Aceşti suedezi care ne conduc

Publicat în Dilema Veche nr. 283 din 17 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

E ceva frustrant în legătură cu suedezii. Cum dau de ei, cum îi invidiez. Suedezii sînt ca cei care aveau rude în Germania pe vremea lui Ceauşescu: ei mereu aveau jucării tari, mitraliere cu luminiţe, ciocolată amăruie, gumă de mestecat, reviste cu femei dezbrăcate furate de la părinţi. Pe scurt, erau insuportabili. Cam aşa sînt suedezii acum. Cînd am fost la Chişinău (de s-a nimerit cînd cu revoluţia/lovitura de stat care oricum nu a mai avut loc), trebuia să cercetez donatorii internaţionali pentru Republica Moldova. Cine erau cei mai cu moţ în oraş? Suedezii. Nu doar că dau o mulţime de bani, dar îi mai folosesc şi cu cap. Reuşesc, în acelaşi timp, să lucreze bine şi cu Guvernul moldovean, şi cu contestatarii acestuia. Nu doar că se orientează spre proiecte utile, dar îi mai conving şi pe alţii (ca englezii) să bage bani în ideile lor. Singura satisfacţie patetică este că agenţia lor de dezvoltare internaţională are o prescurtare urîtă în limba moldovenească " SIDA. Cînd discutam cu o colegă ce am putea propune noi la CRPE pentru schimbarea finanţării învăţămîntului din România, astfel încît banii să ajungă la părinţi şi aceştia să decidă mai degrabă decît birocraţii din minister, ce argument îmi aduce? Aşa fac suedezii, să propunem modelul suedez. Hait! Cam cu aceste sentimente am pornit să scriu un raport pe care tocmai l-am lansat public, despre ce ar trebui să facă România în cele şase luni ale Preşedinţiei suedeze a UE ("Răspunzînd provocării de a avea o voce în UE " România şi Preşedinţia suedeză a Uniunii". E scris împreună cu colegii mei de la Centru şi se găseşte pe site, www.crpe.ro). Exasperant de normal, suedezii au pregătit impecabil preluarea cîrmei. Am citit un manual de comunicare special conceput de aproape 100 de pagini, de unde aflai, între altele, detalii despre fiecare minister al lor, cu departamentul care se ocupă de afaceri europene, persoana responsabilă şi datele de contact. Şi cam la fel cu fiecare instituţie importantă. Ministrul lor pentru Afaceri Europene ţine un blog special privind Preşedinţia şi tot face valuri cu declaraţii în presa europeană. Sloganul Preşedinţiei este "Taking on the challenge / Răspunzînd provocării", de unde şi titlul raportului nostru, o simplă pastişă de oameni invidioşi. Comentatorii răsuflă parcă uşuraţi: au venit suedezii, ăştia ştiu ce fac. E drept că vin după două preşedinţii care au dat emoţii. Francezii au provocat valuri, dar nu foarte multe rezultate. Sarkozy a fost energic, dar a şi băgat lumea în sperieţi: ceilalţi europeni nu erau foarte siguri dacă să-l urmeze sau să le fie frică de el. Apoi au venit cehii. Nu că ar fi făcut greşeli mari, dar au reuşit să dea impresia că nu sînt tocmai pregătiţi. O schimbare de guvern la Praga în plin mandat european, senzaţia că e o ţară prea mică pentru a conta, sentimentul de superioritate al multora din Vest faţă de unii din Est, fie ei şi cehi. Toate au dus la evaluări negative: cehii nu s-au descurcat bine. Cu atît mai convenabil pentru suedezi. O ţară suficient de mică cît să nu sperie restul Uniunii, suficient de mare cît să creeze alianţe, suficient de pragmatică cît să ştie clar ce vrea. Şi iar mă apucă invidia: toată lumea e convinsă că mandatul lor va fi unul de succes. Iar sloganul nu e doar vorbă goală, suedezii chiar şi-au propus multe. Vor să relanseze Strategia Lisabona, acel plan cvasi-eşuat de a face economia europeană cea mai competitivă şi avansată din lume. Vor să obţină un acord european final înaintea conferinţei mondiale asupra schimbărilor climatice de la Copenhaga (care ar trebui să înlocuiască celebrul Kyoto). Vor să treacă setul de directive ce ar urma să concretizeze Pactul European privind Migraţia şi Azilul, negociat de Preşedinţia franceză. Vor să înceapă aplicarea Parteneriatului Estic, noua politică a UE privind şase ţări din fostul spaţiu sovietic, cărora le oferă mai mult decît bună vecinătate şi mai puţin decît perspective de aderare. Ne interesează aceste teme? Ar trebui. În legătură cu Parteneriatul Estic, România ar trebui să europenizeze relaţia sa cu Moldova, adică să-i convingem pe cei din UE că nu e un conflict bizar între două ţări egal de imature, ci un conflict iscat de nişte nevricoşi care acuză Bucureştiul fără dovezi. Dar pînă atunci, ar trebui să ne decidem acasă ce vrem exact cu Moldova: mai sîntem avocatul aderării acestei ţări la UE? În ce condiţii? După ce ne hotărîm, Parteneriatul Estic este un instrument în care putem prinde o relaţie bilaterală care altfel ne dă imense bătăi de cap. În ce priveşte schimbările climatice, România este oarecum tipică pentru ţările din Est: nu prea convinsă că ar trebui să facă şi ea eforturi pentru reducerea emisiilor poluante, adică ideea e bună, dar pe banii altora. Est-europenii par a vrea să fie un fel de chinezi locali: să facă cei bogaţi eforturi, noi să mai poluăm o vreme pînă ne dezvoltăm. Deja UE a convenit pe nişte ţinte de reducere a emisiilor, care ne vor lovi, deşi nu prea avem încă habar cum exact. Suedezii, ecologişti cum îi ştim, vor să facă aceste standarde chiar mai dure. Marşăm sau îi sabotăm? Aceasta e întrebarea. În ce priveşte Pactul European pentru Migraţie, sîntem în situaţia uşor bizară că vom participa la nişte dezbateri finuţe despre cum ar trebui Europa să-i trateze pe migranţii din Africa şi Afganistan, dar avem încă restricţii pentru muncitorii români în anumite state membre, mai ales cele mari (nu şi în Suedia, care a ridicat printre primele restricţiile). Revenind la aceşti suedezi care ne conduc, am citit în aceste zile cîteva articole despre Suedia care încercau să explice eficienţa maniacală a acestor oameni. Pacea care durează acolo de 200 de ani, luteranismul care a lăsat urme într-o ţară altfel aproape complet laicizată, lipsa claselor sociale într-o ţară prea mare şi prea sălbatică pentru a fi suportat exploatare. Poate cîte ceva din toate. Dar, mă gîndesc aşa, din perspectiva unui invidios irecuperabil, nu o fi şi un fel de obişnuinţă a epatării? Suedezii ăştia invidiaţi de restul lumii poate s-au obişnuit cu această condiţie: ştiu că lumea aşteaptă multe de la ei şi că trebuie să ne ia faţa mereu, au devenit dependenţi de asta. Nu e o explicaţie foarte ştiinţifică şi nici nu ar putea fi probată. Dar dacă nu mai pot să fie altfel? O exista în Suedia o vorbă de genul "ca la noi la nimenea!", dar cu sens taman invers decît în România?

Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari
Avem deci o decizie politică la Consiliul European: Grecia va fi ajutată de statele din euro-zonă şi de FMI. Revenim, astfel, la problema hazardului moral ridicat la nivel de state.
Mai mult decît servicii jpeg
Eden-ul din Rîmnic
Despre municipiul Rîmnicu Sărat aflăm că are o populaţie de 38.805 locuitori (2002). Cea mai veche menţiune documentară despre el descoperită pînă acum datează din 8 septembrie 1439 – „un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruşi şi moldoveni…“ (Wikipedia). Ca oraş apare pentru prima dată atestat în 1574.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserică şi tăiţei
Lîngă hotelul la care stăteam era Votivkirche, una dintre bisericile importante ale Vienei. Biserica neogotică a fost ridicată de Ferdinand Maximilian Joseph, între 1856-1879, drept mulţumire că fratele său, împăratul Franz Josef, a scăpat dintr-un atentat întîmplat în acel loc (aproape de Universitate): a fost înjunghiat de către naţionalistul maghiar Janos Libenyi şi a scăpat (se pare că datorită gulerului gros al uniformei sale…).
Pedeapsă pentru greci, nedreptate pentru bulgari jpeg
Dumnezeu nu îţi poate da drepturi băneşti
OK, recunosc că titlul e uşor tabloid şi că nu e un articol despre Dumnezeu. Mă puteţi da în judecată. Pentru că este (încă) un articol despre justiţie.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Circul vesel
Am văzut de curînd, în sfîrşit, un film despre circ: Circul vesel, în regia lui Claudiu Mitcu, o producţie HBO. La început, nu ştiam ce să cred, filmul îşi avea ritmul lui, şi-şi dezvăluia tacticos subiectul, fără grabă şi senzaţionalism.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum preîntîmpinăm scenariul grecesc în viitor?
Chiar în ziua în care apare Dilema veche pe piaţă, începe la Bruxelles Consiliul European de primăvară. Evident, vor discuta despre Grecia. Dacă citiţi acest text în week-end, s-ar putea să aveţi deja nişte răspunsuri, deşi nu e exclus nici să meargă înainte pe formula: sîntem alături de Grecia, dar să-şi facă singură ordine în ogradă. Dar chiar mai interesantă e discuţia privind ce s-ar putea face pentru ca scenariul grecesc să nu se mai repete.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Românii şi lumea
Nu e prima dată cînd, ieşind din mica noastră lume balcanică şi încrîncenată, realizez că lumea mare, de aiurea, e… altfel. Ajunsă, din nou, după oarece timp, la Viena, am avut un soi de şoc cultural. Deşi am tot călătorit, mai ales prin Europa, anumite ritualuri cotidiene de aiurea continuă să mă mire: de pildă, cele legate de trafic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cumpăraţi o insulă grecească? Nein!
Criza financiară prin care trece Grecia a devenit o problemă europeană. Am mai scris despre dilemele Europei în ce priveşte Grecia, care pot fi rezumate la: salvăm Grecia pe banii noştri sau nu o salvăm şi riscăm ca banii noştri comuni să se ducă de rîpă? Între timp, nu s-a dat un răspuns ferm, s-a mers pe soluţia de mijloc: dăm de înţeles că nu vom lăsa Grecia să se prăbuşească, dar ne asigurăm că Guvernul grec ia măsuri dure pentru a se salva de unul singur.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Manual, eco şi retro
Mărţişoarele de tarabă rămîn preferatele mele. Nu pentru că ar fi nişte capodopere, ci fiindcă mă simt mai liberă printre ele. Anul acesta nu au fost mai frumoase sau mai originale decît în anii trecuţi. Mi-au sărit în ochi doar unele pictate, în stil naiv, pe sticlă, cu animale. Am aflat – de la tînărul de 20 de ani care le face – că sînt „lucrate manual. Cu o altă sticlă pusă deasupra pentru protecţie şi rama din ceramică“. Şi costă de la 5 la 20 de lei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Pensionarii mei pe caz de boală
Domnul S. este instalator. Din ăla vechi, care ştie meserie, nu din ăştia care au apărut acum, ciocănari care ştiu doar să schimbe o garnitură. Domnul S. lucrează în branşă de 40 de ani. A lucrat şi la întreprinderea de stat. Întreprinderea de instalaţii a fost falimentată după Revoluţie şi apoi privatizată. Domnul S. a considerat asta o mare şi ticăloasă nedreptate, deşi niciodată nu a trăit numai din salariu, deşi era mai mult pe la „ciubucuri“ în timpul de muncă, adică la lucrări pe cont prop
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Triumful fostelor soţii
Scriam, de curînd, despre filmul Ce-o fi cu soţii Morgan (Did You Hear about the Morgans, 2009, în regia lui Mark Lawrence, cu Sarah Jessica Parker şi Hugh Grant): ideea era că nu oferă mai nimic incitant şi nou în seria comediilor conjugale. Care, ca şi gen în sine, mi se păreau într-un moment de impas…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Biserica din Cumpătu
„1) La intrara în Sfînta Biserică, ţinuta vestimentară trebuie să fie decentă, compatibilă cu Sf. Lăcaş. (…) 4) Cînd începe Sf. Liturghie, staţi smeriţi la locul ocupat. 5) Păstraţi liniştea şi buna-cuviinţă în timpul slujbei; nu tulburaţi sufletele credincioşilor prin mişcare sau lucrare (vorbire, gesticulare ş.a.) (…)“
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Ce am învăţat din Lovin vs Ţoghină
Cazul Lovin vs Ţoghină, despre care am scris acum două săptămîni, pare chiar mai complicat decît am reuşit eu să-l redau. Am trecut în revistă detaliile pentru a ajunge la discuţia de principiu despre protecţia surselor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Note de la Chişinău
Afişele cu Europa au rămas prin Chişinău. Le remarcasem de pe vremea lui Voronin şi mă uitam cu ciudă la ele în acel aprilie 2009, cînd am plecat spre aeroport cu frică. Moldova şi Uniunea Europeană împreună pentru… tineri, mediu, locuri de muncă, în funcţie de afiş.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu Dacia, spre Budapesta
Pentru împătimiţii călătoriilor cu trenul, un drum pînă la Budapesta, cu CFR-ul, poate fi un adevărat regal. E adevărat că, dacă citeşti pe Internet despre trenul cu care urmează să pleci – internaţionalul Dacia, care ajunge, în final, la Viena –, voiajul capătă o pronunţată tentă horror: „Am găsit bilete la clasa I, deşi trenul era foarte aglomerat.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Global-local, pe viu
Într-un interviu luat recent, o doamnă cu pasiunea călătoriilor spunea că, atunci cînd a ajuns pentru prima dată în Asia, după un zbor interminabil, a avut surpriza să constate că acolo, lucrurile nu sînt foarte diferite de aici. Se aştepta să dea peste oameni şi obiceiuri nemaiîntîlnite şi exotice, precum exploratorii de altădată... Globalizarea, spunea ea, bat-o vina, e rădăcina lipsei de surprize şi a déjà-vu-urilor care ni se întîmplă în locuri despre care nici cu gîndul nu gîndeşti...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Simţul kantian al băutorilor de ceai
Există un principiu în teoria politicilor publice care zice că grupurile mici şi cu interese puternice sînt mai eficiente în a acapara banii statului. Acest principiu, inventat de un tip deştept pe nume Mancur Olson, are la bază o logică simplă. Să luăm de pildă grupul fermierilor. Ei au motivaţii să se organizeze pentru că fiecare dintre ei cîştigă mult din subvenţiile de la stat. Cine plăteşte aceste subvenţii? Contribuabilul. Suma pe care o plăteşte fiecare contribuabil către fermieri nu este
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Şcoală pentru soţi - depăşită
Pe la mijlocul anilor ’90, cînd au început să circule mai asiduu primele romane pentru femei –, care de fapt nu erau romane, ci sfaturi practice „puse în scenă“, şi primele filme aşijderea – eram încîntată de ele. Ba chiar aveam naivitatea să cred că îmi pot oferi soluţii personale: în fond, rostul lor tocmai acesta este, nu? Să amestece nevoia de poveste, de romance, cu cea de psihologie aplicată.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Predicții și conspirații
„(…) în 2010 se va declanşa un conflict între Occidentul european şi Statele Unite ale Americii; criza economică nu va trece, iar Europa va suferi în continuare o cădere economică. Pe 11 noiembrie 2010, un război va fi declanşat între două ţări mari, iar numai cei care se vor ascunde în est sau în Caucaz vor supravieţui. Patru regi se încleştează într-o bătălie şi astfel izbucneşte cel de-al treilea război al lumii, în care vor fi utilizate arme bacteriologice şi chimice“ (www. brasovultau.ro)
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cum (nu) îi amendează UE pe leneşi
După cum aflăm din manual, UE este un spaţiu economic comun. Doar că în orice spaţiu economic, statul are un rol important – de organizator, stimulator şi redistribuitor. Dar despre ce stat vorbim cînd ne referim la UE? În cea mai mare parte, despre statele naţionale, UE nu are atribuţii privind taxarea, cheltuielile sociale, pensiile etc. Totuşi, avînd o piaţă comună, UE încearcă să coordoneze politicile naţionale.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Banii sînt buni
Îţi trebuie numele şi talentul lui Niall Ferguson să faci dintr-o carte de istorie financiară un succes de public. Iar The Ascent of Money – A Financial History of the World (Penguin Books, 2009) a reuşit asta.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Garda cetăţii şi cîinele negru
Există, în România, cîteva locuri în care, odată ce ai apucat să pui piciorul, nu poţi să nu revii. Fără să te plictiseşti....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Crin şi Ionel - poveşti paralele cu final bezmetic -
Amîndoi sînt tineri, inteligenţi, bine crescuţi, bine educaţi şi interlocutori interesanţi. Şi amîndoi s-au intersectat electoral într-un mod bizar, dar despre asta mai la vale, în articol....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Alegeri în stil sovietic?
Acum, că v-am făcut atenţi prin titlu, trebuie să vă spun că nu e vorba nici de Băsescu, nici de Antonescu şi nici de Geoană. Ci de Cathy Ashton şi Herman Van Rompuy....

Adevarul.ro

image
Premieră pentru cercetători: un urangutan, observat folosind plante medicinale pe o rană deschisă
Nivelurile ridicate de inteligență ale urangutanilor au fost recunoscute de multă vreme, parțial datorită abilităților lor practice, cum ar fi folosirea instrumentelor pentru a sparge nuci și a căuta insecte.
image
Ilinca Tomoroveanu, amintiri din turnee: „Aveam impresia că, dacă aș fi trăit cu 100 de ani în urmă, ne-ar fi dus cu trăsura până la hotel“ VIDEO
Ilinca Tomoroveanu, o prezență distinsă a scenei românești, a murit în urmă cu cinci ani, la 2 mai 2019, dar moștenirea sa este neprețuită.
image
Caz revoltător în Parcul Natural Apuseni. Polonezi prinşi cu 22 de maşini într-un raliu off-road clandestin FOTO
Un grup de polonezi, îmbarcaţi în 22 de maşini de teren, au fost opriţi de rangerii Parcului Natural Apuseni. Polonezii veniseră pentru un raliu în munţi, dar au fost nevoiţi să renunţe, alegându-se şi cu amenzi de 50.000 lei

HIstoria.ro

image
Judecarea şi condamnarea lui Iisus - reevaluare judiciară
Una dintre cele mai mari religii ale lumii, cu vocaţie universală, Creştinismul, nu s-ar fi născut dacă nu ar fi avut loc procesul judiciar soldat cu condamnarea la moarte şi crucificarea fondatorului său, Iisus din Nazaret (cca 6 î.e.n. - cel mai probabil 30 e.n.). Pentru a i se înţelege pe deplin semnificaţiile şi a-i surprinde rolul biblic conferit, este nevoie de plasarea lui în ansamblul evenimentelor legate de existenţa Mântuitorului.
image
Carol I, fotografiat în timpul Războiului de Independență
Fotografia este interesantă din mai multe puncte de vedere: este una dintre rarele apariții ale domnitorului Carol I, într-o postură mai degajată.
image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.