Jurnal de pandemie: 360 de zile

Roxana NISTEA
25 ianuarie 2021
Jurnal de pandemie: 360 de zile jpeg

Datoria. Obligația morală. Creștinism. UE.

Iată cum văd eu lucrurile din perspectiva celor enunțate succint mai sus:

-cei ce citiți aceste rînduri aveți motive să mulțumiri divinității pentru că sînteți în viață, că vedeți și înțelegeți textul scris (și pentru alte multe lucruri mai personale!);

-datoria creștină presupune mulțumirea, rugăciunea, dar și acțiunea.

Avem o mulțime de cereri către Dumnezeu. Ce oferim noi? Ce putem face noi ca lucrurile să meargă spre făgașul binelui? Multe! În primul rînd, sîntem datori să ne informăm. Informația e pe toate gardurile, trebuie selectată sursa de încredere. Da, există prea multe și prea vocale surse proaste: virusul nu există, e o conspirație, masca e un moft, vaccinul e cu cip etc. Cine e credibil? Sursa proastă și cei ce se fac trompetele sursei au vreo responsabilitate? O-ho-ho! Da. Cei care fură banii destinați sănătății, au? Și încă cum!

Covid 19 e o mare provocare pentru omenire. Nu spun ceva nou cu această informație, dar ceea ce e nou e raportarea noastră față de boală și față de societate, în condițiile în care nimeni nu a mai trecut printr-o asemenea experiență. Avem istoria care ne ajută să întelegem ce se petrece, dar SARS-CoV-2 e ceva inedit în Europa.

Românii au un fel aparte de a răspunde la stres. Constat cu oarecare surprindere că lamentația, revendicarea absurdă și ura sînt frecvente. Egoismul apare și el în manieră feroce. Sînt prea mulți care clamează sănătatea, dar nu vor să facă chiar nimic pentru ea.

Vaccinarea? Vrem „garanții” de la guvern, de la ministrul Sănătății, de la producător și de la fiecare medic, că noi personal vom fi sănătoși și protejați de boală. Nu o să primim! Vaccinul are și reacții adverse, are și limite, are încă și necunoscute. Totuși: e singura șansă să oprim pandemia. Asta poate omenirea să facă (azi, acum). E cea mai avansată armă: creșterea apărării individuale, asigurarea imunității față de covid. Ce face creștinul: află informația și acționează. Cum? Se gîndește la aproapele său: vreau să duc boala? să o dau la alții? Cei fără pretenții creștine se vor întreba și ei: vreau să fac boala? Oare voi supraviețui? La cei din urmă intra în ecuație egoismul individual. Instinctul de supraviețuire al speciei e valabil pentru toți: nu vrem să ne îmbolnăvim și nici să pierdem pe cineva din familie.

Diferența de gîndire dintre categoriile de mai sus este credința în viața eternă. (Îmi cer scuze de la toți teologii și filozofii care desigur se pot exprima mult mai doct decît un medic practician, ca mine.) Toată lumea e de acord că „trăim, însă nimeni nu scapă cu viață din lumea asta”. Creștini fiind, avem niște obligații suplimentare pentru că prețuim „confortul” pe care sperăm că îl vom obține după părăsirea vieții terestre. Beneficii suplimentare vin la pachet cu datorii suplimentare.

Avem vaccin și, grație UE, nu sîntem nevoiți să plătim pentru vaccinare. Avem și libertatea de a alege dacă vrem sau nu să ne vaccinam. Ce datorie are cetățeanul? Să folosească oportunitatea pe care o are. Cum? Cu un pic de smerenie, fără ură, fără cîrcoteala, fără acuze și fără să arunce responsabilitatea asupra altora.

Aș zice că cetățeanul normal poate influența binele societatii făcînd ceea ce e bine pentru el. „Acțiunea” de care vorbeam mai sus poate însemna și să nu facem rău. Răspîndirea veștilor false, tolerarea abuzurilor, dezinformarea fac rău.

Vă vaccinați sau nu, dar nu dați cu pietre în cei ce se vaccinează și în cei ce fac vaccinarea posibilă! Vaccinarea e și un act de responsabilitate socială, dar e și arma noastră împotriva covid. Nu, nu se vor putea înarma toți (din diverse motive: nu vor ajunge toți la vaccin, poate nu vor fi suficiente doze, unii sînt prea departe, alții sînt prea dependenți de organizare, prea departe de civilizație, prea dominați de maleficii înconjurători etc.), dar cei ce au oportunitatea să se apere, să o facă ! Nici în război nu aveau toți arme, dar cei ce nu aveau arme făceau ce puteau pentru a supraviețui. În pandemie: mască și distanțare, spălarea mîinilor, respectarea „regulilor jocului”.

Pînă cînd? Cînd se termină? Vedeți că virusul nu stă degeaba, a apărut o nouă tulpină, mai contagioasă ca prima. Ei bine, cînd se va termina? Depinde de noi, de fiecare dintre noi. Știu că e mare lucru ce zic acum, dar reacția umanilor la pandemie e esențială. Dacă vom aștepta ca virusul să abandoneze lupta... putem aștepta pînă la sfîrșit. E un virus mic, cu ARN, ce nu are habar de dilemele noastre existențiale, el știe doar că oamenii sînt suportul lui vital, trăiește pe seama lor. Atît. Noi, „evoluații” și „civilizații”, nu avem decît să ne purtam ca niște evoluați și civilizați ce sîntem!

Pandemia se termina cînd suficienți oameni vor avea imunitate. Cînd 70% dintre oameni au anticorpi (anticorpi =arme), virusul nu se mai răspîndește. Depinde deci de fiecare dintre noi cum ne apărăm și cum îi apărăm pe cei din jur.

Creștinismul a fost mereu șansa omenirii! Creștinii pot arăta acum, din nou, cum atitudinea lor, cea bună și dreaptă, înclină balanța!

Sîntem în clubul select al UE, deci șansele noastre sînt sporite.

Rămîneți sănătoși, oameni buni!

Dr. Roxana Nistea, medic primar boli infecţioase

Foto: flickr

23 JPG
Halloween cu veselie
Ar fi fost simpatic să mă fotografiez zîmbind lîngă dovleacul cioplit, cel ales de Iris. Păream frați.
20231026 111623 jpg
O cronotopie atonită
Cînd ai mers ultima dată prin codru, pe jos, în susul unui izvor, fără să aștepți să mai treci vreo punte, lăsînd lumea și ale ei pe malul celălalt?
image png
Umbra morții peste Israel
Unde am greșit? Căci undeva s-a greșit grav.
image png
Scurte observații despre șampania făcută sifon pornind de la unele „Pagini bizare” de Cosmin Ciotloș, din Dilema veche, nr. 1015, septembrie 2023
Urmuz nu era menșevic, mai degrabă nu era îndrăgostit de Lizica Codreanu, mai degrabă nu citea/ cita din Fundoianu etc. etc.
20230505 112507 jpg
După treizeci de ani. Orașul de pe Bega
Ca tot românul însetat de cultură în anul de grație 2023, am pornit-o și eu, acum o săptămînă, către orașul culturii europene, Timișoara.
Présidence Française du Conseil de l'Union Européenne 2022  The French Presidency of the council of the European Union 2022    51827990636 jpg
Merită semnat „Manifestul pentru pace”?
Manifestul va duce la discuții aprinse în Bundestag și se va lăsa cu urmări politice greu de prevăzut în economia de război a politicii interne germane.
index jpeg 3 webp
Interceptări în numele „adevărului“?
Cazul de la Frăsinei, cu finalul acesta mi-a lăsat un gust amar. Gustul înfrîngerii asupra rostului la care sîntem chemați, fiecare din noi.
IMoroianu jpg
De Crăciun, fii mai bun!
Reflectăm imagini de Narciși îndrăgostiți și înduioșați de propria mortalitate de care Isus sărbătoritul este dator să ne izbăvească
Last photo before the game with Gheorghe Hagi jpg
Hagi vs. Mutu sau despre respectul datorat adversarului
Apoi, cu politica speculativă a lui „dacă” şi a lui „poate”, atît de dragă mioriticului, nu vom ajunge nicăieri.
640px British museum greatcourt jpg
Activismul anti-petrol în muzeele europene
Marile companii petroliere au căutat, de-a lungul timpului, să-și asocieze imaginea cu acțiuni caritabile, dar mai ales cu instituții culturale.
AV jpg
Din nou despre claritatea morală
Pretenția „clarității morale” se întemeiază nu doar pe o logică bivalentă, ci și pe principiul terțului exclus (pe care bivalența singură nu-l presupune).
George Cornila jpeg
O preascurtă istorie a vergeturilor
Perfecțiunea rămîne o iluzie pentru că este redefinită o dată la cîțiva ani.
Dă ce? jpeg
Dă ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, mîinile mele diferite ce s-au împletit cruce într-un legămînt al frăției au fost mereu paznici de încredere ai drumurilor bune.
Puțin tei și caramel jpeg
Puțin tei și caramel
La pas prin Oxford, nu i-am văzut spiralele răsucite spre cer, nici garguii străjuind fiecare zid, i-am văzut culoarea.
Înapoi la grădiniță jpeg
Înapoi la grădiniță
„Ce faci dacă un copil îl mușcă pe celălalt?!” Sfinte Sisoe! Ce e cu întrebarea asta?!
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei jpeg
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac în puț jpeg
Din lac în puț
Agenția britanică de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act înainte de a se hotărî dacă să îmi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concepție jpeg
Zgîlțîieli, interviuri și porunca „să nu atingi”
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Creația a fost înlocuită cu ingeniozitatea. Au uitat că munca este muncă și numesc asta creație.
Curajul din palmă jpeg
Curajul din palmă
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematică a radioului jpeg
O voce emblematică a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instanţă magică, aptă a preschimba cuvintele rostite în reprezentări instantanee. Îl avantajau timbrul, dicţia limpede, fluenţa şi o anumită eleganţă a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o să fiu niciodată jpeg
N-o să fiu niciodată
Sînt doar roluri în care imaginația mea m-a pus cu mult drag, puneri în scenă care mi-au produs multă bucurie.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.