Armenii din România, în istorie şi astăzi <p>- interviu cu Paul BOGDAN, preot al Bisericii Armeneşti -

Publicat în Dilema Veche nr. 259 din 31 Ian 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Din păcate, în România, sistemul comunist a desfiinţat şcolile care aparţineau bisericii, în general, deci şi pe a noastră. Au existat şcoli confesionale armene înainte de instalarea comunismului? A existat o şcoală patronată de biserică, dar nu avea caracter confesional, era permanentă. În afară de orele obişnuite de curs se predau şi limba armeană, istoria armeană, erau şi români care învăţau acolo. Şcoala se afla chiar aici, în clădirea Bisericii Armeneşti. Astfel, s-a desfiinţat locul în care armenii aveau posibilitatea să se strîngă, să-şi înveţe limba. Mulţi armeni au plecat: a fost o propagandă fantastică, începînd cu anul 1945, de repatriere a armenilor. Exista o asociaţie, Frontul Unităţii Armene, care a făcut propagandă pentru repatriere, au plecat cîteva valuri de emigranţi de aici spre Armenia. Repatriere şi emigraţie Aşadar, a fost un fenomen asemănător cu plecarea saşilor şi a evreilor? Diferenţa principală este că ei plecau spre ţări democratice, armenii au plecat spre un stat care se afla în URSS. Bineînţeles că au fost păcăliţi, au ajuns acolo şi au rămas fără nimic, au început viaţa de la zero. A fost un fenomen general de repatriere, au plecat armeni şi din SUA, Liban, Franţa. Rămînînd fără o şcoală şi fără un nucleu care putea să organizeze viaţa religioasă, limba şi tradiţiile s-au pierdut. După Revoluţie nu am mai putut să facem prin biserică nici un fel de acţiuni deoarece nu exista o lege oficială a bisericilor şi s-a încercat să se facă prin Uniunea Armenilor din România, care are caracter minoritar, nu confesional. S-a reuşit înfiinţarea unei şcoli de sfîrşit de săptămînă în care se predau doar ore cu caracter strict armean, limba armeană, istoria armenilor. Ea funcţionează acum? Da, în clădirea în care a funcţionat şcoala veche. Cam cîţi copii învaţă aici? 20-30. În România există o singură asociaţie armenească, care e reprezentată în Parlament prin dl Varujan Pambuccian. Nu se manifestă nici un spirit de competiţie, de aceea viaţa comunitară din România nu prea are efecte politice. De exemplu, pe 24 aprilie, cînd în toată lumea au loc manifestaţii pentru recunoaşterea genocidului armean, în România sînt doar nişte intervenţii de la tribuna Parlamentului. Şi în SUA există o comunitate armeană puternică. Este foarte puternică. În Bulgaria, de asemenea, fiindcă este mai uşor pentru armeni să emigreze acolo, limba e apropiată de cea rusă, pe care unii o ştiu din vremea URSS. Aici se acomodează mai greu. Dar sînt armeni veniţi după 1990, în jur de 15-20 de familii care s-au integrat, au obţinut cetăţenia. Au venit pentru că aveau rude aici? Nu, au emigrat. Au venit cînd nu eram în UE, legile în privinţa emigraţiei erau mai simple şi au reuşit să se integreze, să capete cetăţenia. În Bulgaria sînt în jur de 30.000 de armeni care au emigrat după ’90. Armenia, după 1990, a trecut printr-un embargou economic, toate graniţele erau închise şi s-a dezvoltat acest fenomen de emigrare. "Ereticii" şi asimilarea Comunitatea armeană din România cam cîţi membri numără? După ultimul recensămînt sînt în jur de 2000 de armeni în toată ţara, inclusiv cei catolici. Însă, după opinia mea şi după registrele noastre de evidenţă, numai în Bucureşti sînt în jur de 3000 de armeni ortodocşi. Probabil n-au înţeles întrebările la recensămînt, au făcut o confuzie. Biserica Armeană este ortodoxă sau există diferenţe de doctrină? Există diferenţe. Noi am fost printre primele biserici care s-au despărţit de biserica universală-mamă în secolul al V-lea, alături de bisericile coptă, siriacă, etiopiană etc., sîntem acele biserici recunoscute ca necalcedoniene, biserici vechi orientale, ortodoxe, dacă vreţi. Este recunoscută de comunitatea ortodoxă? Nu, este chiar blamată ca fiind eretică. La Voroneţ o să vedeţi armenii pictaţi lîngă turci. Aceste diferenţe pornesc de la antipatii de origine elenă, noi întotdeauna am fost într-o dispută cu grecii. S-a încercat o introducere în forţă a limbii greceşti ca limbă ritualică. Iar singura desprindere posibilă pe vremea aceea era o diferenţiere teologică. Aşadar, a fost o decizie luată pentru a evita asimilarea. Da. Limba armeană nu avea un alfabet al său, acesta a fost introdus la începutul secolului al V-lea, s-au făcut traducerile cărţilor sfinte. Secolul renaşterii pentru poporul armean a fost veacul al V-lea, s-au făcut cele mai multe traduceri, universităţi, artă, arhitectură spitale, orfelinate... o explozie fantastică cu caracter naţional, deoarece aveam un alfabet şi puteam face cunoscute valorile culturale ale Armeniei. Pînă atunci, în biserică se traducea liturghia instantaneu, preotul spunea slujba în limba greacă, iar alături de el erau învăţaţi care traduceau poporului slujba în limba armeană. Acei traducători, pentru că erau şcoliţi în Cezareea Capadociei, au tradus Biblia şi alte cărţi sfinte. Pe teritoriul de astăzi al României, sînt dovezi istorice că armenii au fost victimele unui mic pogrom, sub Ştefăniţă Vodă. Au fost daţi afară din case, schingiuiţi, le-au fost tăiate urechile, pentru a se întoarce la ortodoxie. Aşadar, a existat o presiune constantă pentru convertire. Da. Ea durează şi astăzi, chiar în 2007, mi se pare, un călugăr din Bacău a spus: nu mergeţi la bisericile armeneşti pentru că sînt eretici, sînt spurcaţi. Dar există şi armeni catolici. Da, a existat un fenomen de catolicizare, în Ardeal au fost puternice comunităţi armeneşti, oraşe care aveau statutul de burg - trebuia să ai cetăţenie pentru a locui acolo. Limba oficială era armeana. Gherla, de exemplu, era numită Armenopolis. Aveau un statut special, teatru şi judecătorie în limba armeană. A fost o catolicizare, după aceea o maghiarizare a armenilor. Acum majoritatea şi-a pierdut identitatea, nu mai vorbesc limba armeană - nici româna nu prea o vorbesc, mai mult ungureşte. Se mai recunosc ca armeni? O parte dintre ei. De exemplu, în Moldova, cele mai vechi izvoare pe care le am eu în care apare numele meu de familie, Bogdan, sînt din secolul al XV-lea. S-au schimbat unele nume, de exemplu armenescul Manuc s-a transformat în Pruncul, primul ofiţer care a murit în Primul Război Mondial era din familia Pruncul, l-au înmormîntat la Mărăşeşti. Există nume de familie care s-au păstrat pe acele locuri pînă în zilele noastre, în număr foarte mic, şi evocă origini armene, dar unii membri ai lor au pierdut limba armeană, cu timpul. În Biserica Armenească se păstrează memoria genocidului armenilor? În fiecare 24 aprilie facem slujbă de parastas în biserică. Dar în România nu există o campanie pentru recunoaşterea genocidului, cum v-am spus. Statul român se numără printre cele care n-au recunoscut genocidul armenilor. Alte state europene l-au recunoscut? Da. Franţa este una dintre ele. Probabil interesul politic al României este mai mare alături de Turcia. Cu toate că România în 1921 a acceptat un mare val de emigranţi supravieţuitori ai genocidului. Nu ştiu de ce Turcia de azi nu îl recunoaşte, fiindcă o nerecunoaştere înseamnă o asumare de fapt, nu o negare. Era Imperiul Otoman, nu Turcia modernă. Întotdeauna armenii au avut de suferit pe unde au mers. De exemplu, în Georgia, o ţară ortodoxă, are loc în zilele noastre un genocid cultural. Din 29 de biserici armeneşti din Tbilissi au rămas două. Restul au fost "naturalizate", le-au fost rase inscripţiile, au fost desfiinţate cimitirele, au intrat cu boldozerul în ele, au fost mutate pietre de mormînt din secolul al XV-lea, pentru a înlătura dovezile de existenţă a armenilor. De la albastrul de Voroneţ la Mînăstirea Argeşului Oriunde au ajuns, armenii au fost recunoscuţi pentru priceperea în comerţ, negustorie. Există o explicaţie pentru acest lucru? Armenia fiind între Marea Caspică şi Marea Neagră, între Imperiul Persan şi Asia - prin Rusia, şi Europa, în partea cealaltă, era firesc să se formeze un nod comercial. Domnitorii români aduceau aici, încă din cele mai vechi timpuri, armeni. De exemplu, albastrul de Voroneţ, a cărui provenienţă n-a fost cunoscută multă vreme, este o pudră de peruzea din Armenia. De aceea nu s-a pierdut sub intemperii, pentru că este o pudră minerală. Aduceau din Armenia şi acea argilă specială, maro, care este suport pentru icoane, bolos se numeşte. Alt lucru interesant este că au fost importaţi, aduşi meşteri pietrari pentru că în România nu se construia în piatră, ci în lemn, iar armenii aveau o veche tradiţie în construcţia bisericilor în piatră. Despre influenţele arhitecturii armene asupra celei româneşti a scris Gheorghe Balş. Biserica Trei Ierarhi, Curtea de Argeş, Curtea Domnească, Hanul lui Manuc au fost făcute de armeni. Manole-meşterul e posibil să fie un diminutiv de la Emanuel, un nume armenesc - bineînţeles, el este de provenienţă biblică, dar este des folosit de armeni. Legenda Meşterului Manole, cea a sacrificiului în zid, se regăseşte şi în variante armene - sigur că aceste legende circulă peste tot în spaţiul balcanic şi în Orientul Apropiat, dar e posibil să fie şi o influenţă armeană, avînd în vedere că meşterii pietrari erau de obicei armeni. Au fost aduse sate întregi de pietrari care au lucrat la construcţia acestor biserici. Unele design-uri florale din piatră au fost adoptate de arhitectura românească. a consemnat Mădălina ŞCHIOPU

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
“Vreau să schimbăm peisajul cultural precambrian de la noi” – interviu cu Victor STÜTZ
De vreo cinci ani, în patrie se lasă cu site-uri de muzică. De toate felurile şi orientările. Pe cele mai bune le-am deocheat deja in miniseria publicată în paginile Dilemei vechi. Bloguri mii, libertate şi libertinaj de opinie, tot mai mulţi fani ai lumii audio care simt să-şi iscălească propriile impresii şi să le împrăştie în acest extrem de favorabil mediu digital. Cunoscut pentru implicarea lui în variate acţiuni culturale, Victor Stütz lucrează la deschiderea proiectului Avec, un proiect-a
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film  jpeg
“Sînt un om care plăteşte un bilet şi vrea să vadă un film” – interviu cu Oana GIURGIU, producător de film
Oana Giurgiu a urmat facultăţile de Jurnalistică şi de Drept şi încă din timpul studenţiei a lucrat ca reporter la Tele 7 abc. A fost producător de emisiuni la Atomic TV, Prima TV şi Antena 1, de videoclipuri muzicale şi de evenimente – de la concerte pînă la concursuri de ski extrem. A realizat mai multe documentare şi face parte din echipa care organizează anual Festivalul de Film Transilvania de la Cluj şi Premiile Gopo. Ca producător de film a lucrat la mai multe filme printre care Legături
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr  Nigel TOWNSON, director British Council Romania  jpeg
Un englez la Bucureşti – interviu cu dr. Nigel TOWNSON, director British Council Romania
Nigel Townson a lucrat mai bine de opt ani în România, în perioada 1989-1997. A colaborat cu Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj ca lector al Departamentului de limbă engleză şi tot aici a pus bazele primului master de Studii Culturale Britanice din România, în 1994. Doi ani mai tîrziu, în 1996, s-a mutat la Universitatea Bucureşti unde a fost timp de 18 luni codirector al masterului de Studii Culturale Britanice de aici.
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă jpeg
Tineretul de azi nu mai ştie să petreacă
– interviu cu Nelu PLOIEŞTEANU –
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Limbajul contabil ar frebui să fie universal – interviu cu Andreia MANEA
Absolventă în 2003 a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Andreia Manea conduce astăzi operaţiunile din Europa de Sud-Est ale celei mai mari asociaţii contabile din lume – ACCA (Association of Chartered Certified Accountants).
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Valorile culturale trebuie privite în perspectivă
Institutele străine sînt deja parte firească a peisajului cultural al Capitalei. Printre cele mai iubite şi vizitate se numără Institutul Polonez.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
„Prin atîtea călătorii, chiar cred că am devenit un cetăţean global”
A făcut trei ani de Matematică, apoi a terminat Limbi străine la Universitatea din Bucureşti (cu un an de studii în Olanda). A lucrat o perioadă în media (printre altele şi la o agenţie de presă din Luxemburg), apoi şi-a fondat propria agenţie de turism. În momentul de faţă Irina Andreescu lucrează ca traducător freelance şi… călătoreşte.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
A citi literatură cu voce tare
În mai 1998, s-a prezentat la un concurs organizat de Asociaţia Nevăzătorilor din România, fără să ştie nimic despre postul pe care ar fi vrut să-l ocupe – lector al Studioului Cărţii Vorbite al ANR. În urma probei pe care a susţinut-o – citirea mai multor pasaje din cărţi şi autori diferiţi, prin care i-au fost testate capacitatea de adaptare la diverse stiluri, dar şi pronunţia corectă a unor nume străine – Simona Soare-Ivănescu a convins repede de talentul ei de „cititor“ şi a fost angajată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Etică, biologie şi interese - interviu cu Peter SINGER -
Filozof şi bioetician, profesor la Universitatea Princeton, Peter Singer este unul dintre cei mai controversaţi " dar şi cei mai citaţi " autori contemporani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O mie de oameni la un concert cameral - interviu cu Razvan POPOVICI, director al Festivalului SoNoRo -
A patra ediţie a Festivalului internaţional de muzică de cameră SoNoRo, al cărui director sînteţi, mi s-a părut organizată într-un mod cît se poate de natural....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la cuvinte la imagini - interviu cu Vlad NAUMESCU, antripolog -
S-a născut la Bucureşti, pe 2 ianuarie 1977....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cei care fac instituţiile să meargă sînt oameni - interviu cu Oana MARINESCU, director general în Ministerul Afacerilor Externe -
Oana Marinescu a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, a lucrat apoi cîţiva ani ca jurnalist specializat în politică internă, iar între 2000 şi 2004 a fost consilier po...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Călătorii spre "albul pămîntului” - interviu cu Uca MARINESCU, exploratoare -
La doamna Uca Marinescu te uiţi lung şi poţi să declari, aproape în deplinătatea tuturor facultăţilor personale, că o femeie ca ea nu există!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Festivalul de la Gărâna e făcut cu prieteni” - interviu cu Marius GIURA -
Marius Giura este omul care face posibil, de mai bine de un deceniu, Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărâna, probabil cel mai important festival ţinut în România....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O viaţă între două meserii - interviu cu Tomas AYUSO, pictor şi maseur -
În Spania, la Clinica Buchinger din Marbella, stabiliment de lux pentru "punerea în formă", una dintre cele mai căutate "proceduri" este masajul....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Lego la grădiniţă - interviu cu Florentina COSTACHE, directoarea grădiniţei LEGO -
Florentina Costache (45 de ani) are în Bucureşti o grădiniţă particulară numită Lego pentru care face de toate: este proprietar, director, administrator, chiar şi şofer....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Detaliul funcţionează ca un
Judecînd după experienţa profesională, poţi spune fără ezitări " poate doar un pic pompos " că Matei Filip este un om "multilateral dezvoltat"....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Românii ar migra în Marea Britanie, dar britanicii se plîng mereu de ţara lor” -interviu cu Rupert WOLFE-MURRAY, persoană cu multe ocupaţii -
Rupert Wolfe-Murray a absolvit Liverpool University în 1985, a plecat apoi în Tibet, unde a predat engleza şi a scris o carte de călătorii....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Birocraţie europeană şi euro-jargon: o scurtă iniţiere - interviu cu Lucian BRANEA, manager de proiecte cu finanţare europeană -
Este din Piatra Neamţ, deşi certificatul său de naştere a fost emis în Bacău, "într-o zi atipică dinspre finalul zodiei Fecioarei", ne spune Lucian Branea....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
”Trebuie să ai curajul să jonglezi cu regulile” - interviu cu Ana WAGNER, designer -
În 2006, Ana şi Irina Wagner au deschis un conceptstore cu obiecte din porţelan: magazinul Wagner " arte frumoase şi poveşti. Fiecare obiect este decorat după o idee originală şi spune o poveste....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Criza " o şansă pentru Bucureşti - interviu cu Teodor FROLU
Absolvent al Universităţii de Arhitectură din Bucureşti, în vîrstă de 44 de ani, Teodor Frolu este director general al firmei DC Communication şi partener în alte două companii care se ocupă de str...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Recuperare şi readaptare pentru nevăzători " interviu cu Nadia VOICU, preşedinta Asociaţiei "Trandafirul Negru” "
În 2003, în urma unui diabet şi a unor intervenţii nereuşite la ochi, Nadia Voicu, o studentă din Comarnic, a orbit, total, la 27 de ani....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
De la Polul Nord în Antarctica " interviu cu Teodor NEGOIŢĂ, explorator "
Teodor Negoiţă s-a născut în 1947, comuna Sascut, jud. Bacău (cum ţine să sublinieze el însuşi, într-o familie de învăţători). Este primul român care a atins Polul Nord....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Procesele nu sînt ca în filme - interviu cu Cristi DANILEŢ, judecător
Cristi Danileţ este judecător din 1998, specializat în materie penală....

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.