Spun şi eu: mă enervează spunesitu.ro

Publicat în Dilema Veche nr. 292 din 17 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

M-a iritat de cum l-am văzut la televizor, un clip scurt cu o voce gîtuită care întreabă: "Ţie îţi place ţara asta aşa cum a ajuns?", în timp ce literele se joacă pe ecran şi formează aceeaşi întrebare, pe conturul hărţii României, în caz că nu ştiam la ce ţară se referă. L-am văzut de vreo zece ori şi de fiecare dată îmi venea să zic: "Băi, frate (că tot ne tutuim, nu?), îmi cam place. Adică, nu e ideală, dar în mare e unde trebuie să fie". Întrebarea respectivă, formulată atît de agresiv şi repetat între reclamele la maşini şi cele pentru excursii în străinătate, suna ca naiba. E drept că şi-a atins scopul: trebuia să mă facă să fiu curios şi m-a făcut. Am sperat o clipă că urmează o campanie ONG-istică, visam la ceva de genul: "Nu îţi place cum a ajuns ţara asta?! Atunci nu mai sta ca mormolocul, nu îţi mai plînge de milă, pune mîna şi strînge gunoaiele de prin munţi, fă voluntariat, denunţă-i pe ăia care îţi cer şpagă, organizează proteste, fă ceva". M-am săturat de lamentări, nu mai pot. Văd peste tot oameni care se plîng. Spun toate acestea nu pentru că România e ţara ideală, ci pentru că această lamentaţie permanentă e inutilă şi nu face decît să anuleze energia acelora dintre noi care chiar vor să schimbe cîte ceva. Într-o ţară în care şmecherii puşi pe lamentări sînt modele de succes, voluntarii care pun mîna pe mătură trec de fraieri. Citiţi interviul din acest număr cu Rupert Wolfe-Murray. Este al n-lea străin care îmi spune că România se schimbă semnificativ. Şi nu se schimbă în rău. Simpaticul domn Murray vorbeşte acolo despre "un cinism şi un fatalism care incapacitează oamenii". Asta vine de la cineva care la începutul anilor ’90 a abandonat cariera de jurnalist şi s-a apucat să muncească voluntar pentru copiii cu handicap într-un cămin din judeţul Botoşani. În acest timp, românii inteligenţi, dar incapacitaţi de propriul cinism făceau glume despre spiritul neamului. Avem prea puţini oameni care îşi suflecă mînecile în ţara asta. În fine, după teasing a urmat produsul: intră pe site-ul spunesitu.ro, unde îţi poţi spune păsurile. Site-ul respectiv este o colecţie de lamentări. "Nu mai ai nici un motiv să taci" " se spune acolo. Da, de parcă aveam o problemă cu tăcutul. Într-adevăr, românul simţea că nu se poate lamenta, că îl jena ceva şi era nevoie de spunesitu.ro pentru a rezolva jena. De parcă nu pentru asta există presa, piaţa, blogurile şi tot spaţiul public în general: o mare lamentare. Bun, avem deci un site în care cîteva mii de români au intrat deja să se lamenteze în mod organizat. Cine e el şi ce vrea? Pe nicăieri în site nu există un anunţ onest care să spună: eu, Gigel, am băgat cîteva sute de mii de euro în acest site şi în promovare ca să… Nu ar fi fost minimal onest aşa ceva? Nu aşa ar trebui să se întîmple cu orice ţine de domeniul public, dacă tot ne lamentăm de cît de corupte, netransparente şi iresponsabile sînt administraţia şi partidele? Singurul fir de aţă este la secţiunea "Contact", minusculă, undeva jos. Acolo se spune că site-ul este proprietate a www.incor.ro Nu ştim cine este INCOR, aşa că mergem acolo. INCOR este Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor. La secţiunea "Despre noi" se spune: "Domnul Emil Constantinescu, Preşedintele României, între 1996-2000, a fondat Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor " INCOR". Bon, deci INCOR este un institut al lui Emil Constantinescu, care nici el nu are trecută pe site vreo sursă de finanţare. Căutînd pe google detalii despre povestea asta cu INCOR şi spunesitu.ro, dau peste o ştire de la Realitatea TV şi peste nişte posturi din blogul lui Dragoş Stanca (şeful diviziei online de la Realitatea) din care aflăm următoarele: site-ul este o campanie socială a INCOR în parteneriat cu/finanţată de agenţia de publicitate Odissey, patronată de Dinu Patriciu. Acestea sînt faptele cunoscute. Bineînţeles, a apărut imediat întrebarea dacă site-ul este gîndit ca un sprijin pentru candidatura lui Crin Antonescu. Dacă a fost gîndit ca un proiect de sprijin al candidaturii, atunci este un proiect stupid. Nicăieri în lume, nici măcar în România, campaniile electorale nu se cîştigă cu lamentări. În general, lamentările nu canalizează energiile oamenilor, nici măcar spre cabina de vot. În plus, dacă internauţii care chiar au crezut că e ceva nou unde îşi pot spune problemele vor simţi că au fost duşi de nas doar pentru a fi integraţi în campania lui Antonescu, vor avea resentimente, nu vorbe de bine, pentru politicianul respectiv. Dacă, aşa cum spune Emil Constantinescu, institutul-fantomă INCOR face o campanie civică, nu prea văd rostul ei. Site-ul rezultat " spunesitu.ro " este o colecţie plicticoasă de plîngeri de milă, care nu duc nicăieri. Dacă ai răbdare să le citeşti, nu ieşi cu nimic util de acolo. Unii zic că politicienii sînt criminali şi că ne-am săturat, alţii că sînt obligaţi să dea şpagă, alţii că nu sînt locuri de parcare. La secţiunea "minorităţi", veşnica poveste cu o tanti care a fost în secuime, nu s-a înţeles cu vînzătoarea în limba română şi zice că "eu dak merg intr-o alta tara sunt obligata de aceea tara sa stiu macar o limba internationala cu care sa ma descurc" (serios?! în ce ţară?), totul terminîndu-se cu banalul "cum e posibil aşa ceva în ţara mea?" (vezi bine, ţara nu e şi a acelei vînzătoare). Tot la "minorităţi" aflăm că ne-au invadat ţiganii, la secţiunea "poliţie" descoperim că poliţiştii de la circulaţie iau şpagă, iar la secţiunea "anl" o doamnă aşteaptă de trei ani casă de la primărie şi tot nu primeşte (sper să nici nu primească). Cam acesta este site-ul. Ceva nou? Nu. Deci, care este logica lui? Nici una. Asta nu e campanie civică, dimpotrivă, are efect contrar: ne cufundă şi mai mult în cinism. Week-end-ul trecut a avut loc tîrgul ONG-urilor. Am fost acolo şi am avut aceeaşi senzaţie de bine pe care o am cînd îmi bag nasul în acest sector: România care îşi suflecă mînecile. Visez la o campanie civică pe logica următoare: oricine se lamentează în spaţiul public primeşte amendă. Scapă de amendă dacă face dovada unui act civic menit să îndrepte problema: dacă se plînge de gunoaie, participă la acţiunile organizaţiei MaiMultVerde, dacă se plînge de copiii străzii, aduce dovada că a făcut voluntariat la o organizaţie pentru copii, dacă se plînge de cîini vagabonzi, aduce dovada fie că a făcut voluntariat la o organizaţie pentru animale, fie că a iniţiat o campanie de modificare a legii idioate Marinescu, care a oprit eutanasierile. Şi tot aşa. Altfel, ştim cu toţii: poliţiştii iau şpagă dacă nu sînt denunţaţi, primăriile nu fac parcări dacă nu sînt presate. Şi nu, statul nu trebuie nici să dea case şi nici să-i oblige pe unguri să vorbească româneşte, pe astea uitaţi-le. Lamentările sporesc cinismul care incapacitează oamenii. Am cîştigat în 1989 dreptul de a ne lamenta public, dar ne-am oprit la asta.

Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari
Avem deci o decizie politică la Consiliul European: Grecia va fi ajutată de statele din euro-zonă şi de FMI. Revenim, astfel, la problema hazardului moral ridicat la nivel de state.
Mai mult decît servicii jpeg
Eden-ul din Rîmnic
Despre municipiul Rîmnicu Sărat aflăm că are o populaţie de 38.805 locuitori (2002). Cea mai veche menţiune documentară despre el descoperită pînă acum datează din 8 septembrie 1439 – „un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruşi şi moldoveni…“ (Wikipedia). Ca oraş apare pentru prima dată atestat în 1574.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserică şi tăiţei
Lîngă hotelul la care stăteam era Votivkirche, una dintre bisericile importante ale Vienei. Biserica neogotică a fost ridicată de Ferdinand Maximilian Joseph, între 1856-1879, drept mulţumire că fratele său, împăratul Franz Josef, a scăpat dintr-un atentat întîmplat în acel loc (aproape de Universitate): a fost înjunghiat de către naţionalistul maghiar Janos Libenyi şi a scăpat (se pare că datorită gulerului gros al uniformei sale…).
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Dumnezeu nu îţi poate da drepturi băneşti
OK, recunosc că titlul e uşor tabloid şi că nu e un articol despre Dumnezeu. Mă puteţi da în judecată. Pentru că este (încă) un articol despre justiţie.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Circul vesel
Am văzut de curînd, în sfîrşit, un film despre circ: Circul vesel, în regia lui Claudiu Mitcu, o producţie HBO. La început, nu ştiam ce să cred, filmul îşi avea ritmul lui, şi-şi dezvăluia tacticos subiectul, fără grabă şi senzaţionalism.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum preîntîmpinăm scenariul grecesc în viitor?
Chiar în ziua în care apare Dilema veche pe piaţă, începe la Bruxelles Consiliul European de primăvară. Evident, vor discuta despre Grecia. Dacă citiţi acest text în week-end, s-ar putea să aveţi deja nişte răspunsuri, deşi nu e exclus nici să meargă înainte pe formula: sîntem alături de Grecia, dar să-şi facă singură ordine în ogradă. Dar chiar mai interesantă e discuţia privind ce s-ar putea face pentru ca scenariul grecesc să nu se mai repete.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Românii şi lumea
Nu e prima dată cînd, ieşind din mica noastră lume balcanică şi încrîncenată, realizez că lumea mare, de aiurea, e… altfel. Ajunsă, din nou, după oarece timp, la Viena, am avut un soi de şoc cultural. Deşi am tot călătorit, mai ales prin Europa, anumite ritualuri cotidiene de aiurea continuă să mă mire: de pildă, cele legate de trafic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cumpăraţi o insulă grecească? Nein!
Criza financiară prin care trece Grecia a devenit o problemă europeană. Am mai scris despre dilemele Europei în ce priveşte Grecia, care pot fi rezumate la: salvăm Grecia pe banii noştri sau nu o salvăm şi riscăm ca banii noştri comuni să se ducă de rîpă? Între timp, nu s-a dat un răspuns ferm, s-a mers pe soluţia de mijloc: dăm de înţeles că nu vom lăsa Grecia să se prăbuşească, dar ne asigurăm că Guvernul grec ia măsuri dure pentru a se salva de unul singur.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Manual, eco şi retro
Mărţişoarele de tarabă rămîn preferatele mele. Nu pentru că ar fi nişte capodopere, ci fiindcă mă simt mai liberă printre ele. Anul acesta nu au fost mai frumoase sau mai originale decît în anii trecuţi. Mi-au sărit în ochi doar unele pictate, în stil naiv, pe sticlă, cu animale. Am aflat – de la tînărul de 20 de ani care le face – că sînt „lucrate manual. Cu o altă sticlă pusă deasupra pentru protecţie şi rama din ceramică“. Şi costă de la 5 la 20 de lei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Pensionarii mei pe caz de boală
Domnul S. este instalator. Din ăla vechi, care ştie meserie, nu din ăştia care au apărut acum, ciocănari care ştiu doar să schimbe o garnitură. Domnul S. lucrează în branşă de 40 de ani. A lucrat şi la întreprinderea de stat. Întreprinderea de instalaţii a fost falimentată după Revoluţie şi apoi privatizată. Domnul S. a considerat asta o mare şi ticăloasă nedreptate, deşi niciodată nu a trăit numai din salariu, deşi era mai mult pe la „ciubucuri“ în timpul de muncă, adică la lucrări pe cont prop
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Triumful fostelor soţii
Scriam, de curînd, despre filmul Ce-o fi cu soţii Morgan (Did You Hear about the Morgans, 2009, în regia lui Mark Lawrence, cu Sarah Jessica Parker şi Hugh Grant): ideea era că nu oferă mai nimic incitant şi nou în seria comediilor conjugale. Care, ca şi gen în sine, mi se păreau într-un moment de impas…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserica din Cumpătu
„1) La intrara în Sfînta Biserică, ţinuta vestimentară trebuie să fie decentă, compatibilă cu Sf. Lăcaş. (…) 4) Cînd începe Sf. Liturghie, staţi smeriţi la locul ocupat. 5) Păstraţi liniştea şi buna-cuviinţă în timpul slujbei; nu tulburaţi sufletele credincioşilor prin mişcare sau lucrare (vorbire, gesticulare ş.a.) (…)“
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Ce am învăţat din Lovin vs Ţoghină
Cazul Lovin vs Ţoghină, despre care am scris acum două săptămîni, pare chiar mai complicat decît am reuşit eu să-l redau. Am trecut în revistă detaliile pentru a ajunge la discuţia de principiu despre protecţia surselor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Note de la Chişinău
Afişele cu Europa au rămas prin Chişinău. Le remarcasem de pe vremea lui Voronin şi mă uitam cu ciudă la ele în acel aprilie 2009, cînd am plecat spre aeroport cu frică. Moldova şi Uniunea Europeană împreună pentru… tineri, mediu, locuri de muncă, în funcţie de afiş.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dacia, spre Budapesta
Pentru împătimiţii călătoriilor cu trenul, un drum pînă la Budapesta, cu CFR-ul, poate fi un adevărat regal. E adevărat că, dacă citeşti pe Internet despre trenul cu care urmează să pleci – internaţionalul Dacia, care ajunge, în final, la Viena –, voiajul capătă o pronunţată tentă horror: „Am găsit bilete la clasa I, deşi trenul era foarte aglomerat.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Global-local, pe viu
Într-un interviu luat recent, o doamnă cu pasiunea călătoriilor spunea că, atunci cînd a ajuns pentru prima dată în Asia, după un zbor interminabil, a avut surpriza să constate că acolo, lucrurile nu sînt foarte diferite de aici. Se aştepta să dea peste oameni şi obiceiuri nemaiîntîlnite şi exotice, precum exploratorii de altădată... Globalizarea, spunea ea, bat-o vina, e rădăcina lipsei de surprize şi a déjà-vu-urilor care ni se întîmplă în locuri despre care nici cu gîndul nu gîndeşti...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Simţul kantian al băutorilor de ceai
Există un principiu în teoria politicilor publice care zice că grupurile mici şi cu interese puternice sînt mai eficiente în a acapara banii statului. Acest principiu, inventat de un tip deştept pe nume Mancur Olson, are la bază o logică simplă. Să luăm de pildă grupul fermierilor. Ei au motivaţii să se organizeze pentru că fiecare dintre ei cîştigă mult din subvenţiile de la stat. Cine plăteşte aceste subvenţii? Contribuabilul. Suma pe care o plăteşte fiecare contribuabil către fermieri nu este
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Şcoală pentru soţi - depăşită
Pe la mijlocul anilor ’90, cînd au început să circule mai asiduu primele romane pentru femei –, care de fapt nu erau romane, ci sfaturi practice „puse în scenă“, şi primele filme aşijderea – eram încîntată de ele. Ba chiar aveam naivitatea să cred că îmi pot oferi soluţii personale: în fond, rostul lor tocmai acesta este, nu? Să amestece nevoia de poveste, de romance, cu cea de psihologie aplicată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Predicții și conspirații
„(…) în 2010 se va declanşa un conflict între Occidentul european şi Statele Unite ale Americii; criza economică nu va trece, iar Europa va suferi în continuare o cădere economică. Pe 11 noiembrie 2010, un război va fi declanşat între două ţări mari, iar numai cei care se vor ascunde în est sau în Caucaz vor supravieţui. Patru regi se încleştează într-o bătălie şi astfel izbucneşte cel de-al treilea război al lumii, în care vor fi utilizate arme bacteriologice şi chimice“ (www. brasovultau.ro)
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum (nu) îi amendează UE pe leneşi
După cum aflăm din manual, UE este un spaţiu economic comun. Doar că în orice spaţiu economic, statul are un rol important – de organizator, stimulator şi redistribuitor. Dar despre ce stat vorbim cînd ne referim la UE? În cea mai mare parte, despre statele naţionale, UE nu are atribuţii privind taxarea, cheltuielile sociale, pensiile etc. Totuşi, avînd o piaţă comună, UE încearcă să coordoneze politicile naţionale.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Banii sînt buni
Îţi trebuie numele şi talentul lui Niall Ferguson să faci dintr-o carte de istorie financiară un succes de public. Iar The Ascent of Money – A Financial History of the World (Penguin Books, 2009) a reuşit asta.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Garda cetăţii şi cîinele negru
Există, în România, cîteva locuri în care, odată ce ai apucat să pui piciorul, nu poţi să nu revii. Fără să te plictiseşti....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Crin şi Ionel - poveşti paralele cu final bezmetic -
Amîndoi sînt tineri, inteligenţi, bine crescuţi, bine educaţi şi interlocutori interesanţi. Şi amîndoi s-au intersectat electoral într-un mod bizar, dar despre asta mai la vale, în articol....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Alegeri în stil sovietic?
Acum, că v-am făcut atenţi prin titlu, trebuie să vă spun că nu e vorba nici de Băsescu, nici de Antonescu şi nici de Geoană. Ci de Cathy Ashton şi Herman Van Rompuy....

Adevarul.ro

image
Oamenii lui Putin, amenințări cu ce de-al Treilea Război Mondial dacă Ucraina folosește arme occidentale pentru a lovi Rusia
Un aliat al președintelui rus Vladimir Putin a lansat un avertisment grav asupra posibilității unui al Treilea Război Mondial, în cazul în care Ucraina va folosi armele furnizate de Occident pentru a lovi teritoriul rus.
image
Ce șansă are un dependent de alcool să trăiască o viață normală. Psihiatru: „E un proces greu și de durată“
Consumul de alcool a fost mereu o reală problemă a societății, susțin cadrele medicale. Dependența de alcool, un fenomen care se răspândește constant, afectează tot mai multe vieți.
image
„Rețea” de nași, fini, afini și prieteni ai lui Andrei Volosevici, primarul Ploieștiului, plătiți regește din banii publici
Presa din Prahova a dezvăluit că peste un milion de lei din bugetul ploieștenilor a fost utilizat de Primăria Ploiești și instituțiile subordonate pentru plata salariilor, primelor, sporurilor și indemnizațiilor acordate rudelor și prietenilor primarului Andrei Volosevici în anul fiscal 2022.

HIstoria.ro

image
Un asalt dincolo de orice imaginație, în „Historia” de mai
„Un asalt îndrăzneţ, dincolo de orice imaginaţie“. Așa a numit Churchill operațiunea de salvare a lui Benito Mussolini din hotelul Campo Imperatore, în ziua de 12 septembrie 1943. Dosarul de luna aceasta este dedicat unui raid ca în filme, prezentat pas cu pas. Revista vă așteaptă și cu alte surpri
image
Spitalul de la Palatul Regal: Regina Maria, „mamă a răniţilor”
Regina Maria începuse, încă din anii neutralităţii, un plan de susţinere al războiului din punct de vedere sanitar şi medical, bazându-se pe experienţa – ce-i drept, mai redusă – din timpul războiului balcanic.
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.