Oana Boca & Ioana Gruenwald - Headsome Communication

29 octombrie 2012
Oana Boca & Ioana Gruenwald   Headsome Communication jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VII, nr. 77, octombrie 2012)

Promovare la două capete

„În Ţara Balaurilor, a venit pe lume un balaur cu două capete.“ Aşa începe povestea. Povestea balaurului cu două capete poate fi citită în două feluri. Ca un basm contemporan cu personaje de legendă; sau ca un sketch haios despre apariţia primei agenţii de comunicare din domeniul editorial. Basmul şi agenţia au apărut simultan. Iar balaurul cu (doar) două capete a devenit logo pentru Headsome Communication. Primul cap, în ordine alfabetică, e al Oanei Boca. După nouă ani de muncă în comunicare pentru Editura Polirom, unde a fost director de promovare, a vrut să dezvolte o agenţie independentă. Celălalt cap e al Ioanei Gruenwald. Multă vreme reprezentantă în România a Tîrgului de Carte de la Frankfurt şi directoare a Centrului de Carte Germană, Ioana Gruenwald cunoaşte foarte bine realităţile pieţei de carte de la noi şi din spaţiul cultural german. Amîndouă, împreună, sînt Headsome.

Pe de o parte, sînt frustrările şi lamentaţiile: că oamenii nu mai citesc, că au scăzut vînzările, că e foarte greu să impui autori noi, că piaţa e tot mai mică; pe de altă parte, e inacţiunea. Editurile funcţionează, în general, cam după aceleaşi principii după care se ghidau şi acum douăzeci de ani - deşi lucrurile s-au schimbat. În România, editurile investesc foarte puţin în promovare, doar aproximativ 2% din încasări. Sumele mici spun multe despre atitudinea editorilor români, care nu văd necesitatea investirii în campanii de comunicare, dar şi despre precaritatea pieţei de carte. Pentru Headsome, aceste lacune ale sistemului reprezintă o oportunitate. Ioana Gruenwald şi Oana Boca îşi propun să realizeze proiecte specifice departamentelor de comunicare din cadrul editurilor sau al librăriilor: campanii de promovare pentru o carte sau un autor, repoziţionarea unor branduri, PR pentru evenimente editoriale. Fost director de imagine al Editurii Polirom (2003-2012), cu o experienţă de aproape un deceniu în marketing editorial, Oana Boca a obţinut un premiu important în cadrul Galei PR Award din 2009 pentru campania "Întreabă-mă despre Firmin". O campanie în acelaşi timp creativă şi eficientă, de vreme ce Firmin a fost una dintre cele mai bine vîndute cărţi ale anului...

„Proiecte peste şi dincolo de ce fac editurile“

Pe de altă parte, Headsome organizează şi evenimente dedicate breslei editorilor, pe care alte instituţii nu le fac: premii, concursuri, seminarii, festivaluri etc. "E clar, e loc de proiecte peste şi dincolo de ce fac editurile", spune Oana Boca. De pildă, Gala Industriei de Carte din România "Bun de tipar" e un eveniment dedicat breslei editorilor în ansamblul ei. Gala îşi propune să marcheze reuşitele anuale ale industriei locale de carte. La prima ediţie au fost acordate 10 premii de excelenţă şi cîteva menţiuni la (mai) toate categoriile pieţei de carte. Dincolo de premii în sine, gala a fost un moment de solidaritate a breslei, în care oameni aflaţi în concurenţă şi-au dat mîna şi au dialogat. "Ne-am temut că ar putea fi unele conflicte şi, de fapt, n-au fost", spune Ioana Gruenwald. 90% dintre editori s-au înscris la gală, precizează Oana Boca. E semnul că au avut încredere. Şi credibilitatea e principalul capital pentru ediţia următoare, din 2013.
De fapt, pe asta se bazează în primul rînd strategia Headsome: susţinerea activă a pieţei de carte în ansamblul ei. Şi pe unele proiecte de mari dimensiuni, bazate pe cooperarea mai multor parteneri. De pildă, în urma contractului semnat cu Tîrgul Internaţional de Carte de la Frankfurt, Headsome Communication se va ocupa anul viitor de comunicare, PR şi strategie de branding pentru autorii de limbă germană invitaţi la Salonul de Carte Bookfest, în cadrul proiectului "Trei ţări, o singură limbă". Lista invitaţilor (realizată de ambasadele şi institutele culturale ale ţărilor respective) e aproape gata, evenimentele sînt în curs de programare, iar formatul va fi asemănător cu cel de la Tîrgul de Carte de la Göteborg din 2011, unde aceleaşi trei ţări - Germania, Austria şi Elveţia - au fost invitate de onoare. E o literatură pe care Ioana Gruenwald o cunoaşte bine ca traducător, ca redactor şi ca şefă a Centrului de Carte Germană de la Bucureşti.

„trendy şi serios“

Rewriting the map of Europe - acesta e sloganul sub care se desfăşoară Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti. Iniţiat de scriitorul Vasile Ernu, de editorul Bogdan Alexandru Stănescu şi de Oana Boca, acest festival şi-a cîştigat repede publicul şi reputaţia, devenind un eveniment în acelaşi timp trendy şi serios. Simpaticul FILB e astăzi singurul eveniment periodic consistent dedicat lecturilor publice. Acum cinci ani, la prima ediţie, organizatorii au făcut pionierat: în absenţa unei adevărate tradiţii a salonului literar şi cu doar cîteva încercări de a aduce autorii în faţa publicului lor, lecturile de la Muzeul Ţăranului Român - scena devenită între timp tradiţională pentru FILB - au "prins" repede. Nu doar pentru că cei trei organizatori-curatori au ştiut să aleagă scriitori interesanţi, ci şi pentru că au reuşit să producă discuţii polemice despre meseria de scriitor, despre destinul autorilor din Europa de Est, despre rolul criticii, despre promovarea genurilor de nişă etc. Însă FILB rămîne un fenomen destul de izolat. Pentru că, spre deosebire de spaţiul german, în România nu avem o tradiţie a lecturii în spaţiul public, după cum explică Ioana Gruenwald. "A fost - cît a fost - salonul literar din epoca interbelică. Apoi, în perioada comunistă, cînd se întîmpla să fim duşi cu forţa la anumite întîlniri, cînd asemenea lecturi erau interzise cu desăvîrşire. E şi firesc ca publicul de astăzi să nu mai aibă acest reflex de a intra în dialog cu autorii preferaţi." Există, totuşi, cîţiva autori care ar face săli pline. Dar aceştia sînt foarte puţini. Totul e să fie susţinuţi - e de părere Oana Boca. Promovarea lecturilor publice e doar unul dintre obiectivele Headsome Communication.

„La Vest de Est“

Începînd cu acest an, şi Timişoara va avea un Festival Internaţional de Literatură. Sloganul propus pentru acest eveniment periodic este "La Vest de Est / La Est de Vest", un titlu potrivit mai ales din perspectiva geografiei culturale a oraşului. "Am ales Timişoara pentru că oraşul ţinteşte la statutul de capitală culturală europeană, dar şi pentru că e un oraş multicultural în adevăratul sens al cuvîntului, situat cumva la răscruce de drumuri, ca un nod care leagă multe culturi", explică Oana Boca. Printre invitaţi: Slavenka Drakuli´c (una dintre cele mai apreciate scriitoare din spaţiul ex-iugoslav), Attila Bartis, cunoscut prozator maghiar, Richard Swartz, scriitor suedez şi unul dintre cei mai importanţi jurnalişti din Europa Centrală şi de Est, poetul şi prozatorul Jan Koneffke (Germania). Alături de ei - cinci autori timişoreni: Adriana Babeţi, Cornel Ungureanu, Viorel Marineasa, Daniela Raţiu şi Tudor Creţu.
Headsome Communication este şi partener principal al proiectului "Cele mai frumoase cărţi din România", adică al primului concurs naţional de design de carte. Un domeniu pe care Ioana Gruenwald l-a tot promovat, după modelul german. La concursul românesc a „importat“ nu doar modelul, ci şi mentorul, pe Uta Schneider, organizatoare a concursului "Best German Book Design".


Matei Martin

fotografii de Lucian Muntean

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Parteneri

Candidatul independent Călin Georgescu face declarații de presă, în Izvorani, județul Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Călin Georgescu ar fi plagiat proiectul „Hrană, apă, energie” de la oligarhul pro-rus Ilan Șor care l-a publicat în 2022
Proiectul „Hrană, apă, energie”, denumirea programului electoral cu care a mers Călin Georgescu în campania electorală pentru Cotroceni, este identic cu ce lansat cu câţiva ani în urmă de către fostul deputat de la Chişinău, Ilan Şor, un oligarh pro-rus condamnat la închisoare.
Polițiștii de frontieră l au prins pe falsul medic în tren, la Vama Curtici jpeg
Sorin Grindeanu despre Schengen: „Se reduc timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, joi, că timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mai repede frontierele UE.
tribunal
Rapid face sărbătorile în liniște. Ce a decis instanța în procesul privind folosirea abuzivă a imnului
Rapid, clubul sportiv și cel de fotbal, a fost acționat în justiție de Andrei Păunescu, fiului fostului poet Adrian Păunescu.
Vama Nădlac (© Raimond Spekking / CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)
România și Bulgaria intră în spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025
Miniștrii de interne din țările UE, reuniți în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunțat Consiliul Uniunii Europene.
Stațiunea Borsec. Foto Statiunea Borsec
Locul din țara noastră, vechi din 1850, care va fi revitalizat cu fonduri europene. Este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din România
Stațiunea Borsec, cunoscută pentru apele sale minerale și peisajele montane spectaculoase, va beneficia de un proiect amplu de revitalizare finanțat prin fonduri europene.
italia pixabay jpg
Țara din Europa, aproape de România, în care toată lumea vrea să trăiască. Are condiții bioclimatice unice în lume, ocupă 0,5% din Pământ, iar 0,83% din omenire trăiește acolo
Este o țară de o frumusețe rară, cu o climă plăcută și o istorie incredibilă. Iar, de-a lungul deceniilor, undeva în jur de un milion de români și-au început o nouă viață aici. Este vorba despre Italia, o țară incredibilă, care impresionează prin biodiversitatea ei!
castigator loto, captura video jpg
Cine este românul care a câştigat 1,62 milioane de lei la Loto 6/49
Miercuri, ieşeanul care a câştigat marele premiul la Loto 6/49 la extragerea din 8 decembrie şi-a ridicat de la Loteria Română premiul în valoare de 1,62 milioane de lei (peste 325.000 de euro).
donator  foto   Shutterstock jpg
Pacienții care au făcut transplant moștenesc amintirile și personalitatea donatorului
Cei care au făcut transplant de organe au dezvăluit că experimentează schimbări ciudate la sentimentele, gusturile și amintirile pe care le au.
1 piftie de curcan jpg jpeg
Ingredientul pe care trebuie să-l pui în piftie ca să iasă limpede. O să-ți iasă un preparat adorat de toată lumea
În perioada sărbătorilor de iarnă, piftia este un preparat de nelipsit de pe mesele românilor, fiind un simbol al tradiției culinare. Gospodinele din toată țara se întrec în a prepara cea mai bună și mai limpede piftie, dar nu toți știu secretul unui aspect perfect.