Nostradamus, părintele prognozei

Vasile SARCĂ
26 septembrie 2020
Nostradamus, părintele prognozei jpeg

În urmă cu aproximativ 500 de ani, un erudit, filozof, cu realizări notabile în domeniul medicinei, scria catrene care aruncau lumea în, poate, cea mai mare curiozitate a mileniului II și deveneau repere ale unui viitor ipotetic. Singura problemă era decriptarea lor pentru că Nostradamus, la el mă refer, nu le oferea mură-n gură.

Cu o inteligență superioară, cunoștințe de antropologie, istorie a Pămîntului și acces la scrierile vremurilor de pînă atunci, el remarca ciclicitățile din evoluția omenirii, cum se nasc imperiile, se dezvoltă și decad sub presiunea propriilor poveri. Le-a pus într-o ecuație de el inventată și a realizat că viitorul, în fond, nu are cum să difere esențial. Și atunci a scris circa 2.000 de catrene generaliste, în stil vag (marja de eroare asumată), care i-au creat cunoscuta aură de cult și pe care unii se chinuie și astăzi să le decripteze, cu rezultate cu iz de verosimil. Posteritatea le-a luat ca spectaculoase și atunci cînd s-au împlinit și cînd nu prea. Sînt bîntuiți de ele oameni docți, care dau analiza inteligentă pe pomana unui translator decriptor îndoielnic.

În decursul secolelor ce au urmat pînă la contemporaneitate, au apărut o mulțime de variante fake de prezicere a viitorului, ale unora cu vocație de guru. Gen Mama Omida. „Distinsa vizionară” aplică practic același algoritm. Face păcăliciului o rememorare a trăirilor avute pînă la acel moment – un fel de anamneză populară a sufletului – și e suficient să potrivească o proiecție în proporție de (50+1)%. Acomodată și cu o veste dătătoare de speranță la sfîrșit, reușita este asigurată.

Ce nu înțeleg unii este că Nostradamus a profesat un instrument științific de organizare a viitorului. O lecție de logică acomodată cu teoria nu mai puțin științifică a probabilităților și statisticii, cu avantajul unui rezultat pămîntesc, nu levitant, amăgitor.

Programele de liceu și universitare învață copiii că o funcție paote fi desenată cu ajutorul unui număr de puncte (informații în coordinate carteziene). Cu cît numărul informațiilor este mai mare, cu atît acuratețea formei este mai bună. Următorul pas este extrapolarea produsului obținut. Asta este proiecția, viitorul funcției. Evident cu un grad asumat de probabilitate.

Înlocuim informațiile matematice cu informații sociale, politice, economice, militare etc. și obținem viitorul probabil pe o nișă de trebuință. Analizăm trecutul și intuim viitorul. Evident, nu este simplu. Nu poate fi doar sarcina unui matematician. Pentru analiza coșurilor impresionante de date pe un subiect de interes, avem nevoie de istorici, sociologi, diplomați, foști demnitari eliberați de sarcini executive, oricine poate aduce valoare adăugată pe ținta dorită.

Sînt entități statale, grupuri de interese, de oameni de știință care, în loc să decripteze prezicerile în stil vag ale vreunui cabotin, fac prognoze, analize aplicate și obțin poze de viitor, cu grad mare de veridicitate, pe care le asumă transgenerațional.

Un exemplu recent. Germania, sub presiunea eco de renunțare la energia generată de centralele pe fosil, a problemelor de securitate ridicate de centralele atomice și stresată de condiționarea gazului rusesc, a găsit, pe termen mediu și lung, soluția hidrogenului. Rezolvarea nu a fost visată de cancelarul Merkel sau persoane din proximitatea ei, ci este o prognoză, rezultatul unei analize pe resurse, securitate, strategii și politici regionale și globale, care au focusat această proiecție: hidrogenul. Pe cei dispuși la un puzzle mai provocator în materie de prognoză, îi stimulez să analizeze Brexit-ul din perspectiva Albionului conservator, pragmatic și nu prin prisma reacțiilor emoționale generate în rîndul maselor.

Nu am prea remarcat astfel de exerciții sau intenții în spațiul nostru. Sîntem campioni la numărul de reforme și programe „de viitor”, care nu se articulează bine și cad la prima alternanță politică, fiind înlocuite repede cu altele la fel de longevive. Dacă cineva știe ce se întîmplă mîine, adică peste 24 de ore, este considerat vizionar. Îmi amintesc totuși de o inițiativă care seamănă cumva cu ce am descris mai sus și care arunca relațiile româno-ungare într-un viitor generos: Reconcilierea româno-ungară după modelul franco-german. Modelul? Irefutabil, probat de două nații potente, care s-au duelat secole și care acum dau esență Uniunii Europene. Ar fi fost prea frumos. A căzut la prima alternanță la putere, spre deliciul extremiștilor de pe ambele părți ale frontierei comune.

Nici zona privată din România nu oferă ambiții notabile, deși remarc apariții timide, entități preocupate de prognoze și proiecte de viitor, care depășesc speranța de viață a patronilor în funcție.

Revenind la Nostradamus, scrierile lui proiective sînt rezultatul unei gîndiri de bun simț, pe un coș de informații pe care le-a exploatat inteligent. Metoda lui nu e simplă, dar e probată și e la îndemîna tuturor. Sîntem însă suficient de mistici, ignoranți sau pur și simplu orbi să acceptăm fatalitatea în locul exercițiului logic.

index jpeg 3 webp
Interceptări în numele „adevărului“?
Cazul de la Frăsinei, cu finalul acesta mi-a lăsat un gust amar. Gustul înfrîngerii asupra rostului la care sîntem chemați, fiecare din noi.
IMoroianu jpg
De Crăciun, fii mai bun!
Reflectăm imagini de Narciși îndrăgostiți și înduioșați de propria mortalitate de care Isus sărbătoritul este dator să ne izbăvească
Last photo before the game with Gheorghe Hagi jpg
Hagi vs. Mutu sau despre respectul datorat adversarului
Apoi, cu politica speculativă a lui „dacă” şi a lui „poate”, atît de dragă mioriticului, nu vom ajunge nicăieri.
640px British museum greatcourt jpg
Activismul anti-petrol în muzeele europene
Marile companii petroliere au căutat, de-a lungul timpului, să-și asocieze imaginea cu acțiuni caritabile, dar mai ales cu instituții culturale.
AV jpg
Din nou despre claritatea morală
Pretenția „clarității morale” se întemeiază nu doar pe o logică bivalentă, ci și pe principiul terțului exclus (pe care bivalența singură nu-l presupune).
George Cornila jpeg
O preascurtă istorie a vergeturilor
Perfecțiunea rămîne o iluzie pentru că este redefinită o dată la cîțiva ani.
Dă ce? jpeg
Dă ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, mîinile mele diferite ce s-au împletit cruce într-un legămînt al frăției au fost mereu paznici de încredere ai drumurilor bune.
Puțin tei și caramel jpeg
Puțin tei și caramel
La pas prin Oxford, nu i-am văzut spiralele răsucite spre cer, nici garguii străjuind fiecare zid, i-am văzut culoarea.
Înapoi la grădiniță jpeg
Înapoi la grădiniță
„Ce faci dacă un copil îl mușcă pe celălalt?!” Sfinte Sisoe! Ce e cu întrebarea asta?!
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei jpeg
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac în puț jpeg
Din lac în puț
Agenția britanică de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act înainte de a se hotărî dacă să îmi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concepție jpeg
Zgîlțîieli, interviuri și porunca „să nu atingi”
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Creația a fost înlocuită cu ingeniozitatea. Au uitat că munca este muncă și numesc asta creație.
Curajul din palmă jpeg
Curajul din palmă
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematică a radioului jpeg
O voce emblematică a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instanţă magică, aptă a preschimba cuvintele rostite în reprezentări instantanee. Îl avantajau timbrul, dicţia limpede, fluenţa şi o anumită eleganţă a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o să fiu niciodată jpeg
N-o să fiu niciodată
Sînt doar roluri în care imaginația mea m-a pus cu mult drag, puneri în scenă care mi-au produs multă bucurie.
Declicul sinelui jpeg
Declicul sinelui
Se zice că doar în situații de criză, cînd simțim vuietul dezacordurilor, contradicțiilor (auto)impuse, se dă în vileag cu adevărat caracterul uman.
Ancora imparo jpeg
Ancora imparo
Nu există moment în care să nu învăț că frumusețea lumii e nesfîrșită și mereu străbătătoare prin neguri.
Un an mai tîrziu jpeg
Un an mai tîrziu
Cînd și cînd, mușcă frica asta din mine cu o foame care nu se mai potolește.
Nu mă îndoiesc jpeg
Nu mă îndoiesc
Nu poate exista frumusețe fără certitudine. Aleg pentru că pot să aleg, pot să nu mă îndoiesc.
A little older, a little more confused jpeg
A little older, a little more confused
Ieșirea din adolescență a coincis cu o destabilizare a terenului pe care mă aflam.
Jurnal de pandemie: 360 de zile jpeg
Jurnal de pandemie: 360 de zile
Dacă vom aștepta ca virusul să abandoneze lupta... putem aștepta pînă la sfîrșit.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.