Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)

Cînd era mică voia să practice toate meseriile din lume, în afară de măcelar. Ceva mai tîrziu, deja studentă la Litere, şi-a dorit să devină învăţătoare. Apoi, întîmplător, a ajuns să lucreze ca redactor, mai întîi la Editura Universităţii Bucureşti, apoi la ART. "La editură eşti plătit ca să citeşti - şi ăsta e, probabil, visul oricărui absolvent de Litere", spune Andra Cărbunaru...

Un loc de întîlnire

E, într-adevăr, un vis frumos, dar pentru că există şi o lege a compensaţiei, apar şi dezavantajele: "Mi-a plăcut, dar nu m-a pasionat, pentru că lucrezi într-un spaţiu închis, doar tu cu cartea. Nu interacţionezi decît cu autorul sau cu traducătorul - or, eu simt nevoia să comunic mai mult", mărturiseşte Andra Cărbunaru. Aşa se face că, înainte să se deschidă Librăria Bastilia din Bucureşti, a candidat pentru postul de PR - şi l-a obţinut. PR e un acronim omniprezent. Aproape orice companie sau organizaţie are măcar un PR - o persoană responsabilă cu comunicarea publică. Munca de PR de librărie presupune organizarea de evenimente. Apoi, încheierea de parteneriate cu instituţii de presă. Să concepi afişe pentru evenimentele din librărie. "Dar sînt şi alte munci mai puţin creative, dar la fel de importante, cum ar fi să te asiguri, înainte de lansarea de carte, că funcţionează toate microfoanele." Însă - după cum ne explică Andra Cărbunaru -, partea mai complicată e interacţiunea cu cititorii.
Librăria Bastilia organizează periodic evenimente şi lansări de carte. "Important e să atragem cît mai mulţi cititori în librărie. Scopul imediat e să vină şi să urmărească programele noastre. E o modalitate de a ne împrieteni cu oamenii şi de a-i fideliza pe clienţi. În afară de lansările de carte, librăria organizează periodic evenimente pentru copii. Ele sînt foarte importante pentru că plăcerea lecturii se exersează de cînd eşti mic. Totul porneşte de la o carte, de la o poveste care se descoase într-un atelier de lectură sau de teatru. La capitolul "alte evenimente", mai sînt diferite întîlniri culturale, de orice fel, care pot avea legătură cu librăria sau cu publicul nostru. Sînt spectacole de teatru, concerte."
Evenimentele pentru copii au loc o dată pe săptămînă, uneori chiar şi de două ori, de regulă în week-end. Atelierele de lectură sînt animate de actori de la Teatrul "Ion Creangă", adică de oameni specializaţi în lucrul cu copiii. E o abordare transdisciplinară a literaturii pentru copii, căci ea porneşte de la abilităţi practice sau artistice ale copiilor, astfel încît lectura să li se pară mai atractivă. Dar mai sînt ateliere de magie, de teatru de umbre, culinare - toate, bineînţeles, pornind de la o carte.
Grupul Librarium, din care face parte şi Librăria Bastilia, se bazează pe alegerea unor locuri speciale, în fiecare oraş în care şi-a deschis unităţi. În principiu, librăriile sînt situate într-o casă de patrimoniu, în centrul oraşului. Cea de la Bucureşti, de pildă, deschisă acum doi ani, e într-o vilă somptuoasă din Piaţa Romană - una dintre cele mai frumoase clădiri din oraş, Casa Pătraşcu. Cafeneaua de la mansardă - care dispune, pentru confortul fumătorilor tot mai prigoniţi în spaţiul public, şi de o "afumerie" - a fost decorată de caricaturistul Ion Barbu, maestru al umorului mai mult sau mai puţin negru. Pe unul dintre pereţi, Barbu a desenat "echipa de aur" a literaturii române, unşpele de glorie coordonat de la centru de Caragiale. O casă frumoasă, decorată funcţional şi inteligent, extrem de vie graţie evenimentelor care se petrec acolo aproape zilnic.
Există concurenţă între librării? "Recent, am fost invitată la o întîlnire cu scriitorul Mihail Şişkin. A fost o întîlnire între scriitor, jurnalişti şi cei care-i vînd sau promovează cărţile în România. El ne-a întrebat cum funcţionează piaţa de carte de aici. Fiecare dintre librarii invitaţi a avut propriul răspuns. Eu am spus că există public pentru toate librăriile, cititori sînt destui. E o prejudecată că oamenii n-ar mai citi. Totul e să ştii cum să li te adresezi." Oricum, librăriile au început să se specializeze sau măcar să-şi creeze profiluri diferite de public, cu care oamenii se identifică (sau nu) prin stilul de comunicare propus. Iar concurenţa există - dar ea este binevenită, căci îi obligă şi pe librari să înveţe să fie şi altceva decît simpli vînzători. De pildă, la Librăria Bastilia, cărţile sînt reorganizate în fiecare an, astfel încît să se suprapună peste cerinţele publicului. De anul acesta, la intrare, sînt două rafturi: "Noutăţi" şi "Bestseller". Pe de altă parte, librăria a atras diverşi parteneri, cum ar fi, de pildă, British Gallery. Asta pentru ca oamenii să poată cumpăra cărţi împreună cu diverse obiecte de decoraţiuni interioare, în caz că vor să le ofere cadou. "Nu în ultimul rînd, încercăm să transformăm librăria într-un loc plăcut, în care cititorii să se simtă bine şi să poată răsfoi cărţile înainte să le cumpere" - adaugă Andra Cărbunaru.
Grupul Librarium se pregăteşte să deschidă o unitate nouă, într-un mare centru comercial. Aceasta ar ieşi din tiparele obişnuite ale lanţului de librării. De ce? "Această librărie se adresează unui alt tip de public. Nu ne aşteptăm ca la mall să vindem aceleaşi cărţi care se găsesc în centrul oraşului. Va fi diferit, în sensul că e un spaţiu în care vom stabili oferta în funcţie de cererea de la faţa locului - ceea ce e o provocare."
Apropo de ce se vinde şi ce nu se vinde: care sînt tendinţele acum, după cum reiese din statisticile librăriilor? Statisticile sînt relevante doar pînă la un punct. Ele pot să ofere nişte date brute despre cărţile care s-au vîndut cel mai bine sau cel mai prost - dar aceste date oricum se schimbă de la o lună la alta. În plus, statisticile nu ne spun şi de ce anume un titlu oarecare a fost un succes de public. "La modul general, cel mai bine vîndut autor, pe anul în curs, este Lucian Boia. În domeniul beletristică, Jon Krakauer se numără printre autorii care, în ultima vreme, au fost pe val: cele două romane ale sale, În sălbăticie şi În aerul rarefiat, s-au vîndut foarte bine. Romanele autorilor români contemporani se vînd "moderat"", spune Andra Cărbunaru. "Surpriza e că, de la o vreme, volumele de poezie au tot mai mare căutare."
Cartea electronică prinde teren în Europa - după ce, în America, vînzările ediţiilor electronice au depăşit, pentru prima dată anul acesta, vînzările de carte tipărită. Şi în România, editurile mari şi-au creat divizii e-book. Unele au chiar portofolii consistente. Vînzările sînt deocamdată nesemnificative, însă toate datele arată că ele vor creşte în viitorul nu foarte îndepărtat. Care va mai fi rostul librăriei şi al librarului, în contextul dematerializării pieţei de carte? "Oamenii nu vin la librărie ca să cumpere cărţi - ci ca să se lase sfătuiţi. Avem cititori care vin aici ca să se întîlnească cu librarii, să afle ce-a mai apărut. Sînt oameni care vin să se întîlnească cu autorul favorit, în cadrul evenimentelor pe care le organizăm. Căci asta e, de fapt, librăria: un loc de întîlnire. Indiferent de suportul cărţii, va fi nevoie şi în continuare de librari şi de librării. Dar, într-adevăr, nu va fi simplu să ne luptăm cu ediţiile electronice."

Matei Martin

fotografii de Lucian Muntean