Citirea online şi lectura pe hîrtie <p>- interviu cu Călin FUSU, manager general Neogen</i>

Am venit în 1990, cu prima tranşă de studenţi basarabeni sosiţi aici. Am făcut ASE-ul, am început să lucrez pe piaţa de capital din Bucureşti, apoi la Chişinău, după care la Tîrgu-Mureş. A urmat perioada Neogen. Aşadar, iniţial aţi făcut ceva care nu avea nici o legătură cu zona online. Da, am lucrat în investiţii. Povestea Neogen în Balcani Cum aţi făcut schimbarea? Ideea mi-a venit citind reviste străine pe Internet în timp ce mă plictiseam la job, acelaşi fond de investiţii pentru care am lucrat în majoritatea timpului înainte de Neogen. Citeam pe net ce se mai întîmpla prin America, despre antreprenorii online de acolo care prin 1999-2000 deveneau milionari în trei luni. Am zis: de ajuns cu job-ul ăsta de director plictisit şi cu salariu mare, hai să facem ceva. Aveaţi vreo noţiune despre domeniul online în momentul acela? Nu. Bine, aveam o noţiune pe partea de marketing, dar nu ştiam partea tehnică deloc, drept care am dat un anunţ că angajez programator web. Au venit mai mulţi oameni dintre care trei erau colegi de şcoală, trei tineri maghiari din Tîrgu-Mureş, şi cu ei am ajuns să înfiinţez firma. Aveam informaţii mai ales din zona de finanţe. Văzusem că fondurile de investiţii pariază mulţi bani pe acest domeniu, ceea ce însemna că e un domeniu de creştere. Am mai observat că era o zonă în care nu aveai nevoie de investiţii financiare foarte mari. Acum trebuie să investeşti mai mult? Nu, acum trebuie să investeşti şi mai puţin, pentru că au apărut diferite instrumente care-ţi fac viaţa mai uşoară. Această combinaţie dintre costurile iniţiale mici şi potenţial mare făcea alegerea domeniului destul de simplă. Apoi, pe măsură ce am început să facem bani, aveam la un moment dat vreo opt site-uri, nu le mai ştiam nici noi bine. Acum cu cîte aţi rămas? Acum rămîn trei pe fiecare ţară, pentru că în 2005-2006 ne-am extins şi regional, întîi în Bulgaria, Republica Moldova şi Serbia. Practic, funcţionăm pe trei site-uri, Neogen " care e o reţea socială, bestjobs " site de angajări şi Neobizz " pentru anunţuri. Mai avem colegi.ro " site de menţinut relaţii cu foştii colegi, doizece " site de jocuri online şi noi2 " site de matrimoniale, dar le vedem în cadrul reţelei sociale Neogen, acelaşi produs de interacţiune între oameni. De ce aţi ales să faceţi site-uri din aceste zone " aţi vrut să se completeze cumva sau, pur şi simplu, sînt făcute la întîmplare? Iniţial, ne-am concentrat pe zona de job-uri şi anunţuri şi am fost destul de buni. Am ales-o pentru că e o arie destul de profitabilă. Apoi, partea de socializare a venit pe parcurs, prin achiziţii, în mare parte, respectiv în România am cumpărat doizece şi colegi.ro, dar cel mai mare impuls a fost dat de achiziţiile din Bulgaria şi Republica Moldova, unde am cumpărat nişte site-uri foarte bune de social networking, care sînt numărul 1 în respectivele ţări. Venim înapoi în România cu acest produs şi îl punem sub brand-ul Neogen, sperînd să avem acelaşi succes ca în celelalte ţări. Cum aţi compara felul în care a mers afacerea în România cu ţările în care aveţi filiale? La nivelul nostru, al firmei, deosebirea este că acolo sîntem mai buni ca trafic şi în România sîntem mai buni la capitolul făcut bani. Acum încercăm să învăţăm, dinspre România spre Bulgaria, cum să facem bani, şi dinspre Bulgaria spre România, cum să creştem mai repede. Vorbind în general despre piaţă, e destul de bine dezvoltată în Bulgaria. Mai bine decît la noi? Pe zona de Internet, da, mai bine decît la noi, prin urmare avem ce învăţa de acolo, deşi economic sînt în urma noastră. Au început mai devreme şi au fost mai multe investiţii, inclusiv din exterior, au două firme de Internet cotate şi la bursă. Sînteţi de acord cu afirmaţia "cei care-şi petrec timpul pe site-uri de social networking nu au viaţă personală"? Nu, cred că dimpotrivă, au o viaţă personală mai bogată. Adică, pe aceeaşi unitate de timp pot să cunoască şi să menţină contactul cu mai mulţi oameni, şi astfel viaţa lor personală s-a îmbogăţit, datorită oamenilor pe care i-au cunoscut şi a informaţiilor noi pe care le-au obţinut prin intermediul acestor întîlniri. Fiindcă altfel nu au prea mult timp. Eu, de exemplu, sînt un comunicator slab, un iniţiator slab de relaţii în viaţa reală. Nu sînt neapărat reprezentativ pentru toţi oamenii, dar timp nu prea avem în general, doar cînd sîntem foarte tineri. Astfel de instrumente ne sînt necesare pentru socializare. Altminteri trebuie să-ţi aduci aminte că nu ai sunat pe cineva, şi aşa mai departe. Aşa, intri pe o reţea socială unde ai majoritatea prietenilor şi cunoştinţelor, vezi că cineva şi-a schimbat poza şi şi-a pus una nouă, cu copilul. Ajută la menţinerea relaţiilor, e foarte eficient. În lume care sînt cele mai extinse reţele de genul ăsta? Facebook şi MySpace. Presa " online şi pe print Ce părere aveţi de zona media online din România? Cum o să evolueze în următorii ani? Piaţa media, după părerea mea, o să evolueze în bine pentru publicaţii ca Dilema veche şi prost pentru cotidiene. Printul va deveni o zonă de elită, print-urile vor deveni scumpe şi puţini şi le vor permite. Cred că ştirile se vor muta pe Internet, analiza şi publicaţiile săptămînale, lunare vor fi citite mai curînd pe hîrtie, pentru că sînt mai lungi, în primul rînd. Şi în al doilea, sînt publicaţii pe care pur şi simplu merită să le ţii în casă, la un moment dat. De exemplu, eu obişnuiam să cumpăr Lettre Internationale şi strîngeam revistele, le ţineam acasă, în ideea că odată o să-mi găsesc timp să le citesc. Nu prea mi-am găsit, din păcate. Atunci cotidienele ce-ar trebui să facă, să-şi extindă ediţiile online? Ar trebui să rămînă doar cu ediţiile online. În cîteva interviuri aţi mărturisit că citiţi Dilema veche. De ce şi ce anume vă place? În primul rînd, îmi place Radu Cosaşu. Eu am un obicei de a citi revista, încep dinspre margini spre centru, că aşa e mai simplu să schimbi pagina. Asta m-a încurcat puţin, pentru că Radu Cosaşu era la un moment dat pe pagina a doua de la capăt şi acum e mai pe centru. De ce citesc Dilema veche? Pentru că presa e destul de isterică la noi, nu ştiu dacă e cuvîntul potrivit, dar asta e impresia, toată lumea e agitată, şi Dilema veche e mai aşezată, analizează ce se întîmplă, nu se uită exclusiv la cine ce-a mai zis. În legătură cu prezenţa online, ne-aţi sfătui ceva? Nu ştiu, nu citesc niciodată online Dilema veche. O ştiu doar pe print. Dacă ne uităm la reviste de genul ăsta, cred că nici The New Yorker nu are o abordare online prea clară, pentru că are un public fidel, care dă bani ca să cumpere revista. Eu citesc online pentru că pot să-mi aleg sursele foarte nişate, şi apoi pot să-mi aleg cuvinte-cheie după care să caut tot ce apare despre Neogen, de exemplu. Fac economie de timp. Pe cînd, să zicem, în cazul unei reviste de tip Dilema veche, eşti ajutat să descoperi nişte teme noi la care nu te-ai fi gîndit. Sînt două modalităţi de citire: pe online mergi direct la ţintă şi nu pierzi timp, pe offline cineva asamblează lucrurile pentru tine şi îţi spune: uite, poate te interesează şi asta. Aţi reuşit vreodată să citiţi o carte online? Nu, e foarte greu. Încerc să printez tot ce are mai mult de trei pagini. Abia acum încep să apară tehnologiile care ne vor ajuta să citim online, cum este Kindle de la Amazon, care are o iluminaţie sănătoasă, aproximativ ca a unei cărţi, şi poţi să ai mii de cărţi la un loc. Durează un pic pînă apar mai mulţi cumpărători, astfel încît autorii vor publica direct pentru Kindle, nici nu vor mai trece prin edituri " alt business care va avea de suferit. Aţi avut multe proiecte eşuate? Am făcut multe greşeli pentru că am încercat multe lucruri. Cred că cei care au succes nu sînt mai inteligenţi decît ceilalţi, ci încearcă mai multe lucruri, au o înţelegere a riscului de a pierde mai mare. Şi atunci, dacă cineva încearcă de două ori şi eu de douăzeci, cu o şansă de succes de 50%, eu o să reuşesc de mai multe ori. Dar va trebui să trec şi peste zece insuccese, e adevărat. Rădăcinile basarabene Pe unde vă place să călătoriţi? Nu prea am timp, călătoresc mai mult pentru afaceri. Am fost prima dată la Amsterdam şi am ajuns seara, am mîncat alături de cei care m-au invitat acolo, a doua zi de la 9 la 16 aveam întîlnire şi pe urmă avionul. M-am sculat la 7 să văd centrul Amsterdamului, dar nu sînt nici acum sigur că l-am găsit. Altfel, mi-a mai plăcut la New York, Londra, Madrid. Călătoresc mai mult prin regiune, la bulgari, la sîrbi, la moldoveni, şi îmi place. Ca basarabean, vorbiţi ruseşte? Da. Acolo tot mediul era şi este de această natură, televiziunile erau majoritatea în ruseşte, se vorbea pe stradă, în magazine. Nu prea aveai cum să nu înveţi, doar dacă stăteai în casă. Acum sînt tineri care pot să trăiască în Chişinău, fără să ştie rusa, dar tot sînt expuşi la ea. Mass-media rusească e mai prezentă acolo decît cea în limba română. Cum vi se par relaţiile dintre Basarabia şi România acum? Şi cele de afaceri, şi cele dintre oamenii obişnuiţi? Cele dintre oamenii obişnuiţi cred că sînt normale, deşi mai slabe decît la începutul anilor ’90, prin ’92 s-au deschis toate vămile, cînd nu mai era nevoie de viză, acum, mai puţin, pentru că e nevoie de viză europeană. Altminteri, relaţiile sînt cumva prizonierele conducătorilor ţării: Voronin nu e tocmai un fan al României. Dar ar putea fi schimbate. Cum? Odată cu alegerile. Votaţi? Da. Sînteţi interesat de ce se întîmplă acolo? Da. Cred că oamenii, pe măsură ce ajung mai spre bătrîneţe, încep să se apropie de rădăcini. Altfel, n-am mai fost pe acasă de vreo patru ani, şi pentru că mă tot întreabă cînd mă însor. Bănuiesc însă că de la o vreme te cuprind tot felul de nostalgii şi chiar dacă stai toată ziua cu gîndul la business, vrei să-ţi faci timp să vezi locurile unde te-ai născut. Pe ce cheltuiţi de obicei banii pe care-i cîştigaţi? Nu prea ţin o evidenţă. Mîncare, haine, ca toţi oamenii, nu am categorii diferite de cheltuieli. Am un leasing la maşină, în schimb. Raportul efort-cîştig vi se pare bun în cazul dvs.? Da, foarte bun. Şi nu mă refer la banii pe care-i cîştig lună de lună, ci la potenţialul de creştere a afacerii. Dacă reuşesc să dezvolt o afacere valoroasă e principalul cîştig. a consemnat Mădălina ŞCHIOPU