ASTALOŞ 1933-2014

9 mai 2014
ASTALOŞ 1933 2014 jpeg

L-am văzut trăind, l-am auzit vorbind, povestind, recitînd, improvizînd gigantice naraţiuni care alternează cu virtuozitate registrele, imprevizibile, cu permanente schimbări de direcţie şi enorme paranteze, mereu şi mereu prelungite, dar întotdeauna închise corect. Ca o navă încărcată pînă la refuz şi care ia apă din toate părţile, dar pluteşte şi ajunge fără daune în portul de destinaţie. Anecdotica, trasă mereu înspre miraculos, e verosimilă sau chiar riguros adevarată pînă în cele mai mici detalii. Personaje numeroase şi diverse, în general reale, scanate rapid cu o prodigioasă intuiţie şi expresivitate scăpărătoare. Genial în genul „aerian“. La fel ca prietenul lui din tinereţe Tudor George Ahoe, care a inventat dealtfel termenul şi „conceptul“: sonete aeriene. Spontaneitatea se organiza de la sine în poezii cu formă fixă. Un procedeu care nu e decît în aparenţă mecanic, rezultînd din exerciţiul repetat al maximei concentrări şi interiorizări a limbajului ca materie fluidă. Practică asemănătoare cu a budiştilor zen care ajung să atingă ţinta fără să ţintească. Ultimii boemi erau rebeli virtuozi, insolenţi şi protocolari. Rentier al hazardului miraculos, Astaloş a cultivat cu nonşalanţă opera aeriană pe care opera scrisă a captat-o incomplet.

L-am văzut purtîndu-şi mama pe braţe, hrănind-o cu linguriţa şi acoperind-o cu şoapte şi mîngîieri. I-am simţit prietenia tandră şi meticuloasă în dimineţile petrecute în bucătărie, pregătind sandwichuri de luat la pachet în rătăcirile de o zi prin Paris.

Ultima vizită la el acasă, în apartamentul de lîngă Cişmigiu. Ochi mari, exoftalmici, scrutători şi uneori de o insuportabilă luciditate de sine. În general bravează cu o admirabilă demnitate. S-ar zice că singura sursă de energie e mentalul, într-atît de slăbit şi de fragil e fizicul. Vorbeşte mai încet şi cu un debit mai potolit, dar tot numai el. Umorul lui persiflant şi simţul formulei sînt intacte. Povesteşte că i s-au făcut numeroase analize şi că a fost cercetat amănunţit. Ca să scoată această concluzie: Nici nu ştiţi cît sîntem de bolnavi. Sîntem aproape morţi. Mai povesteşte cu paranteze, pe care nu mai ajunge să le închidă, o întîmplare mai veche, cum l-a recunoscut pe un tip cu care avea întîlnire, cu toate că nu se văzuseră niciodată. Într-o mulţime compactă şi pestriţă, s-a dus direct la el: îşi ţinea mîinile retrase sub mînecile hainei. În armată, soldaţii făceau aşa cînd le era frig. Mai ales cei veniţi de la ţară. Celor de la ţară le era mai frig decît celor de la oraş. Îi spun că i-ar face bine să iasă în parc, natura e frumoasă acum, timpul e plăcut. Inutile bune intenţii, momentul le transformă în gesticulaţie afectivă. Tu ştii că eu nu am avut niciodată chestia asta cu natura. Şi apoi, ca militar, am stat atît în natură. Expresivitatea lui, din cauza scurtării respiraţiei, a devenit sacadată, pregnantă.

În anume momente, cum stă cu spatele la fereastră şi eu îl văd în contre-jour, am impresia că seamănă cu portretul lui Bacovia, slab, slab, cu o umbră de barbă pe obraz. Cred că e un moment în care corpul descărnat face ca toţi oamenii să semene între ei pînă la confuzie în sensul de identificare. Ca şi cum finalul de parcurs ar revela un tipar unic originar.

Uniforma cu vipuşcă neagră şi trese de colonel, pusă pe umeraş şi agăţată în locul cel mai vizibil al camerei, e spiritul tutelar al locului. Marele Judecător. Armata rămîne marea lui iluzie. Sau marea certitudine. Ca şi cum tot ce a făcut a fost ca să-şi merite galoanele. Este ca o întoarcere radicală, un fel de stînga-mprejur executată fulgerător în momentul în care literatura sau lumea literelor îl lasă.

Uniforma aceea agăţată la vedere mă întristează cel mai mult. Este ultimul miracol, de data asta aşteptat, conjurat, care întîrzie să se producă: metamorfozarea ei, vipuşca roşie şi epoleţi cu fir de aur, ar fi ultima farsă, grandioasă, aruncată lumii, cu ultimele lui puteri, de jucătorul Astaloş.

A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.

Oricît am fi de „preveniţi“, nu există consolare pentru dispariţia cuiva pe care l-ai cunoscut de aproape şi l-ai iubit. Îi ţinem în viaţă în memoria noastră. Un teritoriu miraculos fără existenţă materială, dar locuit de viaţă, de oameni în carne şi sînge, de parfumuri şi stări, de bucurii, de tristeţi, de extaze.

Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]
„Ca fiinţe, sîntem mai mult decît un act sexual“ jpeg
„Ca fiinţe, sîntem mai mult decît un act sexual“
Kevin Sessums a publicat primul său roman, Mississippi Sissy, best-seller al The New York Times, pentru care a primit premiul literar LAMBDA, secţiunea Men's Memoir. Versiunea audio, citită de autor, a fost nominalizată pentru Premiul Quill, în 2007.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.