Jurnal de pandemie: 360 de zile
Datoria. Obligația morală. Creștinism. UE.
Iată cum văd eu lucrurile din perspectiva celor enunțate succint mai sus:
-cei ce citiți aceste rînduri aveți motive să mulțumiri divinității pentru că sînteți în viață, că vedeți și înțelegeți textul scris (și pentru alte multe lucruri mai personale!);
-datoria creștină presupune mulțumirea, rugăciunea, dar și acțiunea.
Avem o mulțime de cereri către Dumnezeu. Ce oferim noi? Ce putem face noi ca lucrurile să meargă spre făgașul binelui? Multe! În primul rînd, sîntem datori să ne informăm. Informația e pe toate gardurile, trebuie selectată sursa de încredere. Da, există prea multe și prea vocale surse proaste: virusul nu există, e o conspirație, masca e un moft, vaccinul e cu cip etc. Cine e credibil? Sursa proastă și cei ce se fac trompetele sursei au vreo responsabilitate? O-ho-ho! Da. Cei care fură banii destinați sănătății, au? Și încă cum!
Covid 19 e o mare provocare pentru omenire. Nu spun ceva nou cu această informație, dar ceea ce e nou e raportarea noastră față de boală și față de societate, în condițiile în care nimeni nu a mai trecut printr-o asemenea experiență. Avem istoria care ne ajută să întelegem ce se petrece, dar SARS-CoV-2 e ceva inedit în Europa.
Românii au un fel aparte de a răspunde la stres. Constat cu oarecare surprindere că lamentația, revendicarea absurdă și ura sînt frecvente. Egoismul apare și el în manieră feroce. Sînt prea mulți care clamează sănătatea, dar nu vor să facă chiar nimic pentru ea.
Vaccinarea? Vrem „garanții” de la guvern, de la ministrul Sănătății, de la producător și de la fiecare medic, că noi personal vom fi sănătoși și protejați de boală. Nu o să primim! Vaccinul are și reacții adverse, are și limite, are încă și necunoscute. Totuși: e singura șansă să oprim pandemia. Asta poate omenirea să facă (azi, acum). E cea mai avansată armă: creșterea apărării individuale, asigurarea imunității față de covid. Ce face creștinul: află informația și acționează. Cum? Se gîndește la aproapele său: vreau să duc boala? să o dau la alții? Cei fără pretenții creștine se vor întreba și ei: vreau să fac boala? Oare voi supraviețui? La cei din urmă intra în ecuație egoismul individual. Instinctul de supraviețuire al speciei e valabil pentru toți: nu vrem să ne îmbolnăvim și nici să pierdem pe cineva din familie.
Diferența de gîndire dintre categoriile de mai sus este credința în viața eternă. (Îmi cer scuze de la toți teologii și filozofii care desigur se pot exprima mult mai doct decît un medic practician, ca mine.) Toată lumea e de acord că „trăim, însă nimeni nu scapă cu viață din lumea asta”. Creștini fiind, avem niște obligații suplimentare pentru că prețuim „confortul” pe care sperăm că îl vom obține după părăsirea vieții terestre. Beneficii suplimentare vin la pachet cu datorii suplimentare.
Avem vaccin și, grație UE, nu sîntem nevoiți să plătim pentru vaccinare. Avem și libertatea de a alege dacă vrem sau nu să ne vaccinam. Ce datorie are cetățeanul? Să folosească oportunitatea pe care o are. Cum? Cu un pic de smerenie, fără ură, fără cîrcoteala, fără acuze și fără să arunce responsabilitatea asupra altora.
Aș zice că cetățeanul normal poate influența binele societatii făcînd ceea ce e bine pentru el. „Acțiunea” de care vorbeam mai sus poate însemna și să nu facem rău. Răspîndirea veștilor false, tolerarea abuzurilor, dezinformarea fac rău.
Vă vaccinați sau nu, dar nu dați cu pietre în cei ce se vaccinează și în cei ce fac vaccinarea posibilă! Vaccinarea e și un act de responsabilitate socială, dar e și arma noastră împotriva covid. Nu, nu se vor putea înarma toți (din diverse motive: nu vor ajunge toți la vaccin, poate nu vor fi suficiente doze, unii sînt prea departe, alții sînt prea dependenți de organizare, prea departe de civilizație, prea dominați de maleficii înconjurători etc.), dar cei ce au oportunitatea să se apere, să o facă ! Nici în război nu aveau toți arme, dar cei ce nu aveau arme făceau ce puteau pentru a supraviețui. În pandemie: mască și distanțare, spălarea mîinilor, respectarea „regulilor jocului”.
Pînă cînd? Cînd se termină? Vedeți că virusul nu stă degeaba, a apărut o nouă tulpină, mai contagioasă ca prima. Ei bine, cînd se va termina? Depinde de noi, de fiecare dintre noi. Știu că e mare lucru ce zic acum, dar reacția umanilor la pandemie e esențială. Dacă vom aștepta ca virusul să abandoneze lupta... putem aștepta pînă la sfîrșit. E un virus mic, cu ARN, ce nu are habar de dilemele noastre existențiale, el știe doar că oamenii sînt suportul lui vital, trăiește pe seama lor. Atît. Noi, „evoluații” și „civilizații”, nu avem decît să ne purtam ca niște evoluați și civilizați ce sîntem!
Pandemia se termina cînd suficienți oameni vor avea imunitate. Cînd 70% dintre oameni au anticorpi (anticorpi =arme), virusul nu se mai răspîndește. Depinde deci de fiecare dintre noi cum ne apărăm și cum îi apărăm pe cei din jur.
Creștinismul a fost mereu șansa omenirii! Creștinii pot arăta acum, din nou, cum atitudinea lor, cea bună și dreaptă, înclină balanța!
Sîntem în clubul select al UE, deci șansele noastre sînt sporite.
Rămîneți sănătoși, oameni buni!
Dr. Roxana Nistea, medic primar boli infecţioase
Foto: flickr
