Jazz-ul la Gărîna şi Timişoara <p>- interviu cu Marius Giura

Publicat în Dilema Veche nr. 252 din 15 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dacă e vorba de nebunia mea, aceasta a început în urmă cu vreo 30 de ani. În liceu eram pasionat de rock, am început să colecţionez discuri, apoi am descoperit jazz-rockul acelor ani, care m-a fascinat. În acea perioadă, în Timişoara exista un club de jazz condus de Ioan Bacalete, cîntau muzicieni de frunte ai scenei jazzistice: Bebe Jivănescu, Puiu Lazaru, Paul Weiner, Tony Kuhn, Puba Hromadka, Eugen Gondi, Mişi Farcaş, Liviu Butoi, Kamocsa Bela, Johnny Bota şi mulţi alţii. Exista deci o efervescentă activitate concertistică, pe care o regret, şi amintirea acelor vremuri îmi produce deseori nostalgii. Astăzi, aproape toţi sînt plecaţi, atît muzicienii, cît şi publicul de atunci. Dacă ne referim la nebunia fanilor de jazz din România, probabil că sîntem pe o pantă descendentă. Marii noştri artişti sînt din ce în ce mai puţini, mulţi sînt plecaţi, iar cei tineri se pregătesc şi ei de ţări mai calde. Au fost momente în care aţi fost privit chiorîş, circumspect, pentru că vă încăpăţînaţi să organizaţi evenimente de asemenea amploare? Cu siguranţă! Am auzit cele mai năucitoare reproşuri, că e prea mare, că e o mare afacere, că aduc prea mulţi străini, că aduc prea mulţi români, că vedetele aduse sînt prea în vîrstă. În România, toată lumea se pricepe la orice. Probabil că am stîrnit şi invidii, şi nemulţumiri vizavi de standardul destul de ridicat al ultimelor ediţii. În general, nu comentez nici o opinie critică. Eu pur şi simplu fac ce-mi place. Sînt subiectiv în selecţia artiştilor, îi aleg după gustul meu. Încerc ca fiecare ediţie să fie mai bună decît precedenta. Şi în viaţă am fost călăuzit de acelaşi principiu, anume ca fiecare zi să fie mai bună decît cea trecută. Nu pot lucra altfel. Nu încerc altceva decît să promovez cea mai creativă muzică a vremurilor noastre, atît de puţin susţinută şi atît de puţin promovată. Spuneţi-mi, vă rog, poveştile naşterii celor doi copii dragi ai dvs., Gărîna şi Timişoara. Gărîna nu este doar copilul meu, eu doar l-am crescut. Festivalul de la Gărîna s-a născut în curtea hanului "La Răscruce". Gigi Tăuş şi Liviu Butoi au pus la cale un festival de jazz, la care au pus umărul şi Paul Weiner, şi Puba Hromadka. Înaintea celei de-a treia ediţii, Liviu Butoi mi-a solicitat sprijinul pentru organizarea şi promovarea evenimentului. Am colaborat cu Liviu şi la ediţia următoare, după care am rămas să-l cresc singur. Pasul important spre afirmarea sa se numeşte Eberhard Weber (n.r. - unul dintre cei mai mari basişti de jazz ai lumii, artist consacrat al casei de discuri ECM), care a fost primul mare muzician care a performat la Gărîna. Sprijinul important a venit de la Monica Tatoiu, cea care a susţinut acest proiect şi în anii următori. Festivalul de la Timişoara s-a născut din dorinţa mea de a alinia şi Timişoara în rîndul oraşelor unde au loc festivaluri de jazz: Sibiu, Bucureşti, Braşov, Iaşi. Oraşul care a dat atîtea valori jazzului românesc merita un asemenea eveniment. Se pare că am reuşit să demontez tradiţionala opinie că trebuie să mergi la Belgrad sau la Budapesta ca să vezi artişti de calitate. Este festivalul de la Gărîna o mănuşă aruncată Capitalei şi mişcării jazzistice de acolo? Eu sînt în competiţie doar cu mine şi cu limitele mele. Cei mai mulţi prieteni ai evenimentelor mele sînt, aproape paradoxal, bucureştenii. Nu, Gărîna nu este o mănuşă aruncată Bucureştiului. Ceea ce contează din tot acest fenomen este că atît Bucureştiul, cît şi Gărîna şi Timişoara pot contribui la revitalizarea jazz-ului românesc. Cum e să aveţi toată familia implicată în proiectele dvs. muzicale? Cred că nu le e totdeauna comod să lucreze la nivelul exigenţelor mele, dar îmi sînt mereu alături. În timp, am reuşit să formăm o echipă în care fiecare ştie ce are de făcut. Implicarea familiei îmi dă încredere şi siguranţă. Copiii mei au crescut cu aceste festivaluri şi cred că felul în care am colaborat a fost şi o bună lecţie de viaţă. Care e relaţia cu autorităţile locale şi centrale, aţi găsit la ei sprijin de fiecare dată cînd aţi avut nevoie? În ultimii ani, am beneficiat de sprijin, atît din partea autorităţilor centrale, cît şi a celor locale. Sînt însă încă multe hachiţe birocratice care produc dificultăţi în derularea proiectelor. Obtuzitatea, ignoranţa, rigiditatea stupidă şi de multe ori interesul meschin duc la situaţii demne de Kafka. Ce am păţit anul acesta cu cei din conducerea A.F.C.N. (n.r. - Administraţia Fondului Cultural Român, instituţie publică ce asigură finanţări nerambursabile pentru proiecte culturale) este cel mai bun exemplu. Ambele proiecte, atît Gărîna cît şi Timişoara, au fost cîştigătoare, dar o motivaţie stupidă şi birocratică a făcut ca fondurile să meargă în altă parte. Mi s-a spus că am fost descalificat din cauza faptului că actele cerute de ei au ajuns prea tîrziu, deşi eu am respectat normele metodologice care spun clar că pentru provincie se ia în considerare data poştei, şi nu cea a sosirii plicului la destinaţie. Festivalul de la Timişoara a ajuns unul dintre cele mai importante de gen din estul Europei. Nu putem invoca aici marele atu al Gărînei, şi anume poziţia geografică şi enormul potenţial turistic. Care e reţeta? Reţeta e simplă: o bună selecţie a artiştilor, multă tenacitate în atragerea fondurilor, rezistenţă la umilinţe şi o doză ridicată de inconştienţă. Dintre toate numele mari pe care le-aţi adus în România, care vă este cel mai drag? E foarte greu de ales între Jan Garbarek, Eberhard Weber, Esbjorn Svensson Trio. De aceea nici nu o să aleg, fiindcă toţi îmi plac la fel de mult. O să închei cu o întrebare capcană: credeţi că multmediatizata criză financiară va întrerupe şirul acesta de întîmplări miraculoase din Banat? Nu cred! Probabil că va fi mult mai greu de obţinut finanţarea necesară, dar doza ridicată de inconştienţă va spori tenacitatea. Umilinţele nu vor fi mai mari, vor fi însă cu siguranţă mai multe. a consemnat Cătălin TOADER

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
“Vreau să schimbăm peisajul cultural precambrian de la noi” – interviu cu Victor STÜTZ
De vreo cinci ani, în patrie se lasă cu site-uri de muzică. De toate felurile şi orientările. Pe cele mai bune le-am deocheat deja in miniseria publicată în paginile Dilemei vechi. Bloguri mii, libertate şi libertinaj de opinie, tot mai mulţi fani ai lumii audio care simt să-şi iscălească propriile impresii şi să le împrăştie în acest extrem de favorabil mediu digital. Cunoscut pentru implicarea lui în variate acţiuni culturale, Victor Stütz lucrează la deschiderea proiectului Avec, un proiect-a
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film  jpeg
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film
Oana Giurgiu a urmat facultăţile de Jurnalistică şi de Drept şi încă din timpul studenţiei a lucrat ca reporter la Tele 7 abc. A fost producător de emisiuni la Atomic TV, Prima TV şi Antena 1, de videoclipuri muzicale şi de evenimente – de la concerte pînă la concursuri de ski extrem. A realizat mai multe documentare şi face parte din echipa care organizează anual Festivalul de Film Transilvania de la Cluj şi Premiile Gopo. Ca producător de film a lucrat la mai multe filme printre care Legături
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr  Nigel TOWNSON, director British Council Romania  jpeg
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr. Nigel TOWNSON, director British Council Romania
Nigel Townson a lucrat mai bine de opt ani în România, în perioada 1989-1997. A colaborat cu Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj ca lector al Departamentului de limbă engleză şi tot aici a pus bazele primului master de Studii Culturale Britanice din România, în 1994. Doi ani mai tîrziu, în 1996, s-a mutat la Universitatea Bucureşti unde a fost timp de 18 luni codirector al masterului de Studii Culturale Britanice de aici.
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă jpeg
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă
– interviu cu Nelu PLOIEŞTEANU –
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Limbajul contabil ar frebui să fie universal – interviu cu Andreia MANEA
Absolventă în 2003 a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Andreia Manea conduce astăzi operaţiunile din Europa de Sud-Est ale celei mai mari asociaţii contabile din lume – ACCA (Association of Chartered Certified Accountants).
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Valorile culturale trebuie privite în perspectivă
Institutele străine sînt deja parte firească a peisajului cultural al Capitalei. Printre cele mai iubite şi vizitate se numără Institutul Polonez.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
„Prin atîtea călătorii, chiar cred că am devenit un cetăţean global”
A făcut trei ani de Matematică, apoi a terminat Limbi străine la Universitatea din Bucureşti (cu un an de studii în Olanda). A lucrat o perioadă în media (printre altele şi la o agenţie de presă din Luxemburg), apoi şi-a fondat propria agenţie de turism. În momentul de faţă Irina Andreescu lucrează ca traducător freelance şi… călătoreşte.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
A citi literatură cu voce tare
În mai 1998, s-a prezentat la un concurs organizat de Asociaţia Nevăzătorilor din România, fără să ştie nimic despre postul pe care ar fi vrut să-l ocupe – lector al Studioului Cărţii Vorbite al ANR. În urma probei pe care a susţinut-o – citirea mai multor pasaje din cărţi şi autori diferiţi, prin care i-au fost testate capacitatea de adaptare la diverse stiluri, dar şi pronunţia corectă a unor nume străine – Simona Soare-Ivănescu a convins repede de talentul ei de „cititor“ şi a fost angajată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Etică, biologie şi interese - interviu cu Peter SINGER -
Filozof şi bioetician, profesor la Universitatea Princeton, Peter Singer este unul dintre cei mai controversaţi " dar şi cei mai citaţi " autori contemporani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O mie de oameni la un concert cameral - interviu cu Razvan POPOVICI, director al Festivalului SoNoRo -
A patra ediţie a Festivalului internaţional de muzică de cameră SoNoRo, al cărui director sînteţi, mi s-a părut organizată într-un mod cît se poate de natural....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la cuvinte la imagini - interviu cu Vlad NAUMESCU, antripolog -
S-a născut la Bucureşti, pe 2 ianuarie 1977....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cei care fac instituţiile să meargă sînt oameni - interviu cu Oana MARINESCU, director general în Ministerul Afacerilor Externe -
Oana Marinescu a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, a lucrat apoi cîţiva ani ca jurnalist specializat în politică internă, iar între 2000 şi 2004 a fost consilier po...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Călătorii spre "albul pămîntului” - interviu cu Uca MARINESCU, exploratoare -
La doamna Uca Marinescu te uiţi lung şi poţi să declari, aproape în deplinătatea tuturor facultăţilor personale, că o femeie ca ea nu există!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Festivalul de la Gărâna e făcut cu prieteni” - interviu cu Marius GIURA -
Marius Giura este omul care face posibil, de mai bine de un deceniu, Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărâna, probabil cel mai important festival ţinut în România....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O viaţă între două meserii - interviu cu Tomas AYUSO, pictor şi maseur -
În Spania, la Clinica Buchinger din Marbella, stabiliment de lux pentru "punerea în formă", una dintre cele mai căutate "proceduri" este masajul....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Lego la grădiniţă - interviu cu Florentina COSTACHE, directoarea grădiniţei LEGO -
Florentina Costache (45 de ani) are în Bucureşti o grădiniţă particulară numită Lego pentru care face de toate: este proprietar, director, administrator, chiar şi şofer....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Detaliul funcţionează ca un
Judecînd după experienţa profesională, poţi spune fără ezitări " poate doar un pic pompos " că Matei Filip este un om "multilateral dezvoltat"....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Românii ar migra în Marea Britanie, dar britanicii se plîng mereu de ţara lor” -interviu cu Rupert WOLFE-MURRAY, persoană cu multe ocupaţii -
Rupert Wolfe-Murray a absolvit Liverpool University în 1985, a plecat apoi în Tibet, unde a predat engleza şi a scris o carte de călătorii....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Birocraţie europeană şi euro-jargon: o scurtă iniţiere - interviu cu Lucian BRANEA, manager de proiecte cu finanţare europeană -
Este din Piatra Neamţ, deşi certificatul său de naştere a fost emis în Bacău, "într-o zi atipică dinspre finalul zodiei Fecioarei", ne spune Lucian Branea....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
”Trebuie să ai curajul să jonglezi cu regulile” - interviu cu Ana WAGNER, designer -
În 2006, Ana şi Irina Wagner au deschis un conceptstore cu obiecte din porţelan: magazinul Wagner " arte frumoase şi poveşti. Fiecare obiect este decorat după o idee originală şi spune o poveste....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Criza " o şansă pentru Bucureşti - interviu cu Teodor FROLU
Absolvent al Universităţii de Arhitectură din Bucureşti, în vîrstă de 44 de ani, Teodor Frolu este director general al firmei DC Communication şi partener în alte două companii care se ocupă de str...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Recuperare şi readaptare pentru nevăzători " interviu cu Nadia VOICU, preşedinta Asociaţiei "Trandafirul Negru” "
În 2003, în urma unui diabet şi a unor intervenţii nereuşite la ochi, Nadia Voicu, o studentă din Comarnic, a orbit, total, la 27 de ani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Polul Nord în Antarctica " interviu cu Teodor NEGOIŢĂ, explorator "
Teodor Negoiţă s-a născut în 1947, comuna Sascut, jud. Bacău (cum ţine să sublinieze el însuşi, într-o familie de învăţători). Este primul român care a atins Polul Nord....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Procesele nu sînt ca în filme - interviu cu Cristi DANILEŢ, judecător
Cristi Danileţ este judecător din 1998, specializat în materie penală....

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.