Valorile culturale trebuie privite în perspectivă

Publicat în Dilema Veche nr. 314 din 18-24 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

– interviu cu Jaroslaw GODUN, directorul Institutului Polonez din Bucureşti –

 Institutele străine sînt deja parte firească a peisajului cultural al Capitalei. Printre cele mai iubite şi vizitate se numără Institutul Polonez. Motivele sînt diverse: unele ţin de punctele comune, istorice şi culturale, dintre cele două ţări, pe care deceniile comuniste şi anii de tranziţie le-au adîncit. Dar celelalte prezintă un aspect obiectiv: profesionalismul echipei de aici, programul cultural oferit vizitatorilor – divers, modern, atrăgător, atent la preferinţele publicului.

Directorul Institutului Polonez din Bucureşti, Jaroslaw Godun, oferă, în interviul de mai jos, cîteva explicaţii pentru această stare de lucruri: spre deosebire de România, bugetele Institutului cresc de la an la an, iar guvernanţii polonezi par să fi înţeles cît de important este un asemenea organism pentru promovarea culturii poloneze la nivel internaţional. Jaroslaw Godun vorbeşte, cu afecţiune, şi despre întîlnirea sa personală cu România, în prezent, din acest punct de vedere, o „a doua casă“.

Cînd aţi venit prima dată în România? Care a fost prima dvs. impresie?

Contactul meu iniţial cu România a fost unul de scurtă durată. Am tranzitat ţara în drum spre Albania, unde mergeam cu nişte prieteni în vacanţă. Nici nu bănuiam la vremea respectivă că în foarte puţin timp aveam să mă întorc aici, la studii. Eram deja student la Academia Creştină din Varşovia, în anul I, şi mi s-a propus o bursă integrală la Bucureşti. Am acceptat fără să stau pe gînduri şi aşa a început aventura mea cu România, fără să cunosc nici o boabă româneşte. Era anul 1996. Înainte să încep cursurile la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Teologie, am fost cîteva luni la Suceava, unde fusesem repartizat pentru a învăţa limba. Cînd mă gîndesc la „începuturile mele carpatine“ parcă mă revăd aievea într-un univers aidoma celui din Călătorind spre Babadag al polonezului Andrzej Stasiuk şi o spun cu multă afecţiune: România şi oamenii ei au devenit pentru mine o a doua casă.

Vorbiţi-ne pe scurt despre viaţa şi parcursul dvs. profesional înainte de a veni în aici.

 Pe scurt: spre sfîrşitul studenţiei am început să lucrez la Ambasada Poloniei, în cadrul biroului ataşatului cultural, apoi în 2001, cînd a luat fiinţă Institutul Polonez, am intrat în prima echipă a acestuia. În 2006, în urma unui concurs organizat de MAE din Polonia, am preluat postul de director al instituţiei, străduindu-mă ca, împreună cu dinamica echipă pe care o avem, să aducem în atenţia publicului de aici şi din Republica Moldova cultura poloneză.

În România, este răspîndită părerea, la 20 de ani după căderea comunismului, că lucrurile se mişcă prea încet, că există prea multă corupţie şi clasa politică este egoistă. Ce cred polonezii despre ţara lor, la 20 de ani după 1989?

 Polonezii nu au totuşi motive să se plîngă, ba chiar sînt mîndri de realizările lor. Am intrat în NATO şi în Uniunea Europeană, nivelul de trai este în continuă creştere şi, mai presus de orice, criza aceasta care a zdruncinat Statele Unite şi Europa, ţări cu tradiţie capitalistă, în Polonia nu s-a simţit cu atîta putere. Sîntem singura ţară europeană care a reuşit să termine anul 2009 cu o creştere economică de 1,5% din PIB. Economia poloneză este astăzi atît de echilibrată tocmai fiindcă după 1989, primul guvern necomunist al Poloniei, condus de Tadeusz Mazowiecki, a luat nişte hotărîri politice drastice, dureros resimţite la vremea respectivă de populaţie, menite să însănătoşească economia (mă refer la planul Balcerowicz). Şi ele au dat roade. Efectele acelor decizii se văd, zic eu, şi astăzi, în modul cum evoluează viaţa economică şi socială a ţării.

În cîte ţări are filiale Institutul Polonez? Există o anumită parte a lumii pe care puneţi accent?

La ora actual, Polonia are 22 de Institute Poloneze în toată lumea: cîte unul la New York şi Tel-Aviv, restul în Europa, începînd cu Rusia (unde sînt două: Moscova şi Sankt-Petersburg) şi terminînd cu Spania. Dacă ar fi să judecăm după numărul institutelor care activează pe teritoriul unei singure ţări, am fi tentaţi să credem că se pune accent pe relaţia cu Germania, unde Polonia este reprezentată de trei institute: la Leipzig, Berlin şi Düsseldorf. Însă eu cred că accentul cade în mod egal între Orient şi Occident.

Bugetele institutelor poloneze au crescut de la an la an

În România au existat discuţii legate de anumite evenimente artistice patronate de Institutul Cultural Român, considerate de unii a fi prea moderniste sau avangardiste. În Polonia există aceeaşi tensiune între tradiţia şi modernitatea artei?

Nu înţeleg de ce trebuie să existe o tensiune între tradiţie şi modernitate, ele pot conlucra armonios spre beneficiul culturii care încearcă să-şi promoveze valorile. Personal, mă bucur că Institutul Cultural Român începe să pună accent şi pe modernism în cultură, căci acesta este un factor indispensabil în atragerea unui public tînăr şi avid. Nu putem rămîne exclusiv ancoraţi în tradiţie şi conservatorism, ci trebuie să mergem în ritmul vremurilor pe care le trăim. Nu sînt adeptul neglijării sau repudierii tradiţiei, dar nici nu înţeleg cultura doar prin prisma canonului. Eu cred că ideal ar fi să găsim o cale de a le îmbina armonios. Este nevoie de amîndouă, deoarece sîntem intrinsec reprezentaţi de ambele tendinţe. Un exemplu concludent îl reprezintă designul polonez care valorifică pe fundal modern elemente tradiţionale ale artei şi este foarte apreciat la ora actuală.

Există discuţii şi în Polonia legate de legitimitatea/eficienţa/bugetul Institutului, ca în România? Se manifestă o politizare a acestor discuţii, ca la noi?

Polonia a înţeles un lucru – după părerea mea – fundamental, de o importanţă crucială pentru destinul unei ţări, şi anume că diplomaţia ei culturală şi publică este cel mai potrivit vehicul de promovare a valorilor sale. Ce pot face România şi Polonia mai cunoscut la ora actuală decît cultura, diversitatea lor culturală? O dovadă a acestei politici o constituie, printre altele, faptul că bugetele instituţiilor poloneze care se ocupă cu promovarea culturii în străinătate au crescut semnificativ de la an la an. Valorile culturale trebuie privite în perspectivă, de multe ori rezultatele nu sînt imediate. În Polonia, chiar şi politicienii înţeleg faptul că o ţară care promovează o politică economică dublată de o politică culturală are mai multe şanse să devină vizibilă, să existe cu adevărat în conştiinţa celorlalte popoare mai experimentate în domeniul promovării culturii.

Anul Chopin, de la muzică clasică la jazz şi rock

Ce programe ne va oferi Institutul Polonez în 2010?

În Polonia şi în lume anul 2010 va fi în primul rînd dedicat lui Frédéric Chopin, ceea ce înseamnă că şi în România ne vom strădui să organizăm diverse manifestări consacrate personalităţii marelui compozitor. Nu toate evenimentele prilejuite de aniversarea lui Chopin vor fi în notă clasică. Intenţionăm să celebrăm muzica în general. În stilul lor îl vor elogia pe Chopin artişti de jazz, de muzică rock, precum şi reprezentanţi ai artelor vizuale. Pe lîngă Anul Chopin, vom avea în Bucureşti, Chişinău şi în marile oraşe ale României manifestări din arta contemporană, literatură, artă vizuală, dans contemporan şi teatru.

De care eveniment patronat de Institut sînteţi în particular mîndru?

Mi-e teamă că la această întrebare voi adopta atitudinea subiectivă a unui părinte iubitor care nu vede defectele copiilor săi. Îi iubeşte pe toţi şi e mîndru de toţi deopotrivă. Proiectele pe care echipa Institutului le-a realizat sînt aproape de sufletul meu. Dar dacă ar fi să dau un exemplu care să ne scoată din general în particular, aş menţiona expoziţia de artă contemporană a Poloniei anilor ’80 sub titlul „Republica Bananieră. Expresia anilor ’80“, prezentată la Muzeul Naţional de Artă Contemporană sau proiectele „literare“, adică cele prin care aducem în atenţia iubitorilor de literatură din România vîrfurile literaturii polone, reprezentate nu numai de autori contemporani, ci şi de cei canonici.

Ce apreciaţi în mod deosebit în cultura poloneză de astăzi? Dar în cea românească?

La ora actuală teatrul polonez – şi mă refer aici la întreaga industrie teatrală: regizori (Krzysztof Warlikowski, Krystian Lupa etc.), dramaturgi (Tadeusz Slobodzianek, Przemyslaw Wojcieszek etc.) – de departe strînge toţi laurii. La fel şi design-ul polonez este în prezent pe culmi sau arta contemporană, datorită contribuţiilor lui Miroslaw Balka, Wilhelm Sasnal, Zofia Kulik şi alţii. În ceea ce priveşte cultura românească, votul meu de încredere şi aprecierea mea maximă merg către tînăra cinematografie românească.

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
“Vreau să schimbăm peisajul cultural precambrian de la noi” – interviu cu Victor STÜTZ
De vreo cinci ani, în patrie se lasă cu site-uri de muzică. De toate felurile şi orientările. Pe cele mai bune le-am deocheat deja in miniseria publicată în paginile Dilemei vechi. Bloguri mii, libertate şi libertinaj de opinie, tot mai mulţi fani ai lumii audio care simt să-şi iscălească propriile impresii şi să le împrăştie în acest extrem de favorabil mediu digital. Cunoscut pentru implicarea lui în variate acţiuni culturale, Victor Stütz lucrează la deschiderea proiectului Avec, un proiect-a
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film  jpeg
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film
Oana Giurgiu a urmat facultăţile de Jurnalistică şi de Drept şi încă din timpul studenţiei a lucrat ca reporter la Tele 7 abc. A fost producător de emisiuni la Atomic TV, Prima TV şi Antena 1, de videoclipuri muzicale şi de evenimente – de la concerte pînă la concursuri de ski extrem. A realizat mai multe documentare şi face parte din echipa care organizează anual Festivalul de Film Transilvania de la Cluj şi Premiile Gopo. Ca producător de film a lucrat la mai multe filme printre care Legături
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr  Nigel TOWNSON, director British Council Romania  jpeg
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr. Nigel TOWNSON, director British Council Romania
Nigel Townson a lucrat mai bine de opt ani în România, în perioada 1989-1997. A colaborat cu Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj ca lector al Departamentului de limbă engleză şi tot aici a pus bazele primului master de Studii Culturale Britanice din România, în 1994. Doi ani mai tîrziu, în 1996, s-a mutat la Universitatea Bucureşti unde a fost timp de 18 luni codirector al masterului de Studii Culturale Britanice de aici.
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă jpeg
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă
– interviu cu Nelu PLOIEŞTEANU –
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Limbajul contabil ar frebui să fie universal – interviu cu Andreia MANEA
Absolventă în 2003 a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Andreia Manea conduce astăzi operaţiunile din Europa de Sud-Est ale celei mai mari asociaţii contabile din lume – ACCA (Association of Chartered Certified Accountants).
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
„Prin atîtea călătorii, chiar cred că am devenit un cetăţean global”
A făcut trei ani de Matematică, apoi a terminat Limbi străine la Universitatea din Bucureşti (cu un an de studii în Olanda). A lucrat o perioadă în media (printre altele şi la o agenţie de presă din Luxemburg), apoi şi-a fondat propria agenţie de turism. În momentul de faţă Irina Andreescu lucrează ca traducător freelance şi… călătoreşte.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
A citi literatură cu voce tare
În mai 1998, s-a prezentat la un concurs organizat de Asociaţia Nevăzătorilor din România, fără să ştie nimic despre postul pe care ar fi vrut să-l ocupe – lector al Studioului Cărţii Vorbite al ANR. În urma probei pe care a susţinut-o – citirea mai multor pasaje din cărţi şi autori diferiţi, prin care i-au fost testate capacitatea de adaptare la diverse stiluri, dar şi pronunţia corectă a unor nume străine – Simona Soare-Ivănescu a convins repede de talentul ei de „cititor“ şi a fost angajată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Etică, biologie şi interese - interviu cu Peter SINGER -
Filozof şi bioetician, profesor la Universitatea Princeton, Peter Singer este unul dintre cei mai controversaţi " dar şi cei mai citaţi " autori contemporani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O mie de oameni la un concert cameral - interviu cu Razvan POPOVICI, director al Festivalului SoNoRo -
A patra ediţie a Festivalului internaţional de muzică de cameră SoNoRo, al cărui director sînteţi, mi s-a părut organizată într-un mod cît se poate de natural....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la cuvinte la imagini - interviu cu Vlad NAUMESCU, antripolog -
S-a născut la Bucureşti, pe 2 ianuarie 1977....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cei care fac instituţiile să meargă sînt oameni - interviu cu Oana MARINESCU, director general în Ministerul Afacerilor Externe -
Oana Marinescu a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, a lucrat apoi cîţiva ani ca jurnalist specializat în politică internă, iar între 2000 şi 2004 a fost consilier po...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Călătorii spre "albul pămîntului” - interviu cu Uca MARINESCU, exploratoare -
La doamna Uca Marinescu te uiţi lung şi poţi să declari, aproape în deplinătatea tuturor facultăţilor personale, că o femeie ca ea nu există!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Festivalul de la Gărâna e făcut cu prieteni” - interviu cu Marius GIURA -
Marius Giura este omul care face posibil, de mai bine de un deceniu, Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărâna, probabil cel mai important festival ţinut în România....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O viaţă între două meserii - interviu cu Tomas AYUSO, pictor şi maseur -
În Spania, la Clinica Buchinger din Marbella, stabiliment de lux pentru "punerea în formă", una dintre cele mai căutate "proceduri" este masajul....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Lego la grădiniţă - interviu cu Florentina COSTACHE, directoarea grădiniţei LEGO -
Florentina Costache (45 de ani) are în Bucureşti o grădiniţă particulară numită Lego pentru care face de toate: este proprietar, director, administrator, chiar şi şofer....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Detaliul funcţionează ca un
Judecînd după experienţa profesională, poţi spune fără ezitări " poate doar un pic pompos " că Matei Filip este un om "multilateral dezvoltat"....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Românii ar migra în Marea Britanie, dar britanicii se plîng mereu de ţara lor” -interviu cu Rupert WOLFE-MURRAY, persoană cu multe ocupaţii -
Rupert Wolfe-Murray a absolvit Liverpool University în 1985, a plecat apoi în Tibet, unde a predat engleza şi a scris o carte de călătorii....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Birocraţie europeană şi euro-jargon: o scurtă iniţiere - interviu cu Lucian BRANEA, manager de proiecte cu finanţare europeană -
Este din Piatra Neamţ, deşi certificatul său de naştere a fost emis în Bacău, "într-o zi atipică dinspre finalul zodiei Fecioarei", ne spune Lucian Branea....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
”Trebuie să ai curajul să jonglezi cu regulile” - interviu cu Ana WAGNER, designer -
În 2006, Ana şi Irina Wagner au deschis un conceptstore cu obiecte din porţelan: magazinul Wagner " arte frumoase şi poveşti. Fiecare obiect este decorat după o idee originală şi spune o poveste....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Criza " o şansă pentru Bucureşti - interviu cu Teodor FROLU
Absolvent al Universităţii de Arhitectură din Bucureşti, în vîrstă de 44 de ani, Teodor Frolu este director general al firmei DC Communication şi partener în alte două companii care se ocupă de str...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Recuperare şi readaptare pentru nevăzători " interviu cu Nadia VOICU, preşedinta Asociaţiei "Trandafirul Negru” "
În 2003, în urma unui diabet şi a unor intervenţii nereuşite la ochi, Nadia Voicu, o studentă din Comarnic, a orbit, total, la 27 de ani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Polul Nord în Antarctica " interviu cu Teodor NEGOIŢĂ, explorator "
Teodor Negoiţă s-a născut în 1947, comuna Sascut, jud. Bacău (cum ţine să sublinieze el însuşi, într-o familie de învăţători). Este primul român care a atins Polul Nord....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Procesele nu sînt ca în filme - interviu cu Cristi DANILEŢ, judecător
Cristi Danileţ este judecător din 1998, specializat în materie penală....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Despre oameni şi cai - interviu cu Marian CHISELIŢE, fotoreporter -
Marian Chiseliţe are 31 de ani şi este licenţiat în drept, dar nu a profesat niciodată în acest domeniu, deşi şi-a dorit foarte mult....

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.