c├«t ╚Öi ├«n situa╚Ťia de criz─â generat─â. Dar acest articol nu este unul critic la adresa mentalit─â╚Ťii rom├ónului, nu urm─âresc s─â corectez eu lumea, s─â ├«nv─â╚Ť pe cineva din experien╚Ť─â. Nu am preten╚Ťia c─â nu m─â (mai) identific cu Rom├ónia (a╚Öa cum unii dintre cona╚Ťionalii mei pleca╚Ťi de c├«teva luni s├«nt intransigen╚Ťi c├«nd vine vorba despre ├«nd─âr─âtnicia ╚Öi prostia genetic─â din ╚Ťara noastr─â) pentru c─â ├«n urma unor ├«n╚Öiruiri de evenimente am ajuns s─â locuiesc aici de ceva timp ╚Öi nici nu m─â am─âgesc c─â semenii mei ar putea s─â fac─â mult mai mult dec├«t ceea ce arat─â sau dec├«t ceea ce fac. M─â limitez la a observa, f─âr─â alte preten╚Ťii, locul de unde provin ╚Öi locul ├«n care acum tr─âiesc, ca modalitate de a m─â ├«n╚Ťelege pe mine prin ceea ce v─âd ├«n imediata apropiere. Nu am plecat pentru c─â m─â s─âturasem de via╚Ťa de acolo, av├«nd ├«n vedere c─â ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â ├«mi creasem un rost ╚Öi nu ├«mi lipsea nimic din ceea ce voiam s─â am. Criticam bine├«n╚Ťeles sistemul ca exponent al genera╚Ťiei mele, ├«nvinuiam oamenii pentru neputin╚Ťa lor de a se schimba ├«n mai bine (├«n sensul unui tot unitar ╚Öi nu ca individualitate), dar am avut grij─â s─â nu plec definitiv. M─â ├«ntorc ├«n Rom├ónia c├«t pot de des pentru a r─âm├«ne ancorat ├«n cotidian, f─âr─â a m─â ├«ncrede ├«n percep╚Ťia p─ârtinitoare a familiei ╚Öi nici a posturilor TV. Vreau s─â am libertatea de a trage propriile mele concluzii. ╚śi apoi, am avut (╚Öi ├«nc─â am!) convingerea c─â, stabilindu-m─â ├«n alt─â ╚Ťar─â pentru o perioad─â mai lung─â de timp, mi-am creat premisa de a observa mai bine Rom├ónia ╚Öi a ├«n╚Ťelege unele lucruri care nu pot fi cuprinse privind numai din perspectiva noastr─â. Vreau s─â cunosc marea st├«nd pe toate ╚Ť─ârmurile ei.

Pentru mine, Austria este, din multe puncte de vedere, ├«ntruchiparea perfec╚Ťiunii. Nu caut s─â surprind cu aceasta afirma╚Ťie previzibil─â, dar pe c├«t este de perfect─â, pe at├«t este de monoton─â. Deseori tr─âiesc sentimentul irealului. Totul este, ├«n general, frumos, bine aliniat. ├Än centrul Vienei, ora╚Ö ce pare a fi construit precum o imens─â galerie de art─â, priveam ├«ntr-o vitrin─â rafinat─â un ceas care costa 44.960 de euro. M-am ├«ndep─ârtat cu m├«inile la spate, av├«nd aerul firesc al observatorului neimplicat ├«n constat─âri ╚Öi opinii. ├Äns─â continu├«ndu-mi plimbarea, imaginea pre╚Ťului respectivului produs (a╚Öadar pre╚Ťul ╚Öi nu ceasul) mi-au revenit ├«n minte. Eram, ├«ntr-o anume m─âsur─â, afectat. 44.960 de euro! ╚śtiu, aproape c├«t un apartament ├«ntr-un bloc vechi din Bucure╚Öti. Au ├«nceput s─â se ├«nfiripe primele g├«nduri, platitudini de genul: ÔÇ×C├«╚Ťi bani trebuie s─â ai ca s─â intri ├«ntr-un astfel de magazin pentru a cump─âra un astfel de ceas?ÔÇŁ sau ÔÇ×Cum arat─â via╚Ťa de zi cu zi a oamenilor care cump─âr─â astfel de obiecte?ÔÇŁ. M─â g├«ndeam la Rom├ónia, unde astfel de produse scumpe nu s├«nt expuse ├«n vitrinele centrului de ora╚Ö ╚Öi m─â ├«ntrebam de ce; probabil pentru c─â unii oameni nu ar trebui s─â vad─â c─â exist─â ceea ce nu-╚Öi pot permite.

Imediat dup─â relaxarea m─âsurilor restrictive generate de pandemia COVID-19, vienezii s-au ├«ntors ├«n l─âca╚Öurile care ├«mp├«nzesc fa╚Ťadele str─âdu╚Ťelor imperiale, ├«n galeriile de art─â. ├Äi vezi observ├«nd critic (din unghiuri ╚Ötiute numai de cunosc─âtori) operele expuse, ca ╚Öi cum pasiunea lor ar deveni, pentru c├«teva ore, o profesie. B─ârba╚Ťi ├«mbr─âca╚Ťi ├«n sacouri fine, c─âm─â╚Öi albe, pantaloni la culoarea sacoului ╚Öi mocasini de piele ├«ntoars─â, femei ├«n rochii p├«n─â la genunchi, tocuri alese cu gust ╚Öi accesorii fine, gesticuleaz─â elegant ╚Ťin├«nd ├«n dou─â degete ochelarii de vedere cu ram─â scump─â, ├«mp─ârt─â╚Öind opinii la un pahar de ╚Öampanie roz├ę. Plimb├«ndu-m─â pe bulevardul K├Ąrtner Strasse, f─âr─â aglomera╚Ťia obi╚Önuit─â av├«nd ├«n vedere lipsa turi╚Ötilor, am avut o senza╚Ťie de falez─â la apus, mai ales c├«nd adierea vienez─â, mereu prezent─â, aducea c├«te un iz de pe╚Öte, usturoi ╚Öi sare. Plimb├«ndu-m─â ├«n g├«nd cu privirea pe bulevardul Regina Elisabeta din Bucure╚Öti, observ├«nd cl─âdirile vechii burghezii pe care at├«rn─â bulinele ce anun╚Ť─â riscul seismic, nu pot s─â nu m─â ├«ntreb: la o adic─â, de ce ale lor nu au buline?! Pentru c─â nu au cutremure! Nici cutremure n-au ╚Öi astfel se explic─â existen╚Ťa unor cl─âdiri vechi de aproape 800 de ani ├«n centrul Salzburg-ului. Ca ╚Öi Viena, Salzburg este genul de ora╚Ö care nu emo╚Ťioneaz─â ├«n atmosfera general─â austric─â, din nici un punct de vedere. Pe strad─â nimeni nu este prea zgomotos, oamenii nu se privesc ├«n mod deosebit ca ╚Öi cum i-ar interesa mai mult dec├«t un articol vestimentar, iar cl─âdirile respect─â cu sfin╚Ťenie reguli de ├«n─âl╚Ťime, de culoare ╚Öi tipic arhitectonic. Pentru c─â pun mare accent pe vestimenta╚Ťie, cochet─âria austriecilor fiind recunoscut─â din vremuri imperiale, faptul c─â punga lui de cump─âr─âturi de un verde ├«nchis se asorteaz─â ├«n aceast─â duminic─â ploioas─â de iunie cu verdele po╚Öetei ei nu este o ├«nt├«mplare. Vorba unei prietene, mai rar vezi astfel de ora╚Öe ├«n care moda se plimb─â pe strad─â.

Cafeaua, respectiv m├ęlange-ul vienez, are tradi╚Ťie de sute de ani ├«n societatea aristocrat─â a cochetei capitale ╚Öi astfel se explic─â de ce cafenele precum Cafe Central, deschis─â ├«n anul 1876, Cafe Sluka, deschis─â ├«n anul 1891, sau Cafe Jelinek, deschis─â ├«n anul 1901, frecventate de figuri marcante ale secolelor XIX ╚Öi XX precum Franz Kafka, Sigmund Freud, Alfred Adler, Lev Tro╚Ťki, Robert Musil ╚Öi al╚Ťii, s├«nt percepute ca centre de cultur─â de o importan╚Ť─â mondial─â. Observi mese singuratice la care stau cochete dame ├«n v├«rst─â cu machiaj simplu, m─ânu╚Öi de dantel─â ╚Öi costum deux-pi├Ęces, meticulos alese ├«n acord cu apari╚Ťia general─â, citind ziare precum Der Standard, Kurier sau Der Spiegel, sorbind silen╚Ťios din m├ęlange ╚Öi gust├«nd f─âr─â grab─â din ╚Ötrudelul acoperit de crema cald─â de vanilie.

S├«nt at├«t de bine pozi╚Ťiona╚Ťi, organiza╚Ťi ╚Öi eficien╚Ťi ├«nc├«t, chiar ╚Öi ├«n timp de pandemie, via╚Ťa lor nu pare a se schimba. Nu mi s-au p─ârut preocupa╚Ťi de a-╚Öi critica ├«n mod constant oamenii de decizie, de a se ├«mpotrivi ├«n permanen╚Ť─â factorului politic, cei mai mul╚Ťi v─âz├«ndu-╚Öi de calitatea cresc├«nd─â a propriei vie╚Ťi. P─âreau a avea ├«ncredere c─â primesc de la stat informa╚Ťii corecte ╚Öi c─â cei care trebuie s─â ac╚Ťioneze prin natura func╚Ťiei cu care au fost ├«nvesti╚Ťi au un sim╚Ť al datoriei care, ├«n general, lini╚Öte╚Öte opinia public─â. Nu am sim╚Ťit panica oamenilor, nu am v─âzut propagandi╚Öti ╚Öi activi╚Öti ai unor opinii contrare de dragul contradic╚Ťiei ╚Öi nu am sim╚Ťit nevoia de a m─â prinde ├«n h─â╚Ťi╚Öul unei ideologii conspira╚Ťioniste. Cei mai mul╚Ťi mi s-au p─ârut r─âbd─âtori, convin╚Öi de capacitatea lor de a trece ├«mpreun─â peste dificult─â╚Ťi, iar sim╚Ťul comunit─â╚Ťii este ad├«nc ├«mp─âm├«ntenit ├«n cultura lor (poate cu alt─â ocazie am s─â explic pe larg cum se manifest─â aceast─â convingere ├«n Austria). Este reconfortant s─â locuie╚Öti ├«ntr-o ╚Ťar─â care ├«╚Ťi confer─â ├«ncredere.

Concluzia mea este valabil─â pentru viitor, un viitor pe care ├«l ve╚Ťi alege fiecare la momentul oportun. S├«nt convins c─â deocamdat─â nu putem mai mult. A accepta Rom├ónia ├«nseamn─â s─â-mi accept propriile defecte. Nic─âieri nu am fost supus propriilor neajunsuri conceptuale mai mult ca ├«n Austria. ├Äns─â am ├«n╚Ťeles c─â o parte din mine este dependent─â de imperfec╚Ťiunea rom├óneasc─â, tot la fel cum cealalt─â parte n─âzuie╚Öte necontenit la irealul mentalit─â╚Ťii austriece. Nu m-am resemnat, nu am capitulat, este ├«nc─â mult de munc─â ├«n ╚Ťara mea, ├«ns─â privind ├«nspre Rom├ónia, am ├«n╚Ťeles c─â rezultatele vor veni exact atunci c├«nd trebuie ╚Öi c─â, din c├«nd ├«n c├«nd, nu stric─â ╚Öi pu╚Ťin─â indulgen╚Ť─â, o binemeritat─â clip─â de lini╚Öte. ├Än ceea ce m─â prive╚Öte, poate c─â e efectul pandemiei, poate c─â pur ╚Öi simplu am obosit s─â m─â tot lupt cu propria-mi persoan─â, ├«ns─â cred c─â dac─â nu interioriz─âm momentele de pace, n-am ├«n╚Ťeles nimic din r─âzboi. Vorba dramaturgului englez Somerset W. Maugham: ÔÇ×├Äntr-adev─âr, uneori stelele ard mai tare v─âzute din ╚Öan╚Ť dec├«t de pe v├«rful munteluiÔÇŁ.

Foto: wikimedia commons

D─â ce? jpeg
D─â ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, m├«inile mele diferite ce s-au ├«mpletit cruce ├«ntr-un leg─âm├«nt al fr─â╚Ťiei au fost mereu paznici de ├«ncredere ai drumurilor bune.
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel jpeg
Pu╚Ťin tei ╚Öi caramel
La pas prin Oxford, nu i-am v─âzut spiralele r─âsucite spre cer, nici garguii str─âjuind fiecare zid, i-am v─âzut culoarea.
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â jpeg
├Änapoi la gr─âdini╚Ť─â
ÔÇ×Ce faci dac─â un copil ├«l mu╚Öc─â pe cel─âlalt?!ÔÇŁ Sfinte Sisoe! Ce e cu ├«ntrebarea asta?!
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei jpeg
├Änc─âlzirea climei poate duce la ├«nghe╚Ťarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac ├«n pu╚Ť jpeg
Din lac ├«n pu╚Ť
Agen╚Ťia britanic─â de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act ├«nainte de a se hot─âr├« dac─â s─â ├«mi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concep╚Ťie jpeg
Zg├«l╚Ť├«ieli, interviuri ╚Öi porunca ÔÇ×s─â nu atingiÔÇŁ
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Crea╚Ťia a fost ├«nlocuit─â cu ingeniozitatea. Au uitat c─â munca este munc─â ╚Öi numesc asta crea╚Ťie.
Curajul din palm─â jpeg
Curajul din palm─â
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematic─â a radioului jpeg
O voce emblematic─â a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instan┼ú─â magic─â, apt─â a preschimba cuvintele rostite ├«n reprezent─âri instantanee. ├Äl avantajau timbrul, dic┼úia limpede, fluen┼úa ┼či o anumit─â elegan┼ú─â a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o s─â fiu niciodat─â jpeg
N-o s─â fiu niciodat─â
S├«nt doar roluri ├«n care imagina╚Ťia mea m-a pus cu mult drag, puneri ├«n scen─â care mi-au produs mult─â bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice c─â doar ├«n situa╚Ťii de criz─â, c├«nd sim╚Ťim vuietul dezacordurilor, contradic╚Ťiilor (auto)impuse, se d─â ├«n vileag cu adev─ârat caracterul uman.
Ancora imparo jpeg
Ancora imparo
Nu exist─â moment ├«n care s─â nu ├«nv─â╚Ť c─â frumuse╚Ťea lumii e nesf├«r╚Öit─â ╚Öi mereu str─âb─ât─âtoare prin neguri.
Un an mai tîrziu jpeg
Un an mai tîrziu
Cînd și cînd, mușcă frica asta din mine cu o foame care nu se mai potolește.
Nu mă îndoiesc jpeg
Nu mă îndoiesc
Nu poate exista frumuse╚Ťe f─âr─â certitudine. Aleg pentru c─â pot s─â aleg, pot s─â nu m─â ├«ndoiesc.
A little older, a little more confused jpeg
A little older, a little more confused
Ie╚Öirea din adolescen╚Ť─â a coincis cu o destabilizare a terenului pe care m─â aflam.
Jurnal de pandemie: 360 de zile jpeg
Jurnal de pandemie: 360 de zile
Dacă vom aștepta ca virusul să abandoneze lupta... putem aștepta pînă la sfîrșit.
Odisee de mam─â jpeg
Odisee de mam─â
Via╚Ťa mea de mam─â e ├«n regim de ÔÇ×tocmaiÔÇŁ.
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ jpeg
Pus pe ÔÇ×silentÔÇŁ
Invidia, r├«vnirea posesiilor celuilalt, clipelor tr─âite de el, care mereu le ├«mping pe ale noastre ├«n umbr─â, devenea infla╚Ťionar─â odat─â cu postarea pozelor de Revelion.
Dincolo de mîine jpeg
Dincolo de mîine
Cred c─â e timpul s─â ies din bucla temporal─â unde m-am ascuns.
Revolu╚Ťia virtual─â jpeg
Revolu╚Ťia virtual─â
Cr─âciunul, prin tradi╚Ťie, este o s─ârb─âtoare cu un spor ├«nsemnat de intimitate.
Unele mame plîng ușor jpeg
Unele mame plîng ușor
Emo╚Ťiile au fost adunate cu grij─â ╚Öi ascunse ad├«nc, foarte ad├«nc.
Te iubesc jpeg
Te iubesc
O via╚Ť─â ├«ntreag─â am tratat aceste cuvinte cu reveren╚Ť─â ╚Öi sim╚Ť acut al tragediei cosmice.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.