Călătorii spre "albul pămîntului” - interviu cu Uca MARINESCU, exploratoare -

Publicat în Dilema Veche nr. 298 din 29 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Într-adevăr " pentru mine este o zonă specială, care m-a atras încă din copilărie. Vorbim de un loc cu o suprafaţă imensă, sălbatic din punct de vedere al naturii şi al climei, de o zonă în care orice lucru din jur te inspiră, te face să creezi nişte lucruri extraordinare şi în care trăiesc oameni, cu toate că posibilităţile de locuire şi de adaptare la condiţiile de acolo sînt foarte grele. Pe unii dintre aceştia, pe altaieni, i-am şi cunoscut. Locuiesc în apropierea Munţilor Altai " care se aseamănă, întrucîtva, cu Carpaţii noştri, dar sînt mult mai mari " un loc special, încărcat cu multă energie pozitivă. Chiar în Altai există un vîrf care se numeşte Beluha şi care, în timpul eclipsei totale de soare din august 2008, a rămas învăluit de lumină, deşi totul în jur s-a întunecat. Poate că strălucea datorită zăpezii şi a gheţii! Poate, dar şi celelalte vîrfuri erau pline de zăpadă şi gheaţă! De-a lungul Văii Yarlu din Altai există o falie imensă, atît de adîncă încît nu-i vezi fundul, în care s-a construit un sanctuar. Prin 1600, Roerich, un filozof, poet şi un iniţiat al religiei şamaniste, a început să ţină aici procesiuni religioase. Imaginea este spectaculoasă " în mijlocul acestui sanctuar există o stîncă, o rocă care, se pare, nu este de natură terestră, ci o bucată dintr-un meteorit. Mircea Eliade a scris pagini fascinante despre şamanismul siberian, în care a povestit despre arborele celest, întors cu ramurile în jos şi cu rădăcinile spre cer, pe care şamanul pretinde că urcă şi coboară. Pentru că a venit vorba de şamani, dansatori pe jar încins aţi văzut? Nu, pentru că procesiunile lor sînt sacre, nu mulţi au acces la ele şi sînt ţinute doar în anumite perioade. De exemplu, pe Insula Olhon de pe Lacul Baikal, o dată la doi ani, cînd totul este învăluit de un magnetism special, şamanii din toată lumea se întîlnesc şi ţin aici ceremonii religioase, aducînd un omagiu focului veşnic, care simbolizează viaţa. Natura siberiană Tocmai aţi pomenit de Baikal, cel mai adînc lac cu apă dulce din lume... Şi cel mai frumos, după mine. ...ţin minte ce a povestit Jacques-Yves Cousteau în momentul în care a ajuns pe Lacul Baikal, după prăbuşirea comunismului, dar şi a celor mai mari industrii din Rusia, cînd nu mai exista poluarea din perioada sovietică. Acesta a spus că a reuşit să filmeze, de la o adîncime de 20 m, o raţă care înota la suprafaţa lacului, proiectîndu-şi umbra în adîncuri. Într-adevăr, şi acum poţi imortaliza, într-o fotografie, pietrele de pe fundul lacului, aflate la o adîncime de 30-40 m. Peisajul este fascinant " natura este incredibilă, nu există zone despădurite, ci, dimpotrivă, suprafeţe imense acoperite cu arbori seculari, asta şi datorită filozofiei de viaţă a celor care trăiesc în zonele Altai, Baikal şi mai sus, spre Peninsula Kamceatka. Toţi sînt dependenţi de natură, au mare respect pentru ea şi pînă şi culorile caselor şi ale gardurilor sînt împrumutate din natură. Taigaua siberiană propriu-zisă aţi văzut-o? Da, dar dinspre Oceanul Arctic, dinspre Peninsula Taimîr din zona Hatanga, de unde, în 2001, am plecat spre Polul Nord Geografic. Acolo am vizitat un renumit laborator ştiinţific, în care se studiau rămăşiţele unor mamuţi care fuseseră găsiţi în taigaua siberiană. După ce au fost descoperiţi, au fost desprinşi cu tot cu gheaţa şi cu pămîntul în care fuseseră prinşi şi, cînd am ajuns eu acolo, tocmai se lucra la "decuparea" lor din blocurile de gheaţă, evident, la temperaturi extrem de scăzute pentru a nu se decongela. Pe unde aţi mai trecut în drumul dvs. spre Peninsula Kamceatka? Pe Fluviul Amur, de exemplu, aţi ajuns? Nu, din păcate, pentru că zonele sînt foarte întinse şi nu am avut timpul necesar pentru a le străbate. Am zburat cu avionul la Petroplavovsk, un fel de capitală, de centru administrativ al Kamceatkăi, şi de acolo am plecat spre faimoasa zonă vulcanică siberiană, unde poţi întîlni, deopotrivă, vulcani care erup, vulcani semi-activi sau urme ale vulcanismului. În aceeaşi zonă, poţi găsi şi zăpadă, şi vulcani activi, şi izvoare termale, dar şi vegetaţie foarte bogată. Peisaje de zăpadă, aburi şi lavă Una dintre cele mai exacte descrieri ale Peninsulei Kamceatka pe care le-am citit a fost în jurnalul de călătorie al lui James Cook care, în cea de-a treia călătorie a sa, a ajuns şi aici. Dvs. cum vi s-a părut acest peisaj împrejmuit de zăpadă, de aburi, de vulcani? Unic! Faptul că te poţi plimba printre erupţiile sulfuroase, cum sînt la noi Vulcanii Noroioşi, că poţi să vezi şi, mai ales, să simţi cum se frămîntă pămîntul este extraordinar. Acolo simţi, cu adevărat, că pămîntul are viaţă, un lucru care mi se pare special mai ales pentru că noi, oamenii, avem tendinţa de a ne distanţa de natură şi, în felul acesta, ne limităm cunoaşterea. La ce fel de erupţii aţi asistat? Numai de gaze şi de vapori de apă sau şi de lavă? De lavă, nu. Am văzut, dacă vreţi, urme ale acestor erupţii " lavă împietrită sau aburindă. Acum cîţiva ani, am urcat într-o vară pe Etna. Cu cîteva luni înainte, prin octombrie, avusese loc o erupţie vulcanică. Cînd am ajuns noi " undeva prin iulie, dacă îmi amintesc corect ", lava se putea desprinde de pe sol, iar în partea interioară era încă fierbinte. Sfărîmicioasă, cenuşie, dar, după atîta timp, încă fierbinte. Explicaţia este oarecum simplă " răcirea lavei se produce, într-adevăr, la baza vulcanului, dar să nu uităm că sub el, sub pămînt, vulcanul încă lucrează şi degajă căldură. Am asistat şi eu la un fenomen asemănător în Antarctica, în 1998 " cu cîţiva ani înainte avusese loc o erupţie vulcanică, iar lava scursă topise toată gheaţa şi ajunsese în Oceanul Arctic, încălzind apa pe o porţiune destul de mare. Cînd am ajuns noi acolo, se vedeau încă aburii proveniţi din topirea apei îngheţate. Avînd în vedere că vorbim de o zonă cu ierni foarte grele şi temperaturi extrem de scăzute, această energie termală este captată şi folosită la încălzirea localităţilor. Acest lucru se întîmplă şi în Kamceatka, unde condiţiile meteo sînt, de asemenea, foarte grele. Drumurile pe care le-am parcurs eu, de exemplu, sînt accesibile doar două, maximum trei luni pe an " în rest sînt pline de zăpadă, de gheaţă. Stîlpii de pe marginea drumului, înalţi de trei-patru metri, sînt acoperiţi de zăpadă în anumite perioade ale anului. Şi totuşi, în aceste zone trăiesc oameni care s-au adaptat la condiţiile climatice şi nu mai au nici un fel de problemă. Mai mult ca sigur s-ar şi supăra dacă cineva ar încerca să-i strămute! Cum sînt flora şi fauna în cele două luni şi jumătate, trei de vară? Extraordinare! Am găsit şi afine cît o cireaşă. Vegetaţia creşte foarte repede şi este foarte viguroasă, cît despre animale " acestea sînt specifice zonelor cu temperaturi foarte scăzute. Am văzut hermină, urs brun " mult mai "suplu" decît la noi din cauza condiţiilor în care trăieşte " şi reni, animale de care depinde viaţa omului. Fiind nomazi ai sezoanelor " vara urcă spre nord, iar iarna coboară ", parcurg distanţe foarte mari pe sănii trase de reni şi, pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi, folosesc blana, laptele, carnea şi tot ce se poate din aceste animale. Enclave izolate, oameni reci Pentru a ajunge la următoarea întrebare, aş vrea să vă spun o poveste extrem de interesantă şi "exotică", în legătură cu fluviul Obi, dar mai ales cu localitatea Surgut. Am cunoscut la Bucureşti un tînăr din Basarabia, Vladimir Tricolici, care a făcut armata sovietică şi a fost deplasat cu unitatea sa de tancuri în Ungaria. Acolo a lucrat o vreme ca telefonist şi a învăţat limba maghiară " nu foarte bine, doar 3-400 de cuvinte, dar îndeajuns de multe pentru a putea comunica. Limba maghiară este foarte grea, deci dacă a învăţat atît de mult înseamnă că a avut o înclinaţie! Absolut. La scurt timp după ce a ajuns în Ungaria, a fost trimis la Surgut, unde se construia o hidrocentrală. Aici a cunoscut cîteva populaţii cu migraţie sezonieră, cu care s-a înţeles în limba maghiară. Nu vorbeau, evident, ungureşte, dar fiind vorba de triburi care se înrudeau cu ungurii din vechime, au reuşit să se înţeleagă, cuvintele comune fiind numele animalelor şi părţile corpului. Apropo de aceste populaţii, care dintre cele pe care le-aţi cunoscut vi s-a părut că are obiceiuri mai interesante? Cu siguranţă, altaienii, nişte oameni foarte duri, cu un comportament "rece", care trăiesc izolaţi şi care cu greu acceptă vreo intruziune din afară. În zona Mondeluca, de exemplu, acolo unde se strîng oameni veniţi din toată lumea pentru a cunoaşte tradiţia şamanică, s-a construit un adevărat centru turistic. Altaienii însă au avut grijă ca acest lucru să se întîmple cît mai departe de zonele populate de ei. Chiar dacă se oferă să te îndrume spre Mondeluca, niciodată nu se vor lăsa convinşi să ducă pe cineva şi în satele lor. M-au atras foarte tare muzica lor şi limba altaiană, care se aseamănă întrucîtva cu limba maghiară. Fiind foarte curioasă, am vrut să învăţ şi să-mi notez cîteva cuvinte uzuale, dar s-au făcut că nu înţeleg, tocmai pentru a păstra distanţa de care vorbeam mai devreme. Cei patru poli ai pămîntului Marea dvs. dragoste sînt şi vor rămîne zonele înzăpezite. Cîţi poli aţi cucerit pînă acum? În aprilie 2001, am atins Polul Nord Geografic. Cîteva luni mai tîrziu, pe 24 decembrie, am ajuns la Polul Sud Geografic, după care, pe 7 martie 2007, am atins şi Polul Nord Magnetic. Îmi mai rămînea, astfel, o singură călătorie, care nu prinsese contur în mintea mea, dar la sfîrşitul anului 2008, am fost invitată să particip la o expediţie de studiu al impactului încălzirii globale asupra coastei estice a Antarcticii. Evident că am acceptat şi, pe 25 decembrie 2008, am ajuns în zona Polului Sud Magnetic! La întoarcere, pentru că era prima zi de Crăciun, am şi sărbătorit împreună cu australienii care mă invitaseră în această expediţie, toţi pasionaţi de zonele şi de filatelia polară. Aţi cîntat şi o colindă românească? Sigur că da " toţi am cîntat colinde specifice ţării noastre, lucru care s-a întîmplat şi pe 24 decembrie 2001, cînd am ajuns la Polul Sud Geografic, la staţia americană Amundsen-Scott. Cît de departe este Polul Sud Magnetic de Polul Sud Geografic? Mă bucur că aduceţi în discuţie acest lucru " spre deosebire de Polii Geografici care sînt puncte fixe, Polii Magnetici sînt "nomazi", se mişcă tot timpul. Arealul Polului Nord Magnetic, de exemplu, este de aproximativ 84 km. Cît despre cel sudic, în urma determinărilor s-a constatat că, în o sută de ani de cînd a fost descoperit de Douglas Mauson, s-a deplasat cu aproximativ 800 km şi că nu mai este doar pe continent, ci a ieşit şi în ocean " practic, noi am fost pe o banchiză din Oceanul Antarctic. La ora actuală, distanţa dintre Polul Sud Magnetic şi cel Geografic este în jur de 1000 km. a consemnat Radu Sergiu RUBA

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
“Vreau să schimbăm peisajul cultural precambrian de la noi” – interviu cu Victor STÜTZ
De vreo cinci ani, în patrie se lasă cu site-uri de muzică. De toate felurile şi orientările. Pe cele mai bune le-am deocheat deja in miniseria publicată în paginile Dilemei vechi. Bloguri mii, libertate şi libertinaj de opinie, tot mai mulţi fani ai lumii audio care simt să-şi iscălească propriile impresii şi să le împrăştie în acest extrem de favorabil mediu digital. Cunoscut pentru implicarea lui în variate acţiuni culturale, Victor Stütz lucrează la deschiderea proiectului Avec, un proiect-a
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film  jpeg
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film
Oana Giurgiu a urmat facultăţile de Jurnalistică şi de Drept şi încă din timpul studenţiei a lucrat ca reporter la Tele 7 abc. A fost producător de emisiuni la Atomic TV, Prima TV şi Antena 1, de videoclipuri muzicale şi de evenimente – de la concerte pînă la concursuri de ski extrem. A realizat mai multe documentare şi face parte din echipa care organizează anual Festivalul de Film Transilvania de la Cluj şi Premiile Gopo. Ca producător de film a lucrat la mai multe filme printre care Legături
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr  Nigel TOWNSON, director British Council Romania  jpeg
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr. Nigel TOWNSON, director British Council Romania
Nigel Townson a lucrat mai bine de opt ani în România, în perioada 1989-1997. A colaborat cu Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj ca lector al Departamentului de limbă engleză şi tot aici a pus bazele primului master de Studii Culturale Britanice din România, în 1994. Doi ani mai tîrziu, în 1996, s-a mutat la Universitatea Bucureşti unde a fost timp de 18 luni codirector al masterului de Studii Culturale Britanice de aici.
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă jpeg
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă
– interviu cu Nelu PLOIEŞTEANU –
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Limbajul contabil ar frebui să fie universal – interviu cu Andreia MANEA
Absolventă în 2003 a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Andreia Manea conduce astăzi operaţiunile din Europa de Sud-Est ale celei mai mari asociaţii contabile din lume – ACCA (Association of Chartered Certified Accountants).
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Valorile culturale trebuie privite în perspectivă
Institutele străine sînt deja parte firească a peisajului cultural al Capitalei. Printre cele mai iubite şi vizitate se numără Institutul Polonez.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
„Prin atîtea călătorii, chiar cred că am devenit un cetăţean global”
A făcut trei ani de Matematică, apoi a terminat Limbi străine la Universitatea din Bucureşti (cu un an de studii în Olanda). A lucrat o perioadă în media (printre altele şi la o agenţie de presă din Luxemburg), apoi şi-a fondat propria agenţie de turism. În momentul de faţă Irina Andreescu lucrează ca traducător freelance şi… călătoreşte.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
A citi literatură cu voce tare
În mai 1998, s-a prezentat la un concurs organizat de Asociaţia Nevăzătorilor din România, fără să ştie nimic despre postul pe care ar fi vrut să-l ocupe – lector al Studioului Cărţii Vorbite al ANR. În urma probei pe care a susţinut-o – citirea mai multor pasaje din cărţi şi autori diferiţi, prin care i-au fost testate capacitatea de adaptare la diverse stiluri, dar şi pronunţia corectă a unor nume străine – Simona Soare-Ivănescu a convins repede de talentul ei de „cititor“ şi a fost angajată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Etică, biologie şi interese - interviu cu Peter SINGER -
Filozof şi bioetician, profesor la Universitatea Princeton, Peter Singer este unul dintre cei mai controversaţi " dar şi cei mai citaţi " autori contemporani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O mie de oameni la un concert cameral - interviu cu Razvan POPOVICI, director al Festivalului SoNoRo -
A patra ediţie a Festivalului internaţional de muzică de cameră SoNoRo, al cărui director sînteţi, mi s-a părut organizată într-un mod cît se poate de natural....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la cuvinte la imagini - interviu cu Vlad NAUMESCU, antripolog -
S-a născut la Bucureşti, pe 2 ianuarie 1977....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cei care fac instituţiile să meargă sînt oameni - interviu cu Oana MARINESCU, director general în Ministerul Afacerilor Externe -
Oana Marinescu a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, a lucrat apoi cîţiva ani ca jurnalist specializat în politică internă, iar între 2000 şi 2004 a fost consilier po...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Festivalul de la Gărâna e făcut cu prieteni” - interviu cu Marius GIURA -
Marius Giura este omul care face posibil, de mai bine de un deceniu, Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărâna, probabil cel mai important festival ţinut în România....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O viaţă între două meserii - interviu cu Tomas AYUSO, pictor şi maseur -
În Spania, la Clinica Buchinger din Marbella, stabiliment de lux pentru "punerea în formă", una dintre cele mai căutate "proceduri" este masajul....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Lego la grădiniţă - interviu cu Florentina COSTACHE, directoarea grădiniţei LEGO -
Florentina Costache (45 de ani) are în Bucureşti o grădiniţă particulară numită Lego pentru care face de toate: este proprietar, director, administrator, chiar şi şofer....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Detaliul funcţionează ca un
Judecînd după experienţa profesională, poţi spune fără ezitări " poate doar un pic pompos " că Matei Filip este un om "multilateral dezvoltat"....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Românii ar migra în Marea Britanie, dar britanicii se plîng mereu de ţara lor” -interviu cu Rupert WOLFE-MURRAY, persoană cu multe ocupaţii -
Rupert Wolfe-Murray a absolvit Liverpool University în 1985, a plecat apoi în Tibet, unde a predat engleza şi a scris o carte de călătorii....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Birocraţie europeană şi euro-jargon: o scurtă iniţiere - interviu cu Lucian BRANEA, manager de proiecte cu finanţare europeană -
Este din Piatra Neamţ, deşi certificatul său de naştere a fost emis în Bacău, "într-o zi atipică dinspre finalul zodiei Fecioarei", ne spune Lucian Branea....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
”Trebuie să ai curajul să jonglezi cu regulile” - interviu cu Ana WAGNER, designer -
În 2006, Ana şi Irina Wagner au deschis un conceptstore cu obiecte din porţelan: magazinul Wagner " arte frumoase şi poveşti. Fiecare obiect este decorat după o idee originală şi spune o poveste....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Criza " o şansă pentru Bucureşti - interviu cu Teodor FROLU
Absolvent al Universităţii de Arhitectură din Bucureşti, în vîrstă de 44 de ani, Teodor Frolu este director general al firmei DC Communication şi partener în alte două companii care se ocupă de str...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Recuperare şi readaptare pentru nevăzători " interviu cu Nadia VOICU, preşedinta Asociaţiei "Trandafirul Negru” "
În 2003, în urma unui diabet şi a unor intervenţii nereuşite la ochi, Nadia Voicu, o studentă din Comarnic, a orbit, total, la 27 de ani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Polul Nord în Antarctica " interviu cu Teodor NEGOIŢĂ, explorator "
Teodor Negoiţă s-a născut în 1947, comuna Sascut, jud. Bacău (cum ţine să sublinieze el însuşi, într-o familie de învăţători). Este primul român care a atins Polul Nord....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Procesele nu sînt ca în filme - interviu cu Cristi DANILEŢ, judecător
Cristi Danileţ este judecător din 1998, specializat în materie penală....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Despre oameni şi cai - interviu cu Marian CHISELIŢE, fotoreporter -
Marian Chiseliţe are 31 de ani şi este licenţiat în drept, dar nu a profesat niciodată în acest domeniu, deşi şi-a dorit foarte mult....

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
„Pitești, am auzit că îți plac dungile”. O reclamă Sephora jignește miile de victime ale Experimentului Pitești. Reacții acide
Sephora România, filiala celebrului lanț francez cu produse de înfrumusețare și parfumuri, a postat pe pagina de Facebook și pe Instagram o reclamă jignitoare asociată cu teribila închisoare Pitești, unde mii de deținuți au fost torturați de comuniști. Postarea a fost ștearsă după câteva ore.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.