Redescoperirea tangoului - interviu cu Gilbert ISCU, fondator al şcolii "TangoTangent&#8221; -</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 275 din 21 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La un moment dat, cînd împlinisem 30 de ani (acum cinci ani), iar jobul mă acaparase cu totul " eram consultant în relaţii publice ", mi-am pus o întrebare: cînd începe viaţa mea? Am încercat să răspund găsindu-mi un hobby. Pe lîngă clasicele preocupări, cum ar fi lectura şi călătoriile, am vrut să găsesc şi ceva care să includă mişcare, să mă menţină în formă. Am început cu dansul sportiv. După un an de cursuri, am mers cu prietenii să dansez într-un loc public şi mi-am dat seama că învăţasem zece dansuri, dar de fapt nu puteam dansa nici unul prea bine. Atunci am încercat să găsesc altceva, care să mi se potrivească. Pe vremea aceea, tangoul era predat în Bucureşti de un cuplu de profesori care ajunseseră chiar pînă la Buenos Aires. Am mers la recomandarea unui prieten, Dan, împreună cu soţia mea, să vedem cum este. Şi am descoperit tangoul argentinian. Soţia dvs. cu ce se ocupa? Ca şi mine, era consultant în relaţii publice. Mie mi-a plăcut din primul moment, ei la început nu i-a plăcut defel. Ne-a luat cam o lună pînă ne-am acomodat cu atmosfera, pînă am descoperit dansul. Partea cea mai frumoasă este că fiecare dans, fiecare tango este unul improvizat. Chiar dacă dansezi cu aceeaşi persoană şi pe aceeaşi melodie, de fiecare dată dansezi altfel. E ca un fel de mîncare, care nu îţi iese de două ori absolut identic şi îl consumi atunci, o singură dată, după preparare. Tangoul se naşte şi se "consumă" pe loc. Dar există totuşi şi o tehnică, nişte paşi de bază. Paşii de bază sînt doar trei, chiar doi, după părerile unor alţi profesori. Nimic special, totul e foarte firesc. Noi încercăm să-i învăţăm pe oameni să danseze firesc. Nu e cu mult mai complicat decît a merge, doar că trebuie să fii atent şi la muzică, să încerci să conduci întregul dans al cuplului pe muzică, să ai grijă de partenera cu care dansezi, să ai grijă de cuplurile care dansează în jurul tău. Cît de frecvent mergeaţi la cursuri? O lecţie şi o practică pe săptămînă, apoi două lecţii şi o practică pe săptămînă. Tangoul se învaţă destul de repede, doamnele îl învaţă de obicei mai repede decît domnii, asta pentru că aceştia trebuie să înveţe să conducă. Cînd aţi început să predaţi chiar dvs.? La începutul anului 2006, după un an de curs la şcoala respectivă. Am început să studiem noi, să căutăm surse, resurse, metode de predare şi să ne formăm o părere proprie despre tango. Cu cei doi paşi de bază şi cu înţelegerea dansului poţi să-l recreezi, să-l recompui şi chiar să-l predai. Cum aţi înfiinţat şcoala? Iniţial, la cursurile de dans sportiv am mers împreună cu soţia mea, Amalia, şi cu un prieten, Daniel Măndiţă. Apoi şi tango am învăţat tot împreună, iar şcoala am deschis-o împreună ca membri fondatori. Şcoala se numeşte "TangoTangent". Şi numele are o poveste: am ales să dansăm un pic altfel decît la cursuri, să ne exprimăm în stilul nostru personal; iar profesorul nostru a remarcat schimbarea şi ne-a spus că sîntem "tangenţi la tango". Ni s-a părut amuzant şi am hotărît să folosim expresia. Într-adevăr, şcoala noastră de tango e puţin altfel faţă de celelalte. Prin ce este altfel? E vorba de atitudine şi de ceea ce încercăm să le transmitem elevilor: şi anume, că poţi să dansezi tango relaxat, bucurîndu-te. După părerea noastră, dansul trebuie să fie o activitate distractivă, pe care s-o faci din plăcere. Aţi renunţat la slujba veche? Între timp, eu şi soţia mea ne-am înfiinţat propria firmă de relaţii publice, şi asta ne-a permis să avem un program flexibil şi să ne organizăm munca de zi cu zi în jurul tangoului. N-aş putea spune că tangoul s-a transformat într-o profesie în sine, dar numărul elevilor care vin la cursuri creşte, activităţile conexe şcolii de tango au crescut ca număr şi amploare " de exemplu, organizăm periodic petreceri cu tango, seminarii internaţionale şi festivaluri de tango, unde îi invităm pe cei mai buni profesori din lume, am organizat concerte de tango şi proiecţii de filme etc. Un fenomen care ia amploare Cum au început să vină primii elevi şi unde se desfăşurau cursurile? Se desfăşurau undeva pe Lipscani, în incinta unui hotel. Îmi amintesc cu plăcere că prima grupă de cursanţi a fost formată exclusiv din prieteni. Nimeni n-a crezut, pînă la primul curs, că vom deschide o şcoală de tango, cu toate că ne încurajau mult. Au venit cca 20 de oameni, ne-am simţit bine. Dan Măndiţă este cel care a creat metodele de predare pe care ne bazăm de la începuturile "TangoTangent" şi pînă acum. Amalia se ocupă de partea de relaţionare şi comunicare cu cei care vin la cursuri, iar eu " de partea organizatorică şi de promovarea şcolii. Am promovat foarte bine şcoala pe Internet, prin site-ul şcolii " www.tangotangent.ro " şi prin portalul de tango, www.milonga.ro. Milonga sînt petrecerile de tango argentinian, adică ceea ce puteţi vedea în această seară aici. În principiu, există un grup mare de dansatori în Bucureşti, sînt cîteva sute şi, în afară de faptul că vin la cursuri, în timpul săptămînii, ne întîlnim şi dansăm în grup, în locuri ca acesta, la Villa Rodizio, o dată pe săptămînă, joia. Vin de fiecare dată peste 50 de oameni. Pentru că fenomenul capătă amploare şi avem cursuri în fiecare zi a săptămînii, am înfiinţat un studio de tango argentinian, se cheamă Estudio Tango Real, pe str. Sfîntul Ştefan la nr. 21. Sîntem patru cupluri de profesori care predau, cei nou-veniţi pot alege să urmeze cursuri în orice zi a săptămînii. De ceva vreme am început să organizăm milonga şi duminica, la Clubul Ţăranului. Corporatiştii îndrăgostiţi de tango Ce fel de oameni vin la tango? Cei mai mulţi au peste 30 de ani, sînt oameni care muncesc mult, zi-lumină, cu joburi serioase, aşa-zişii "corporatişti". Fiecare dintre ei a dorit să facă ceva în timpul liber, au aflat de noi de la prieteni sau colegi, au descoperit tangoul şi l-au îmbrăţişat. De obicei sînt oameni singuri? Nu neapărat. E adevărat că poţi veni la tango fără partener, însă mulţi vin şi împreună cu partenerul, chiar dacă dansează la curs cu altcineva. În tango dansezi cîteva melodii cu o persoană, după care îi mulţumeşti şi schimbi partenerul. În străinătate, şcolile de tango au cunoscut un boom în ultima vreme. Se întîmplă şi la noi la fel? Da, mai ales în ultimul timp, tangoul a început să fie predat şi în alte locuri în Bucureşti sau în ţară, s-au format o serie de alţi instructori. E interesant pentru că fiecare are abordarea proprie, poţi să alegi profesorul, modalitatea de predare, stilul de tango. De ce vor atîţia oameni să vină la tango, la dansuri de societate, în general? Cred că societatea actuală merge într-o direcţie care accentuează individualismul, iar tangoul aparţine curentului contrar. Vedem cum se "dansează" în cluburi şi discoteci, fiecare individ dansează singur, muzica e "plată", e doar ritm, nu şi armonie. La tango dansezi cu un partener, în doi, şi trebuie în primul rînd să ai grijă de cel cu care dansezi, să comunici cu el, fără cuvinte, doar prin atenţie. După cîteva luni de curs, bărbaţii pot deveni nişte lideri veritabili, pot conduce în paşi de dans orice parteneră, chiar dacă ea abia descoperă frumuseţea dansului. Doamnelor, tangoul le dă o altă posibilitate de exprimare, de expresie personală; chiar dacă ele îşi urmează partenerul în dans, există multe momente în care personalitatea lor este pusă în valoare prin felul în care se mişcă şi păşesc cu graţie. Mai mult, tangoul le dă posibilitatea să fie elegante, feminine şi naturale. Cei care vin la curs se schimbă în vreun fel? Absolut. Cum vă spuneam, vin cursanţi care aparţin tipului corporatist şi petrec ziua la birou, în stres. La început sînt timizi, se uită cu neîncredere, de parcă n-or să reuşească niciodată să danseze şi, după un timp, îi vezi cum vin zîmbind, cu bucurie şi încredere în ei, transformaţi. Descoperă că, în afară de companionul lor, calculatorul, există oameni şi lucruri frumoase în jur. De altfel, mulţi dintre cursanţii de la tango călătoresc mult în străinătate prin natura serviciului şi îşi iau cu ei pantofii de dans în bagaj, merg şi dansează cînd au timp la milongile de-acolo. Pentru mine, ca instructor, e interesant să văd această transformare. Se leagă prietenii? Sigur. Mai întîi devii amic cu cei cu care dansezi, apoi poţi să-ţi faci chiar şi prieteni. Iar ca să vă ofer un detaliu "picant", acum, în iunie, o să aibă loc căsătoria unui cuplu care s-a cunoscut la tango. Şi am mai auzit şi de alte situaţii asemănătoare. Sînt şi cursanţi care renunţă, care spun "nu mă descurc, nu mă pricep"? Bineînţeles. Depinde ce cauţi cînd vii aici. Dacă vii la "TangoTangent" şi vrei să te simţi bine, să-ţi faci prieteni şi să dansezi, o să-ţi placă. Dacă vii cu ideea că o să înveţi repede să-ţi ridici picioarele pe sus, acrobatic, şi o să devii în scurtă vreme mare dansator, n-o să-ţi placă. Încercăm să ţinem totul la un nivel de normalitate, fără să promovăm un tango de show sau de spectacol. Pur şi simplu, sîntem liniştiţi şi normali. Ceea ce ne propunem este să oferim tangoul, unui număr cît mai mare de oameni, să le deschidem apetitul. Un curs de începători durează trei luni, un modul intermediar durează un an, cel de avansaţi nu se termină niciodată. Întîlnirea cu Răzvan Mazilu Spuneaţi că vin şi invitaţi din străinătate. În octombrie anul trecut, am avut invitate la Bucureşti trei perechi considerate printre cele mai bune cupluri de profesori şi dansatori din Buenos Aires " Mariano Chicho Frúmboli şi partenera sa Juana Sepulveda, Sebastian Arce şi Mariana Montes, Damian Rosenthal cu Celine Ruiz. Ei se numără printre dansatorii şi profesorii care au studiat tangoul tradiţional şi au început să-l schimbe, să-l recompună, să propună nişte metode de predare care să-l deschidă total. Fiind printre preferaţii noştri, i-am invitat la Bucureşti, au susţinut seminarii, demonstraţii, au avut avanpremiere de show-uri, pe care ulterior le-au prezentat în toată Europa. Acum, pe 29-31 mai, îi avem invitaţi pe Juan Fossati şi Luiza Paes, o pereche de profesori tineri, dar foarte buni. I-am cunoscut la Buenos Aires în ianuarie, am fost la nişte lecţii susţinute de ei, absolut fenomenale; pot să-ţi transmită în cîteva ore o mulţime de elemente, şi de substanţă, şi de improvizaţie. Încercăm preponderent să invităm la noi profesori foarte buni. Aţi participat şi la spectacolul lui Răzvan Mazilu de la Teatrul Odeon, Un Tango Más. Cum s-a întîmplat? Am avut această şansă de a fi invitaţi de Răzvan să dansăm alături de el în acest spectacol. La o milonga, acum trei ani, Răzvan Mazilu a venit cu o prietenă comună. I-a văzut pe Dan şi Amalia dansînd, i-a plăcut foarte mult: la anumite cupluri de dansatori, există o chimie, ceva care se vede, se simte, se transmite. La sfîrşit, cînd am făcut cunoştinţă " pentru că noi nu-l cunoşteam ", ne-a spus: vreau să fac un spectacol de tango cu voi, mă ajutaţi? Noi am crezut că e o glumă. Iată că n-a fost. Am lucrat şi am repetat cu Răzvan, cu Monica Petrică şi cu Alexandru Dabija, cot la cot, la Odeon, uneori şi în timpul nopţii. Spectacolul se joacă în continuare cu casa închisă, după trei ani. Am fost şi în turneu, la Ierusalim, la Budapesta, în Italia, la Madrid, invitaţi îndeosebi de ICR şi instituţii de cultură din oraşele respective. Vă extindeţi şi în ţară? E un fel de a spune. Am început deja să promovăm tangoul şi în alte oraşe. Pe 23 mai vom aniversa şcoala de tango argentinian "Libertango" care activează de un an în Braşov. Am sprijinit-o, cît am putut, pe Mirela Muntean, instructor de tango, fondatoarea şi sufletul acestei şcoli, şi iată că a reuşit să creeze un nucleu de dansatori şi iubitori de tango care dansează regulat la Braşov. La Timişoara, la începutul lunii martie, am organizat Zilele Tangoului Argentinian, am predat acolo două zile, am prezentat şi spectacolul Un Tango Más. Avem multe solicitări din ţară să venim, să predăm, dar deocamdată timpul nostru este limitat şi nu ne permitem prea multe deplasări în ţară. a consemnat Mădălina ŞCHIOPU

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
“Vreau să schimbăm peisajul cultural precambrian de la noi” – interviu cu Victor STÜTZ
De vreo cinci ani, în patrie se lasă cu site-uri de muzică. De toate felurile şi orientările. Pe cele mai bune le-am deocheat deja in miniseria publicată în paginile Dilemei vechi. Bloguri mii, libertate şi libertinaj de opinie, tot mai mulţi fani ai lumii audio care simt să-şi iscălească propriile impresii şi să le împrăştie în acest extrem de favorabil mediu digital. Cunoscut pentru implicarea lui în variate acţiuni culturale, Victor Stütz lucrează la deschiderea proiectului Avec, un proiect-a
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film  jpeg
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film
Oana Giurgiu a urmat facultăţile de Jurnalistică şi de Drept şi încă din timpul studenţiei a lucrat ca reporter la Tele 7 abc. A fost producător de emisiuni la Atomic TV, Prima TV şi Antena 1, de videoclipuri muzicale şi de evenimente – de la concerte pînă la concursuri de ski extrem. A realizat mai multe documentare şi face parte din echipa care organizează anual Festivalul de Film Transilvania de la Cluj şi Premiile Gopo. Ca producător de film a lucrat la mai multe filme printre care Legături
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr  Nigel TOWNSON, director British Council Romania  jpeg
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr. Nigel TOWNSON, director British Council Romania
Nigel Townson a lucrat mai bine de opt ani în România, în perioada 1989-1997. A colaborat cu Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj ca lector al Departamentului de limbă engleză şi tot aici a pus bazele primului master de Studii Culturale Britanice din România, în 1994. Doi ani mai tîrziu, în 1996, s-a mutat la Universitatea Bucureşti unde a fost timp de 18 luni codirector al masterului de Studii Culturale Britanice de aici.
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă jpeg
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă
– interviu cu Nelu PLOIEŞTEANU –
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Limbajul contabil ar frebui să fie universal – interviu cu Andreia MANEA
Absolventă în 2003 a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Andreia Manea conduce astăzi operaţiunile din Europa de Sud-Est ale celei mai mari asociaţii contabile din lume – ACCA (Association of Chartered Certified Accountants).
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Valorile culturale trebuie privite în perspectivă
Institutele străine sînt deja parte firească a peisajului cultural al Capitalei. Printre cele mai iubite şi vizitate se numără Institutul Polonez.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
„Prin atîtea călătorii, chiar cred că am devenit un cetăţean global”
A făcut trei ani de Matematică, apoi a terminat Limbi străine la Universitatea din Bucureşti (cu un an de studii în Olanda). A lucrat o perioadă în media (printre altele şi la o agenţie de presă din Luxemburg), apoi şi-a fondat propria agenţie de turism. În momentul de faţă Irina Andreescu lucrează ca traducător freelance şi… călătoreşte.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
A citi literatură cu voce tare
În mai 1998, s-a prezentat la un concurs organizat de Asociaţia Nevăzătorilor din România, fără să ştie nimic despre postul pe care ar fi vrut să-l ocupe – lector al Studioului Cărţii Vorbite al ANR. În urma probei pe care a susţinut-o – citirea mai multor pasaje din cărţi şi autori diferiţi, prin care i-au fost testate capacitatea de adaptare la diverse stiluri, dar şi pronunţia corectă a unor nume străine – Simona Soare-Ivănescu a convins repede de talentul ei de „cititor“ şi a fost angajată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Etică, biologie şi interese - interviu cu Peter SINGER -
Filozof şi bioetician, profesor la Universitatea Princeton, Peter Singer este unul dintre cei mai controversaţi " dar şi cei mai citaţi " autori contemporani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O mie de oameni la un concert cameral - interviu cu Razvan POPOVICI, director al Festivalului SoNoRo -
A patra ediţie a Festivalului internaţional de muzică de cameră SoNoRo, al cărui director sînteţi, mi s-a părut organizată într-un mod cît se poate de natural....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la cuvinte la imagini - interviu cu Vlad NAUMESCU, antripolog -
S-a născut la Bucureşti, pe 2 ianuarie 1977....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cei care fac instituţiile să meargă sînt oameni - interviu cu Oana MARINESCU, director general în Ministerul Afacerilor Externe -
Oana Marinescu a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, a lucrat apoi cîţiva ani ca jurnalist specializat în politică internă, iar între 2000 şi 2004 a fost consilier po...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Călătorii spre "albul pămîntului” - interviu cu Uca MARINESCU, exploratoare -
La doamna Uca Marinescu te uiţi lung şi poţi să declari, aproape în deplinătatea tuturor facultăţilor personale, că o femeie ca ea nu există!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Festivalul de la Gărâna e făcut cu prieteni” - interviu cu Marius GIURA -
Marius Giura este omul care face posibil, de mai bine de un deceniu, Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărâna, probabil cel mai important festival ţinut în România....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O viaţă între două meserii - interviu cu Tomas AYUSO, pictor şi maseur -
În Spania, la Clinica Buchinger din Marbella, stabiliment de lux pentru "punerea în formă", una dintre cele mai căutate "proceduri" este masajul....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Lego la grădiniţă - interviu cu Florentina COSTACHE, directoarea grădiniţei LEGO -
Florentina Costache (45 de ani) are în Bucureşti o grădiniţă particulară numită Lego pentru care face de toate: este proprietar, director, administrator, chiar şi şofer....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Detaliul funcţionează ca un
Judecînd după experienţa profesională, poţi spune fără ezitări " poate doar un pic pompos " că Matei Filip este un om "multilateral dezvoltat"....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Românii ar migra în Marea Britanie, dar britanicii se plîng mereu de ţara lor” -interviu cu Rupert WOLFE-MURRAY, persoană cu multe ocupaţii -
Rupert Wolfe-Murray a absolvit Liverpool University în 1985, a plecat apoi în Tibet, unde a predat engleza şi a scris o carte de călătorii....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Birocraţie europeană şi euro-jargon: o scurtă iniţiere - interviu cu Lucian BRANEA, manager de proiecte cu finanţare europeană -
Este din Piatra Neamţ, deşi certificatul său de naştere a fost emis în Bacău, "într-o zi atipică dinspre finalul zodiei Fecioarei", ne spune Lucian Branea....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
”Trebuie să ai curajul să jonglezi cu regulile” - interviu cu Ana WAGNER, designer -
În 2006, Ana şi Irina Wagner au deschis un conceptstore cu obiecte din porţelan: magazinul Wagner " arte frumoase şi poveşti. Fiecare obiect este decorat după o idee originală şi spune o poveste....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Criza " o şansă pentru Bucureşti - interviu cu Teodor FROLU
Absolvent al Universităţii de Arhitectură din Bucureşti, în vîrstă de 44 de ani, Teodor Frolu este director general al firmei DC Communication şi partener în alte două companii care se ocupă de str...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Recuperare şi readaptare pentru nevăzători " interviu cu Nadia VOICU, preşedinta Asociaţiei "Trandafirul Negru” "
În 2003, în urma unui diabet şi a unor intervenţii nereuşite la ochi, Nadia Voicu, o studentă din Comarnic, a orbit, total, la 27 de ani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Polul Nord în Antarctica " interviu cu Teodor NEGOIŢĂ, explorator "
Teodor Negoiţă s-a născut în 1947, comuna Sascut, jud. Bacău (cum ţine să sublinieze el însuşi, într-o familie de învăţători). Este primul român care a atins Polul Nord....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Procesele nu sînt ca în filme - interviu cu Cristi DANILEŢ, judecător
Cristi Danileţ este judecător din 1998, specializat în materie penală....

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.