Podul cu 1200 de făptaşi " <i>interviu cu Roxana FLORESCU, cofondator şi consultant, Fundaţia PACT -</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 265 din 12 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

După cum ştiţi, în iulie anul trecut au fost inundaţii mari în judeţul Suceava, în urma cărora podul de pe DN17A, din localitatea Marginea, a fost avariat, nemaiputînd fi folosit. La vremea inundaţiilor se şi lucra la reabilitarea podului, iar atunci constructorul a trebuit să refacă documentaţia tehnică şi să înceapă refacerea podului. Între timp, comuna a fost ruptă în două şi a fost amenajat un drum secundar prin localitate, care, în scurt timp, din cauza traficului intens, s-a umplut de gropi şi de noroaie. În plus, din cauza maşinilor de mare tonaj şi a vitezei cu care se circula, au fost avariate gospodăriile de lîngă drum, au căzut garduri şi au început să crape pereţii caselor. Şi în acest timp se mai întîmpla ceva cu lucrările la pod? S-a mai lucrat în campania electorală. Deşi un termen de finalizare a fost decembrie 2008, abia în 19 decembrie 2008 s-a aprobat noua documentaţie, iar acum există un alt termen de finalizare " iulie 2009. Ce au făcut oamenii în acest timp? Ştiu că au depus nişte petiţii. Localnicii şi Primăria au făcut mai multe sesizări către Drumuri şi Poduri Iaşi şi către Apele Române pentru refacerea mai grabnică a podului sau amenajarea în bune condiţii a rutei ocolitoare. Probabil nu se ajungea aici dacă ruta ocolitoare ar fi fost practicabilă, oamenii şi-au pierdut răbdarea. Au avut doi morţi cu care au ocolit 30 km pînă la cimitir, mi-au declarat că nu-şi mai vizitau rudele din partea cealaltă a satului pentru că nu voiau să-şi rupă maşina pe ruta ocolitoare. Aşadar, statul nu făcea nimic şi oamenii s-au hotărît să facă ei " mie acesta mi se pare momentul-cheie. Se întîmplă rar ca ţăranii români să se organizeze. Pentru mine e fascinant că, fără să ştie, au acţionat ca la manualul de dezvoltare comunitară. Înainte de a începe construcţia propriu-zisă, au strîns 300 de semnături de la cetăţeni care au fost de acord cu construcţia podului, plus nişte bani, tot de la oameni. Ce are special Marginea faţă de satul românesc obişnuit? Resursa umană. Gospodari care nu trăiesc din agricultura de subzistenţă, care au scos capul din pămînt şi au interese diversificate. I-am întrebat şi eu cum îşi explică faptul că această acţiune a avut loc la Marginea, şi nu în altă parte. Mi-a spus unul dintre ei: "mărginenii sînt oameni care nu au suferit jugul comunismului şi au fugit care cum prin străinătăţuri. Şi apoi s-au întors, dar cu alte pretenţii". Se spune că societatea civilă este generată de clasa de mijloc. Cred că asta există la Marginea, mai mult decît în altă parte: o clasă de mijloc rurală. Deci această clasă mijlocie din Marginea s-a supărat că statul nu repara podul. Au strîns bani, au muncit voluntar. Au făcut un pod de lemn într-o zi. Nu e uşor să faci un pod. Cum s-au organizat? Mai mulţi dintre ei lucrau deja în construcţii. Aveau utilaje, experienţă de lucru. La inundaţii, a venit ministrul de Interne de atunci, Cristian David, şi le-a promis că podul va fi gata în trei luni. Nu s-a întîmplat, oamenii au mai aşteptat o lună, după care s-au gîndit să facă un marş de protest şi să blocheze drumul. Au vrut să obţină autorizaţie pentru marş din partea Poliţiei şi a Primăriei care le-au oferit alte promisiuni, pentru a se linişti. După cîteva săptămîni, a mai fost o nouă tentativă de protest, după care s-a organizat o întîlnire cu cei de la Drumuri şi Ape şi cei de la Prefectură, în care s-a hotărît refacerea variantei ocolitoare, în termen de cîteva zile. Oamenii au aşteptat două săptămîni, timp în care nu s-a întîmplat nimic, şi atunci s-au hotărît să construiască singuri. Podul s-a facut fără bani, unul a adus lemne, altul " cuie, vopsea, altul " utilaje. La şantier au muncit sau asistat 200 de oameni. Ulterior, s-au strîns 5000 de lei pentru semafor, care încă nu au fost folosiţi. "Vedeţi ce se întîmplă dacă ne luăm viaţa în propriile mîini?" Să le spunem cititorilor că există un reportaj fantastic de la realizarea podului, care poate fi văzut la http://www. youtube.com/watch?v=KFTATWHlO7I. O mulţime de oameni ajutaţi de buldozere şi camioane... După care urmează momentul-şoc. Administraţia Naţională Apele Române face o plîngere penală. Aici intraţi dvs. în peisaj? Noi intrăm în peisaj cam la o săptămînă după ce Apele Române au făcut plîngerea penală. Am aflat despre caz din presă. Am simţit-o ca pe o palmă care mi s-a tras şi mie pentru că noi le tot spunem oamenilor cu care lucrăm că ar trebui să-şi ia viaţa în propriile mîini şi să nu mai aştepte să le facă statul. Şi îmi închipuiam cum ar fi să ne sune beneficiarii noştri să ne zică, ei, vedeţi ce se întîmplă dacă ne luăm viaţa în propriile mîini? Am hotărît că povestea asta nu poate să treacă aşa, că trebuie să facem ceva. Era absurd: într-o ţară în care ne plîngem că oamenii nu se implică, iată, atunci cînd fac ceva, statul îi penalizează. Desigur că nu puteam să pierd din vedere aspectul legal. În definitiv, avem de-a face cu o încălcare a legii, şi de aici şi partea problematică a situaţiei. Am hotărît că noi, Fundaţia PACT, vom scrie scrisori de protest către autorităţile implicate şi că vom cere sprijinul cît mai multor ONG-uri. Care a fost reacţia? Sprijin unanim. Am fost chiar uimită să văd că, deşi era un caz de încălcare a legii, oamenii au sesizat "condiţiile speciale" şi sper să le sesizeze şi procurorii. După ONG-uri, au continuat cetăţenii. Desigur au fost şi voci care au spus că nu ar trebui să instigăm la încălcarea legii, ceea ce pot să înţeleg. Ilegalităţi din astea… Ce puteau să facă oamenii? Se dau autorizaţii de poduri private în România? Erau într-o fundătură. Nu se dau autorizaţii de poduri private, regimul apelor este foarte reglementat, şi pe bună dreptate. Ca să nu încalce legea, nu puteau decît să depună sesizări peste sesizări, ceea ce au şi făcut. Au ajuns într-un punct în care aveau două soluţii " să aştepte şi să rabde pînă cînd statul se îndură de ei sau să încalce legea. Ei chiar au declarat recent în ultimul articol de la Hotnews că "numai cu ilegalităţi din astea ne ocupăm" şi au mai dat şi exemple de alte construcţii ilegale, în interes public, pe care le-au făcut. În ultimele săptămîni au strîns semnături de la 1200 de oameni din localitate, care sînt de acord cu construcţia. Vă daţi seama ce înseamnă asta? Avem o faptă penală cu 1200 de făptaşi. Apropo de Hotnews, colegii mei de acolo au mai găsit un caz. Un director de şcoală care, împreună cu elevii şi părinţii, a construit un WC pentru şcoală. Şi acum este amendat cu 3000 de lei " pentru că nu a avut toate autorizaţiile " chiar de către Primărie, care trebuia să facă WC-ul. Hotnews chiar porneşte o campanie " "Cetăţeni care nu aşteaptă nimic de la stat". Deci, iată mai multe încălcări ale legii. Prespun că le-aţi spus că s-au mobilizat ONG-urile din Bucureşti, că există o petiţie pe Internet, că au ajuns pe Associated Press. Cum au reacţionat oamenii? Sînt nişte vedete ale spiritului civic acum. Da, ştiu toate astea, am vorbit des cu ei la telefon, i-a ajutat mult. S-au simţit sprijiniţi, au fost impresionaţi că au avut semnături pe petiţie, inclusiv din Japonia, SUA, Italia. Sînt peste 1400 de semnatari acum pentru petiţie, am fost uimită să văd cît de mulţi cetăţeni au fost scandalizaţi. Iar atitudinea autorităţilor pare că s-a schimbat, sînt conciliante şi încearcă o rezolvare. În întîlnirea de săptămîna trecută au promis că în trei săptămîni asfaltează ruta ocolitoare, aşteptăm cu interes. Mi-a atras atenţia în comunicatul dvs. expresia "societatea civilă din Marginea". Cu asta vă ocupaţi la Fundaţia PACT? Cu societatea civilă care sare de unde nu te aştepţi? Chiar de la început, oamenii din Marginea s-au identificat ca "societate civilă". Oamenii chiar înţeleg în mod profund valoarea gestului lor, povestea aceasta nu este doar despre un pod. Au înţeles că ei nu sînt "nişte cetăţeni"?, ci societatea civilă. Reprezentanţii statului nu înţeleg realitatea aceasta, i-am întrebat de plîngerea penală şi mi-au spus că au făcut-o împotriva "unor cetăţeni". Şi ce înseamnă "nişte cetăţeni"? am insistat. "Adică nişte oameni care se adună la colţ de stradă să spargă seminţe, nişte vînzători la piaţă" " mi-a zis cineva. Deci, în mintea slujbaşului român, asocierea în interesul comunităţii nu există, asocierea are doar o conotaţie negativă. M-aţi întrebat despre PACT. Noi ne ocupăm să-i transformăm pe oamenii de la ţară în mărgineni, să devină ca locuitorii din Marginea. Desigur, nu să încalce legea, dar să fie activi, preocupaţi, să se asocieze, să facă lucruri pentru comunitate. Activitatea noastră face parte din categoria "schimbare de mentalităţi". Nu este simplu deloc, pentru că în marea majoritate a cazurilor oamenii sînt pasivi, aşteaptă să li se dea, să li se facă, de aceea nu lucrăm decît cu oameni care vor să se implice. Îi căutăm, îi "pescuim" şi le arătăm că mai sînt şi alţii ca ei " nu mulţi, dar sînt. De altfel, unul dintre beneficiarii noştri ne-a zis: "cînd v-am cunoscut pe voi, mi-am dat seama că nu sînt nebună". Oameni cu sclipiri în ochi Cum îi "pescuiţi"? Mergem prin sate şi povestim despre ce facem şi căutăm "oameni cu sclipiri în ochi". Iar ei vin cu idei, uite, am putea să facem asta şi asta, şi noi le finanţăm ideile şi îi învăţăm să facă ceea ce au făcut cei de la Marginea instinctiv, să caute sprijinul concetăţenilor, să strîngă şi resurse din comunitate, să se consulte cu autorităţile. Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare = PACT. Adică punem oameni şi instituţii împreună, pentru acţiune comunitară, pentru a produce o transformare în comunitate. În limbaj tehnic, facem dezvoltare comunitară, contribuim la creşterea capitalului social prin dezvoltarea de organizaţii comunitare. Şi în limbaj uman, ce se întîmplă cu aceste principii la firul ierbii? Ce voia să facă doamna care a descoperit că nu e nebună? Doamna care nu era nebună a făcut o campanie de strîngere de fonduri în Cîmpulung Muscel şi a renovat un salon de pediatrie al spitalului din oraş. Am zeci de exemple, am finanţat şi noi WC-uri la şcoală, tot ilegale. Locuri de joacă pentru copii, fîntîni, cişmele, activităţi extraşcolare pentru copii, activităţi pentru persoane cu handicap, centre de zi pentru tineri şi bătrîni, curăţarea unui pîrîu de pet-uri, educaţie ecologică. În 2008 Fundaţia PACT a avut un buget de 240.000 de euro, provenit din proiecte Phare, de la finanţatori americani, şi sponsorizări de la firme şi persoane fizice. Ce anume finanţaţi? Finanţările noastre sînt foarte mici, 3600 de lei. Bani din care se pot cumpăra materiale de construcţie, consumabile pentru activităţi, se pot plăti costuri de transport, comunicare. Fără salarii, deci oamenii ştiu de la început că ei nu au un cîştig direct, dar vor să facă asta, muncesc voluntar. Noi insistăm să lucrăm cu oamenii simpli, cum sînt cei de la Marginea, dar nu ne iese tot timpul. În limbajul de specialitate, încercăm aşa-numitul empowerment, adică transformăm nişte oameni care se simt neputincioşi, în nişte oameni care simt că da, pot să-l întrebe pe primar de ce nu s-a adus apa şi pe strada lor; da, pot să sape şi ei un şanţ; da, pot să se ducă şi la vecin să îi ceară să facă acest lucru. Să ştiţi că există o rezistenţă foarte mare a oamenilor la activităţile de voluntariat în comunitate. O femeie care face activităţi voluntare la o organizaţie de-a noastră în Teleorman spune că ea preferă să nu le zică oamenilor că face voluntariat pentru că o să rîdă vecinii de ea că e fraieră "şi în loc de fiii satului, ne zic fraierii satului". Iar mediul rural este foarte divizat, ai elite care sug toate resursele satului, zece oameni maxim " primarul, învăţătorul, preotul etc. Desigur, generalizez, dar mai mereu trebuie să trecem de ei, să ne "strecurăm" pe lîngă ei, ca să ajungem să lucrăm cu oamenii simpli. O remarcă de la un primar: "păi, voi de ce veniţi aici să lucraţi cu toate mîrţoagele? Mai bine investiţi în caii de rasă". De pildă, un consiliu judeţean solicită primăriilor să coopereze pentru promovarea progamului Sapard, pentru că nu avem accesări, ne ceartă Guvernul, ne ceartă doamna UE etc. Şi primarii să facă convocare în comunitate să afle lumea că poate să ia bani de la UE. Pe cine cheamă primarul? El, vicele şi prietenii lui, directorul de şcoală, că prostimea n-are carte şi nu ştie ea ce "e" aia fonduri. Iar noi facem cursuri cu "prostimea" " cum să scrie proiecte, cum e cu fondurile, cum se fac campaniile pentru strîngerea de fonduri. Petitiţia pe Internet în sprijinul sătenilor din Marginea poate fi semnată la: http://www.petitieonline.ro/petitie-p11792050. html. a consemnat Cristian GHINEA

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
“Vreau să schimbăm peisajul cultural precambrian de la noi” – interviu cu Victor STÜTZ
De vreo cinci ani, în patrie se lasă cu site-uri de muzică. De toate felurile şi orientările. Pe cele mai bune le-am deocheat deja in miniseria publicată în paginile Dilemei vechi. Bloguri mii, libertate şi libertinaj de opinie, tot mai mulţi fani ai lumii audio care simt să-şi iscălească propriile impresii şi să le împrăştie în acest extrem de favorabil mediu digital. Cunoscut pentru implicarea lui în variate acţiuni culturale, Victor Stütz lucrează la deschiderea proiectului Avec, un proiect-a
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film  jpeg
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film
Oana Giurgiu a urmat facultăţile de Jurnalistică şi de Drept şi încă din timpul studenţiei a lucrat ca reporter la Tele 7 abc. A fost producător de emisiuni la Atomic TV, Prima TV şi Antena 1, de videoclipuri muzicale şi de evenimente – de la concerte pînă la concursuri de ski extrem. A realizat mai multe documentare şi face parte din echipa care organizează anual Festivalul de Film Transilvania de la Cluj şi Premiile Gopo. Ca producător de film a lucrat la mai multe filme printre care Legături
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr  Nigel TOWNSON, director British Council Romania  jpeg
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr. Nigel TOWNSON, director British Council Romania
Nigel Townson a lucrat mai bine de opt ani în România, în perioada 1989-1997. A colaborat cu Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj ca lector al Departamentului de limbă engleză şi tot aici a pus bazele primului master de Studii Culturale Britanice din România, în 1994. Doi ani mai tîrziu, în 1996, s-a mutat la Universitatea Bucureşti unde a fost timp de 18 luni codirector al masterului de Studii Culturale Britanice de aici.
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă jpeg
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă
– interviu cu Nelu PLOIEŞTEANU –
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Limbajul contabil ar frebui să fie universal – interviu cu Andreia MANEA
Absolventă în 2003 a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Andreia Manea conduce astăzi operaţiunile din Europa de Sud-Est ale celei mai mari asociaţii contabile din lume – ACCA (Association of Chartered Certified Accountants).
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Valorile culturale trebuie privite în perspectivă
Institutele străine sînt deja parte firească a peisajului cultural al Capitalei. Printre cele mai iubite şi vizitate se numără Institutul Polonez.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
„Prin atîtea călătorii, chiar cred că am devenit un cetăţean global”
A făcut trei ani de Matematică, apoi a terminat Limbi străine la Universitatea din Bucureşti (cu un an de studii în Olanda). A lucrat o perioadă în media (printre altele şi la o agenţie de presă din Luxemburg), apoi şi-a fondat propria agenţie de turism. În momentul de faţă Irina Andreescu lucrează ca traducător freelance şi… călătoreşte.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
A citi literatură cu voce tare
În mai 1998, s-a prezentat la un concurs organizat de Asociaţia Nevăzătorilor din România, fără să ştie nimic despre postul pe care ar fi vrut să-l ocupe – lector al Studioului Cărţii Vorbite al ANR. În urma probei pe care a susţinut-o – citirea mai multor pasaje din cărţi şi autori diferiţi, prin care i-au fost testate capacitatea de adaptare la diverse stiluri, dar şi pronunţia corectă a unor nume străine – Simona Soare-Ivănescu a convins repede de talentul ei de „cititor“ şi a fost angajată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Etică, biologie şi interese - interviu cu Peter SINGER -
Filozof şi bioetician, profesor la Universitatea Princeton, Peter Singer este unul dintre cei mai controversaţi " dar şi cei mai citaţi " autori contemporani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O mie de oameni la un concert cameral - interviu cu Razvan POPOVICI, director al Festivalului SoNoRo -
A patra ediţie a Festivalului internaţional de muzică de cameră SoNoRo, al cărui director sînteţi, mi s-a părut organizată într-un mod cît se poate de natural....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la cuvinte la imagini - interviu cu Vlad NAUMESCU, antripolog -
S-a născut la Bucureşti, pe 2 ianuarie 1977....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cei care fac instituţiile să meargă sînt oameni - interviu cu Oana MARINESCU, director general în Ministerul Afacerilor Externe -
Oana Marinescu a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, a lucrat apoi cîţiva ani ca jurnalist specializat în politică internă, iar între 2000 şi 2004 a fost consilier po...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Călătorii spre "albul pămîntului” - interviu cu Uca MARINESCU, exploratoare -
La doamna Uca Marinescu te uiţi lung şi poţi să declari, aproape în deplinătatea tuturor facultăţilor personale, că o femeie ca ea nu există!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Festivalul de la Gărâna e făcut cu prieteni” - interviu cu Marius GIURA -
Marius Giura este omul care face posibil, de mai bine de un deceniu, Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărâna, probabil cel mai important festival ţinut în România....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O viaţă între două meserii - interviu cu Tomas AYUSO, pictor şi maseur -
În Spania, la Clinica Buchinger din Marbella, stabiliment de lux pentru "punerea în formă", una dintre cele mai căutate "proceduri" este masajul....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Lego la grădiniţă - interviu cu Florentina COSTACHE, directoarea grădiniţei LEGO -
Florentina Costache (45 de ani) are în Bucureşti o grădiniţă particulară numită Lego pentru care face de toate: este proprietar, director, administrator, chiar şi şofer....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Detaliul funcţionează ca un
Judecînd după experienţa profesională, poţi spune fără ezitări " poate doar un pic pompos " că Matei Filip este un om "multilateral dezvoltat"....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Românii ar migra în Marea Britanie, dar britanicii se plîng mereu de ţara lor” -interviu cu Rupert WOLFE-MURRAY, persoană cu multe ocupaţii -
Rupert Wolfe-Murray a absolvit Liverpool University în 1985, a plecat apoi în Tibet, unde a predat engleza şi a scris o carte de călătorii....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Birocraţie europeană şi euro-jargon: o scurtă iniţiere - interviu cu Lucian BRANEA, manager de proiecte cu finanţare europeană -
Este din Piatra Neamţ, deşi certificatul său de naştere a fost emis în Bacău, "într-o zi atipică dinspre finalul zodiei Fecioarei", ne spune Lucian Branea....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
”Trebuie să ai curajul să jonglezi cu regulile” - interviu cu Ana WAGNER, designer -
În 2006, Ana şi Irina Wagner au deschis un conceptstore cu obiecte din porţelan: magazinul Wagner " arte frumoase şi poveşti. Fiecare obiect este decorat după o idee originală şi spune o poveste....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Criza " o şansă pentru Bucureşti - interviu cu Teodor FROLU
Absolvent al Universităţii de Arhitectură din Bucureşti, în vîrstă de 44 de ani, Teodor Frolu este director general al firmei DC Communication şi partener în alte două companii care se ocupă de str...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Recuperare şi readaptare pentru nevăzători " interviu cu Nadia VOICU, preşedinta Asociaţiei "Trandafirul Negru” "
În 2003, în urma unui diabet şi a unor intervenţii nereuşite la ochi, Nadia Voicu, o studentă din Comarnic, a orbit, total, la 27 de ani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Polul Nord în Antarctica " interviu cu Teodor NEGOIŢĂ, explorator "
Teodor Negoiţă s-a născut în 1947, comuna Sascut, jud. Bacău (cum ţine să sublinieze el însuşi, într-o familie de învăţători). Este primul român care a atins Polul Nord....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Procesele nu sînt ca în filme - interviu cu Cristi DANILEŢ, judecător
Cristi Danileţ este judecător din 1998, specializat în materie penală....

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.