A little older, a little more confused

Iulia TRĂNCUȚĂ
8 februarie 2021
A little older, a little more confused jpeg

Se zice că pe măsură ce creștem, ne înțelepțim. Dacă ăsta este traseul firesc, atunci trebuie să mărturisesc rușinată că eu m-am abătut de la el, și nu doar o dată. Am fost un copil cuminte, de o seriozitate aproape gravă. Ca adolescentă, am suferit de o timiditate care m-a făcut rezervată, iar aura mea de ființă inabordabilă nu a făcut decît să-mi accentueze seriozitatea. Eram, cum ar veni, o adolescentă care gîndea și simțea în mod matur și care avea niște idei foarte clare – categorice, chiar – despre ce îi place și ce nu îi place, despre ce vrea și ce nu, despre ce e corect și greșit. Adolescența a fost pentru mine, în mod paradoxal poate, un teren stabil, foarte bine delimitat. Îl citeam de zor pe Proust, eram melancolică și visătoare, mă preocupau chestiunile profunde, ca memoria sau timpul, dar echilibrul meu era suficient încît să nu mă lase să cad în crize existențiale. Drame existențiale nu trăiam decît prin intermediul literaturii (mai ales cînd am căzut și eu, ca atîția alții, victimă a obsesiei pentru scriitorii ruși), iar asta era suficient pentru mine.

Ieșirea din adolescență a coincis cu o destabilizare a terenului pe care mă aflam. Dintr-o dată, n-am mai știut nimic. Am pătruns într-un tărîm al nisipurilor mișcătoare. Îmi aminteam tot mai des de o frază dintr-o carte citită în adolescență, dar pe care abia atunci începeam să o înțeleg cu adevărat: ,,Drama de care sufeream cel mai tare era de a fi părăsit paradisul copilăriei, fără să-mi fi găsit locul printre cei mari.” (Simone de Beauvoir, Memoriile unei fete cuminți). Tulburarea pe care o trăiam nu ținea neapărat de nivelul pragmatic al vieții (trebuie să am o profesie, să plătesc facturi, să mă așez la casa mea), ci mai degrabă de modul în care se modificau înaintea ochilor mei noțiuni despre lume pe care le considerasem mereu clare. Echilibrul meu s-a rupt în momentul în care am înțeles că trebuie să fac eforturi constante de adaptare la lume, la oameni, și chiar la propriile mele sentimente, tot mai contradictorii. Tot ceea ce știam despre mine a devenit o imagine mișcată, ca cele pe care le surprinzi de la fereastra unui tren, cînd nu mai poți delimita clar unde se termină cîmpul și unde începe cerul.

După ani la rînd în care mă mîndrisem cu faptul că știu foarte bine ce vreau, m-am trezit că sufăr de o lipsă de cunoaștere cumplită. Pe măsură ce liniile dintre deciziile corecte și greșite deveneau tot mai vagi, senzația dezorientării devenea și ea din ce în ce mai frustrantă. Cîteva alegeri proaste au fost suficiente ca să mă convingă: în loc să mă înțelepțesc, mă prostisem. Devenisem mai impulsivă, mai nehotărîtă, mai puțin rațională, mai ,,adolescentă” decît fusesem în adolescență. Dezorientarea mea nu era însă una goală, cauzată de lipsa punctelor de reper – nu absența lor era problema, ci tocmai prezența lor într-un număr copleșitor; conștientizarea faptului că lucrurile pot fi într-un anumit fel dintr-o perspectivă, dar cu totul altfel din altă perspectivă; înnebunitoarea relativitate a lumii și, în centrul său, eu, orbită de miile de semnale luminoase.

Anul ăsta fac 25. Dacă a fi înțelept înseamnă a ști și a avea viața organizată, frumos, în compartimente bine delimitate, nu preconizez în viitorul meu mari elanuri de înțelepciune. Parcă mă și văd ajunsă la 50 de ani, fără să fi înțeles mare lucru, mergînd cu toate șir. Dar dacă lucrurile sînt relative, iar înțelepciunea stă în îmbrățișarea confuziilor, atunci pot sta liniștită: am, deja, cîțiva ani buni de cînd sînt o înțeleaptă.   

Foto: flickr

23 JPG
Halloween cu veselie
Ar fi fost simpatic să mă fotografiez zîmbind lîngă dovleacul cioplit, cel ales de Iris. Păream frați.
20231026 111623 jpg
O cronotopie atonită
Cînd ai mers ultima dată prin codru, pe jos, în susul unui izvor, fără să aștepți să mai treci vreo punte, lăsînd lumea și ale ei pe malul celălalt?
image png
Umbra morții peste Israel
Unde am greșit? Căci undeva s-a greșit grav.
image png
Scurte observații despre șampania făcută sifon pornind de la unele „Pagini bizare” de Cosmin Ciotloș, din Dilema veche, nr. 1015, septembrie 2023
Urmuz nu era menșevic, mai degrabă nu era îndrăgostit de Lizica Codreanu, mai degrabă nu citea/ cita din Fundoianu etc. etc.
20230505 112507 jpg
După treizeci de ani. Orașul de pe Bega
Ca tot românul însetat de cultură în anul de grație 2023, am pornit-o și eu, acum o săptămînă, către orașul culturii europene, Timișoara.
Présidence Française du Conseil de l'Union Européenne 2022  The French Presidency of the council of the European Union 2022    51827990636 jpg
Merită semnat „Manifestul pentru pace”?
Manifestul va duce la discuții aprinse în Bundestag și se va lăsa cu urmări politice greu de prevăzut în economia de război a politicii interne germane.
index jpeg 3 webp
Interceptări în numele „adevărului“?
Cazul de la Frăsinei, cu finalul acesta mi-a lăsat un gust amar. Gustul înfrîngerii asupra rostului la care sîntem chemați, fiecare din noi.
IMoroianu jpg
De Crăciun, fii mai bun!
Reflectăm imagini de Narciși îndrăgostiți și înduioșați de propria mortalitate de care Isus sărbătoritul este dator să ne izbăvească
Last photo before the game with Gheorghe Hagi jpg
Hagi vs. Mutu sau despre respectul datorat adversarului
Apoi, cu politica speculativă a lui „dacă” şi a lui „poate”, atît de dragă mioriticului, nu vom ajunge nicăieri.
640px British museum greatcourt jpg
Activismul anti-petrol în muzeele europene
Marile companii petroliere au căutat, de-a lungul timpului, să-și asocieze imaginea cu acțiuni caritabile, dar mai ales cu instituții culturale.
AV jpg
Din nou despre claritatea morală
Pretenția „clarității morale” se întemeiază nu doar pe o logică bivalentă, ci și pe principiul terțului exclus (pe care bivalența singură nu-l presupune).
George Cornila jpeg
O preascurtă istorie a vergeturilor
Perfecțiunea rămîne o iluzie pentru că este redefinită o dată la cîțiva ani.
Dă ce? jpeg
Dă ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, mîinile mele diferite ce s-au împletit cruce într-un legămînt al frăției au fost mereu paznici de încredere ai drumurilor bune.
Puțin tei și caramel jpeg
Puțin tei și caramel
La pas prin Oxford, nu i-am văzut spiralele răsucite spre cer, nici garguii străjuind fiecare zid, i-am văzut culoarea.
Înapoi la grădiniță jpeg
Înapoi la grădiniță
„Ce faci dacă un copil îl mușcă pe celălalt?!” Sfinte Sisoe! Ce e cu întrebarea asta?!
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei jpeg
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac în puț jpeg
Din lac în puț
Agenția britanică de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act înainte de a se hotărî dacă să îmi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concepție jpeg
Zgîlțîieli, interviuri și porunca „să nu atingi”
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Creația a fost înlocuită cu ingeniozitatea. Au uitat că munca este muncă și numesc asta creație.
Curajul din palmă jpeg
Curajul din palmă
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematică a radioului jpeg
O voce emblematică a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instanţă magică, aptă a preschimba cuvintele rostite în reprezentări instantanee. Îl avantajau timbrul, dicţia limpede, fluenţa şi o anumită eleganţă a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o să fiu niciodată jpeg
N-o să fiu niciodată
Sînt doar roluri în care imaginația mea m-a pus cu mult drag, puneri în scenă care mi-au produs multă bucurie.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.