⬆
Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU
Pagina 7
În căutarea binelui
"Străinătatea" ca loc al bunăstării şi al "chiverniselii" facile a constituit întotdeauna un miracol....
Blîndeţea şi umanitatea în politicile sanitare de la 1800
La 1811, medicul Capitalei, Constantin Caracaş, speriat de numărul mare de bolnavi întîlniţi pe uliţele mahalalelor, lansează o campanie de sensibilizare a concetăţenilor în vederea ridicării unui spi...
Vinul nostru, legile lor
În secolul al XVIII-lea, Biserica este o mare "producătoare" de vin şi rachiu....
Biserici, mănăstiri, troiţe
Biserici, mănăstiri, troiţe, icoane, prapuri, moaşte fac parte dintr-o realitate pe care rom
Colocvii şi colocvii
Colocviile au devenit o obişnuinţă a lumii academice, şi nu numai....
Cronica morţii
- în Bucureştiul secolului al XIX-lea -
Moartea este o "prezenţă" cotidiană pe uliţele mahalalelor bucureştene, prilej de jale pentru apropiaţi, indiferenţă pentru trecători, bucurie pentru ...
Marele boier între calpac şi joben
Deschiderea către Europa după 1774 a însemnat şi începutul procesului de modernizare pentru societatea românească....
Cu norodul la muzeu
Nu ştiu cum explică sau argumentează istoricii sau oamenii de cultură existenţa muzeelor astăzi....
Printre boierii de altădată
Modernizarea de la începutul secolului al XIX-lea aduce, pe lîngă multe alte dorinţe de schimbare, de progres, de imitare, şi pe aceea de a "poza"....
Starea temniţelor la 1800
Pe parcursul secolului al XVIII-lea surprinde puzderia de "închisori" existente pe teritoriul Valahiei....
Pilde, povăţuiri şi cuvinte adevărate
Pentru că tot "se vînează" cu insistenţă "vorbele de duh" pentru a le transforma apoi în efemerităţi hilare sau "reflecţii profunde", vă propun cîteva dintre vechile "pilde şi cuvinte adevărate" cules...
Cu patima în trup la 1800
La 1800, boala, patima trupului, este parte a vieţii cotidiene....
Din vremea feluritelor "obraze"
În ziua mare a Crăiunului din anul 1825, medelnicerul Costache Sefandache din Vălenii de Munte îşi mărită fiica, Voica, după Ioan Baldovin....
A avea sau a nu avea bună poliţie
La 1826, marele boier Dinicu Golescu ajunge în Bavaria, şi, după cum ne-a obişnuit, amestecă impresiile sale cu analize personale, dar pertinente, asupra societăţii româneşti pe care o cunoştea atît d...
Ţigani, boieri, bastarzi
Amorul dintre roabele-ţigănci, slujnicuţe şi boieri sau negustori bogaţi a stîrnit şi stîrneşte încă fantezia cititorului şi nu numai....
Povestea unei reviste
În 1996 din entuziasmul unor tineri a rezultat Revista de Istorie Socială, o revistă cu ambiţii foarte mari, cu scopuri bine delimitate şi subiecte circumscrise unui anumit domeniu: socialul, fie că e...
Stan ţiganul şi Zmaranda rumânca
Soarta lui Stan holteiul, fiul lui Stoica ţiganul, rob al mănăstirii Mislea, este un pic diferită de a altor ţigani din epocă....
Poveşti veneţiene
O călătorie este întotdeauna o aventură care implică pînă la epuizare trupul şi mai ales spiritul....
Ţiganii şi românii
Căsătoriile între ţigani şi români sînt interzise la 1800....
Ţiganii şi căsătoriile lor
Robi fiind, ţiganii trebuiau să aibă acordul stăpînului atunci cînd contractează o căsătorie....
Ţiganii: moravuri
La 1800, ţiganii sînt descrişi în cele mai negre tuşe, de contemporani: boierii-stăpîni, domni, consuli străini, negustori, cronicari, judecători....
Ţiganii: statut social şi ocupaţii
În a sa monografie asupra Valahiei la început de secol al XIX-lea, medicul Capitalei, Constantin Caracaş, îi descrie pe ţigani astfel: "au corp solid şi sprinten; sînt uscăţivi, la faţă bruni, obrazul...
Calpuzanii
S-au strîns iarăşi acolo pe malul apei, unde rîul face o cotitură. Copacii şi tufişurile ascund bine insuliţa inundată în zilele ploioase, dar adăpost bun în zilele sufocate de căldura verii....
Patima lenei
"Toţi pretutindenea sapă
El duce cîini la apă."
Anton Pann
În sfîrşit, a dat Dumnezeu şi Ion s-a însurat cu fata Lenii, ce-i slujnică la dumnealui boierul Pîrşcoveanu din Craiova....
Plastografii
Oare ce-l face pe un individ să persiste în greşeală? Pedeapsa, fie că este vorba de bătaie, puşcărie sau amendă, îl determină să-şi controleze comportamentul? Sau năravul din fire n-are lecuire?...
Datoriile săracului
Nevoile şi cheltuielile săracului nu sînt atît de mari ca la casa unui boier, dar ele există şi îl determină să se împrumute pentru a mai trece peste o iarnă, pentru a-şi mărita o fată, pentru a-şi în...
Datoriile boierului
"Pre acéste vremi aş pohti să ştiu, cine nu iaste datoriu, din câţ ne fiiarbem într-această ticăloasă ţară?" - se întreba mitropolitul Antim Ivireanul "la leat 7220, luna ghenarie, în 13 zile"....
Atei fără voie
Aveam vreo 14 ani, cînd am auzit pentru prima dată cuvîntul ateu. La ora de istorie, tovarăşul profesor ne vorbea despre credinţele dacilor şi enumera zeii şi divinităţile antice....
Educaţia la 1800, între "procopseală" şi cheltuială
La 1803, Maria Bărbătescu îşi încredinţează fiul în grija ceauşului Mihalache Bărbătescu şi a stolnicului Ghiţă Palada....
Cu norodul la şcoală la 1800
La 1800, şcoala nu reprezintă o valoare în sine în rîndul norodului....
Ţara lui Papură Vodă
Mi-aduc aminte că prin 2001, bursieră a Colegiului Noua Europă fiind, povesteam colegilor, în cadrul seminariilor de miercuri, despre funcţionarea justiţiei la 1800....
"Cu boierii la şcoală" la 1800
La 15 ianuarie 1719, boierul Matei Creţulescu lasă cu limbă de moarte, printre multe altele, şi următoarele: "cărţi 124, filosofeşti, gramaticeşti, politiceşti, bisericeşti, istorşiţceşti, latineşti, ...
Bucureşti-Sofia şi retur: sfaturi de călătorie
Noiembrie 2005: plecam la Sofia, împreună cu un prieten, în cadrul unui proiect desfăşurat între două institute de cercetare sub oblăduirea celor două Academii....
Anonimii
Lumina zilei se îngînă cu noaptea. Primele stele răsar, dar zăpuşeala zilei nu vrea cu nici un chip să se stingă. Ghiţă măcelaru numără de zor cele cîteva băncuţe adunate peste zi....
"Experienţe culturale" cu funcţionari culturnici
Românul are o vorbă: "Pînă la Dumnezeu te mănîncă sfinţii". Înţelepciunea populară a reuşit întotdeauna să surprindă esenţa pură şi dură a acestei naţii....
Nume, prenume şi porecle la 1800
La 1800, numele, prenumele, poreclele se amestecă. Persoana se defineşte folosindu-le, dar adăugînd dregătoria, meseria, calitatea socială....
O lume trecută şi personalităţile ce i-au scris istoria*
Fiecare veac îşi are personajele ei mai mari sau mai mici, mai bune sau mai rele, vizibile sau insignifiante, dar toate au contribuit într-un fel sau altul la construirea unui prezent ce azi a deveni...
"Mari români": veselie, băşcălie sau jale?
Dragii mei cititori, ştiu că v-am promis alte personaje dragi mie care au scris istoria acestei ţări, iar astăzi sînt cu totul uitaţi şi închişi bine între pagini de cronici....
"Mari români" şi "Mici români"
Avem "Mari români" înainte de a ne cunoaşte istoria....
Proiecte culturale? Cu cine? Cu ce?
După 1989 şi odată cu apariţia primelor firme de succes, România s-a umplut de fundaţii....
Nume, prenume, porecle în rîndul norodului
Dacă aristocraţia se individualizează treptat, treptat, asociindu-i prenumelui un nume, meşteşugarii mahalalelor şi ţăranii poartă cel mai adesea doar un prenume la care se adaugă uneori în coadă o po...
"Gura lumii" între bîrfă şi control social
pe la 1800
Zvonuri, bîrfe, rumori circulă nestingherite la 1800 pe podurile mahalalelor, pe uliţele satelor, prin tîrguri şi hanuri, prin cîrciumi şi curţile bisericilor, prin casele boiereşti şi...
Boierii şi numele lor
În secolele trecute, impunerea numelui de familie are loc abia spre sfîrşitul secolului al XVII-lea şi în primul rînd în sînul marilor familii boiereşti....
O carte pentru fiecare
Era acolo, pe lada patului. O carte oarecare ce se găsea de fiecare dată pe noptiera tatei....
Bursele altora, indiferenţa statului român
În sutele de dezavantaje de a aparţine acestei regiuni hulită de toţi, se numără şi un avantaj foarte mare şi mai ales important de care au beneficiat sute şi poate mii de tineri: programele de burse....
Reţete de toate felurile şi pentru toate bolile
La 1800, medicina se află într-o stare incipientă....
Greieri, purici, păduchi...
Universul ţăranului şi boierului de la 1800 este populat de un întreg popor de insecte cu care au învăţat să convieţuiască.
De cum dă căldura verii, greierii populează cîmpurile, grădinile, casele....
Cafeaua, dulceaţa şi narghileaua
Dimineaţa spre prînz, cînd boierul se trezeşte, cafeluţa neagră îl aşteaptă aburind şi răspîndind în odaie aroma plăcută a gustului amărui....
Goana după ştiri
În secolul al XVIII-lea dorinţa de a afla, de a şti, de a cunoaşte devine uneori patologică şi fiecare, prins în lumea lui mică, încearcă să nu trăiască fără să observe, să analizeze, să comenteze.
...
Credinţele românilor la 1800
Călătorii străini sînt unanimi în a susţine diversitatea superstiţiilor atunci cînd este vorba de români....