Cu Tony Judt prin secolul XX (XI). O fantomă bîntuie Europa: planificarea

10 iunie 2019
Cu Tony Judt prin secolul XX (XI)  O fantomă bîntuie Europa: planificarea jpeg

Exist─â o asem─ânare frapant─â ├«ntre politicile postbelice din estul ╚Öi din vestul Europei legate de planificare ╚Öi de corolarul ei, na╚Ťionalizarea. At├«t ├«n vestul ÔÇ×capitalistÔÇŁ, c├«t ╚Öi ├«n estul comunist, guvernele au pus un accent masiv pe ÔÇŁplanÔÇŁ ╚Öi pe interven╚Ťia statului ├«n economie. ├Än Rom├ónia, o astfel de politic─â, dus─â la extrem potrivit preceptelor staliniste, a dus la m─âsurile cunoscute - na╚Ťionaliz─ârile din 1948 ╚Öi primul plan cincinal din prima jum─âtate a deceniului ╚Öase al secolului trecut. Mai pu╚Ťin reliefate la noi s├«nt ├«ns─â planific─ârile anuale sau multianuale concomitente din vestul Europei, cum ar fi cele din Marea Britanie, Fran╚Ťa, Germania. ├Än Marea Britanie, scrie Tony Judt, planificarea a presupus preluarea de c─âtre stat a controlului ├«n diferite domenii, ajung├«ndu-se, prin primul program de guvernare postbelic laburist, la na╚Ťionalizarea minelor, c─âilor ferate, utilit─â╚Ťilor. ├Än Fran╚Ťa, pe l├«ng─â na╚Ťionalizarea transportului aerian, a b─âncilor, a peste 30 de companii de asigur─âri, a minelor, utilit─â╚Ťilor, industriei de armament, fabricilor de avioane ╚Öi fabricilor auto (Renault a primit prin na╚Ťionalizare ╚Öi pedeapsa pentru colaborarea cu du╚Ömanul nazist), a fost instituit un Minister al Planific─ârii, al c─ârui produs, Planul de Modernizare ╚Öi ├Änzestrare propus de Jean Monnet, a fost rapid adoptat. ├Än mai 1946, o cincime din capacitatea industrial─â a Fran╚Ťei era de stat. ├Än Germania, economia a r─âmas ├«n mare m─âsur─â pe m├«ini private, dar statul avea un cuv├«nt greu de spus ├«n privin╚Ťa managementului ╚Öi a rela╚Ťiilor dintre angaja╚Ťi ╚Öi angajatori. Mai la est, ├«n Cehoslovacia industrializat─â, pre╚Öedintele Edvard Bene┼í a na╚Ťionalizat o bun─â parte a economiei ├«nc─â din 1945, de dinainte de lovitura de stat comunist─â din februarie 1948. Astfel, ├«n anul 1947, 93% din angaja╚Ťii cehoslovaci din transporturi ╚Öi 78% din cei din industrie lucrau la stat. F─âc├«nd abstrac╚Ťie de exager─ârile congenitale, etatizarea din perioada de ├«nceput a comunismului ├«n Rom├ónia ├«╚Öi g─âsea un corespondent ├«n unele procese similare din restul Europei, inclusiv din vestul continentului.

Dar, atrage aten╚Ťia Tony Judt, s├«nt diferen╚Ťe masive ├«ntre planificarea de inspira╚Ťie sovietic─â, ÔÇ×cu obsesia ei pentru ╚Ťinte de produc╚Ťie, norme, raport─âriÔÇŁ, ╚Öi ceea ce ├«n╚Ťelegeau occidentalii prin planificare. E drept c─â unii au pus ÔÇ×credin╚Ťa ├«n planificare, veritabil─â religie politic─â a Europei postbeliceÔÇŁ, pe seama influen╚Ťei exemplului furnizat de Uniunea Sovietic─â, v─âzut─â ca un stat care a sc─âpat de traumele recesiunii din 1929 ╚Öi care prin minu╚Ťioasele sale cincinale a rezistat asaltului hitlerist. ├Äns─â tradi╚Ťia occidental─â a planific─ârii avea cu totul alte resorturi.

Tony Judt scrie c─â moda planific─ârii are un trecut care se ├«ntinde ÔÇ×cu mult ├«nainte de 1945ÔÇŁ. ├Än cercurile de tineri ingineri, economi╚Öti ╚Öi func╚Ťionari publici europeni interbelici era ├«mbr─â╚Ťi╚Öat─â ideea de sorginte social-liberal─â a unui Plan Na╚Ťional, prin care statul s─â poat─â interveni ├«n sectoarele cheie ale economiei. Influen╚Ťa politic─â a promotorilor planific─ârii a fost ├«ns─â redus─â ├«n to╚Ťi anii dintre cele dou─â r─âzboaie. Dreapta politic─â ╚Öi centrul nu puteau concepe ÔÇ×planificarea unei economii capitalisteÔÇŁ, iar st├«nga nu credea c─â o economie putea fi planificat─â ├«nainte de a dep─â╚Öi faza capitalist─â ╚Öi de deveni socialist─â. Singura care a ar─âtat ├«n╚Ťelegere pentru ideea planific─ârii ca solu╚Ťie la criza economic─â a fost dreapta radical─â, ╚Öi de aceea numero╚Öi adep╚Ťi ini╚Ťial sociali╚Öti ai planului au sf├«r╚Öit ├«n fascism. Tony Judt scrie c─â ├«n cadrul clubului Jeune Europe, format din tineri intelectuali ╚Öi politicieni ner─âbd─âtori s─â imprime o nou─â direc╚Ťie ├«n deciziile politice, viitorul om de stat belgian ╚Öi eurofil Paul-Henry Spaak schimba idei privind rolul sporit al statului cu contemporani de aceea╚Öi credin╚Ť─â cu el de pe tot continentul, inclusiv cu Otto Abetz, viitorul guvernator nazist al Parisului ocupat. E firesc ca multora dintre ace╚Öti tineri s─â li par─â c─â succesele economice ale planific─ârii de stat instituite ├«n timpul guvern─ârii lui Mussolini ├«n Italia, sau pe vremea Noii Ordini a lui Hitler, gestionate de Albert Speer ├«n Germania, s├«nt confirm─âri ale viziunilor lor.

Un alt aspect remarcat de Judt a fost c─â ╚Öi r─âzboiul a forjat preten╚Ťia statului la dreptul de interven╚Ťie economic─â. Economia de r─âzboi a cerut un ÔÇ×stat fermÔÇŁ at├«t ├«n est, c├«t ╚Öi ├«n vest, at├«t la Bucure╚Öti, c├«t ╚Öi Londra. Judt aminte╚Öte de legea din 1940 din Marea Britanie prin care guvernului i se acorda inclusiv dreptul de expropriere ├«n cazurile excep╚Ťionale de necesitate, dar asemenea legi au fost adoptate pretutindeni ├«n Europa. Astfel, afirma╚Ťia lui Kenneth Harris,  biograful liderului laburist Clement Attlee, se potrive╚Öte ├«n parte nu doar socialismului britanic, ci ╚Öi comunismului rom├ónesc: ÔÇ×Planificarea na╚Ťional─â ╚Öi proprietatea na╚Ťional─â, care ├«n perioada 1945-1951 a p─ârut rezultatul unui guvern laburist care pune ├«n practic─â principii socialiste, au fost ├«n mare m─âsur─â mo╚Ötenirea unui stat care a fost organizat pentru a duce un r─âzboi totalÔÇŁ. Deosebirea consta ├«n magnitudinea ÔÇ×reconstruc╚Ťiei planificateÔÇŁ a ╚Ť─ârii dup─â r─âzboi. ├Än vreme ce ├«n campania victorioas─â din 1945 laburi╚Ötii promiteau ÔÇ×fabrici, parcuri, case, ╚Öcoli ╚Öi magazine bine planificateÔÇŁ, ├«n campania electoral─â din 1946 partidul comunist anun╚Ťa resetarea de la zero a ├«ntregii societ─â╚Ťii, dup─â modelul revolu╚Ťiei bol╚Öevice.

Dar toate acestea ar fi fost inutile ├«n lipsa unui r─âspuns receptiv al electoratului. Oamenii aveau credin╚Ťa c─â statul ├«ntr-adev─âr poate conduce societatea c─âtre c─âile refacerii postbelice. Exista, scrie Judt, un consens larg privind nu doar datoria, ci ╚Öi capacitatea guvernelor de a rezolva imensele probleme economice ale momentului. Nu ini╚Ťiativa particular─â, nu efortul individual erau r─âspunsul, ci efortul dirijat ╚Öi organizat venit din partea autorit─â╚Ťii. Semnificativ─â este interven╚Ťia la BBC a istoricului A.J.P. Taylor care le spunea ascult─âtorilor postului de radio, ├«n noiembrie 1945, c─â ÔÇ×nimeni ├«n Europa nu crede ├«n modelul american, acela al ini╚Ťiativei privateÔÇŁ. Era o exagerare, p├«n─â la urm─â ╚Öi mediul privat a contribuit semnificativ la refacerea general─â, iar unele m─âsuri etatiste luate imediat dup─â r─âzboi au fost revizuite ├«n timp de guvernele ulterioare.

Pe de alt─â parte, planificarea economic─â a mers m├«n─â ├«n m├«n─â cu cea legat─â de asigurarea securit─â╚Ťii sociale. Dup─â r─âzboi, statul european ╚Öi-a asumat ╚Öi rolul de a furnizor de servicii sociale la o scar─â nemai├«nt├«lnit─â p├«n─â atunci. Sistemele sanitare ╚Öi de pensii de azi s├«nt rezultatul acestei evolu╚Ťii, petrecut─â ╚Öi ├«n est ╚Öi ├«n vest, care la baz─â se inspir─â tot din ideea planific─ârii, dar nu la nivel economic, ci social. ╚śi aici aveam de-a face cu o investi╚Ťie moral─â a popula╚Ťiei ├«n puterile etatismului, care ├«n Europa occidental─â a condus la apari╚Ťia a╚Öa-numitului welfare state. Este perioada ├«n care bun─âstarea continental─â atinge apogeul, fenomen reflectat at├«t ├«n condi╚Ťiile de trai, c├«t ╚Öi la nivelul unor indicatori precum cre╚Öterea economic─â anual─â sau Produsul Intern Brut. Dar resorturile acestei evolu╚Ťii se despart iar─â╚Öi ├«n cazul estului ╚Öi vestului Europei.

├Än ╚Ť─ârile comuniste, mobilizarea etatist─â punea formal muncitorul ÔÇô dar discrimina ├«n general ╚Ť─âranul ÔÇ× ├«n centrul preocup─ârilor sale. De fapt, statul comunist se afla ├«ntr-o permanent─â competi╚Ťie cu terenul virgin al ÔÇ×capitalismuluiÔÇŁ, acolo unde revolu╚Ťia nu c─âlcase ├«nc─â, competi╚Ťie din care subiec╚Ťii s─âi, cet─â╚Ťenii captivi, au beneficiat indirect. Dar combustia generat─â de convocarea for╚Ťei de munc─â feminine ├«n sectorul (omniprezent) de stat ╚Öi de investi╚Ťiile industriale avea s─â se r─âsufle, mai ales cu prilejul crizelor petroliere din deceniul opt. ├Än schimb, ├«n vest avea loc o adev─ârat─â metanoia a raporturilor dintre stat ╚Öi cet─â╚Ťeni. Tony Judt arat─â c─â dup─â r─âzboi, statul european occidental a devenit un slujitor al cet─â╚Ťeanului. Spre deosebire de statul comunist, r─âmas ├«n esen╚Ť─â ├«n secolul XIX, statul vest - european a ├«ncetat s─â fie cel care ridica preten╚Ťiile - de exemplu, de credin╚Ť─â, de ascultare, de mobilizare militar─â obligatorie - ╚Öi a devenit cel care venea ├«n ├«nt├«mpinarea preten╚Ťiilor cet─â╚Ťenilor, prin servicii de asigur─âri sociale, medicale, prin oferta de locuri de munc─â sau de recreere. Fa╚Ť─â de statul din secolul XIX, solicitant ╚Öi autoritar, statul celei de-a doua jum─ât─â╚Ťi a secolului XX era cel ce punea individul pe primul loc. Schimbarea corespundea cu aplecarea cet─â╚Ťenilor spre aspectele practice, materiale. Gata cu disputele ideologice, cu revolu╚Ťiile, cu confruntarea care a adus Europei numai nenorociri. Era vremea pentru bun─âstare, consum, munc─â ├«n folosul propriu ╚Öi nu pentru idealuri abstracte, distrac╚Ťie, sport ╚Öi poate ╚Öi ceva cultur─â de mase. Era epoca post-ideologic─â. Dar lucrurile aveau s─â se schimbe ├«n secolul XXI, c├«nd capacitatea statului de livra securitate social─â a sc─âzut. Este ceva la care s├«ntem martori ├«n prezent, c├«nd o nou─â raportare a statului la cet─â╚Ťeni are loc sub presiunea schimb─ârilor economice, sociale ╚Öi climatice. C├«t despre est-europeni, n-au apucat s─â cear─â foarte multe de la statul social, post-comunist ╚Öi post-capitalist deopotriv─â, ╚Öi a ╚Öi venit momentul s─â renun╚Ťe la el. Pentru ce anume ÔÇô aparent, ├«nc─â nu se ╚Ötie.

Ionu╚Ť Iamandi este jurnalist la Radio Rom├ónia Actualit─â╚Ťi.

Alte articole din aceast─â serie (selec╚Ťie): Colabora╚Ťioni╚Ötii, Ungaria post-56 ╚Öi China post-89, Cum au intrat britanicii ├«n UE abia la a treia ├«ncercare, C├«nd a ├«nceput R─âzboiul Rece?, Afaceri cu nazi╚Ötii, ÔÇ×Modelul suedezÔÇŁ.

serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu
Aleg├«nd o central─â pe pele╚Ťi nu doar c─â vei face economii substan╚Ťiale ├«n buget, ci vei ajuta ╚Öi la protec╚Ťia mediului ├«nconjur─âtor.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.