Articolul lui Aron Biro „Clovnerism militant de operă“
Scrisoare deschisă
Stimate domnule Biro,
Am citit cu neplăcută surprindere articolul dvs. publicat în numărul 333 al revistei Dilema veche, intitulat „Clovnerism militant de operă“, în care, la un moment dat, spuneţi: „La noi la Cluj, Filarmonica s-a salvat de la faliment prin iniţierea unei suite de concerte de soundtrack-uri Star Wars şi James Bond. Mai bagă la derută (s. m.) cîte un Dvořák (aceasta este grafia corectă a numelui, n. m.), să vadă dacă se prinde lumea. Unii zic că o filarmonică din asta e blestemată să cînte toată viaţa piese cover-version. Majoritatea membrilor n-au compus nimic în toată cariera, deşi, zice-se, misiunea fundamentală a unui artist e creaţia; exerciţiul, deprinderea, execuţia sînt mijloace, nu scop.“ Întrerup citatul aici, din pudoare intelectuală. Din cele de mai sus reiese că nu sînteţi un mare iubitor de muzică simfonică, ceea ce nu este un păcat. Doar păcat pentru dvs. Dar să afirmaţi că Filarmonica mai „bagă“ şi cîte un Dvořák e o grosolănie impardonabilă. Trebuie să vă întristez, spunîndu-vă că Filarmonica „Transilvania“ din Cluj (aidoma tuturor filarmonicilor din lume) mai „bagă la derută“ şi cîte un Mozart, un Beethoven, un Brahms, alături de cîte un Bruckner, un Şostakovici, un Bartók, şi cîte şi mai cîte. Pentru că aceste „băgări“ sînt menirea lor. Ce-i drept mai „bagă“ şi cîte un concert cu muzici mai accesibile publicului larg, dar nu ca să se salveze de la faliment, ci ca să le facă pe plac şi celor care nu şi-au tocit – încă – pingelele venind la concerte, precum cei, din ce în ce mai numeroşi, cărora le plac cover-version-urile noastre. De altfel, afirmaţia dvs. potrivit căreia creatori sînt doar cei care au scris muzică mi se pare aiuritoare. Sper că nu vă întristez prea tare amintindu-vă că Maria Callas, Sviatoslav Richter, Pablo Casals (aceştia au fost nişte interpreţi geniali de „cover-versioane“) şi încă vreo cîteva mii bune de muzicieni nu au compus în viaţa lor o notă, săracii. Mă şi întreb cum de-i mai suportă discurile. Da, aveţi dreptate afirmînd că „filarmonicile sînt cam în aceeaşi categorie cu Britney Spears“, (…) fiindcă „există în spate unii care compun şi pun pe masă materialul, gata de interpretat“. În felul acesta aţi definit niţel cam grosolan noţiunea de compozitor. În schimb, nu văd nimic ruşinos în faptul că există compozitori şi interpreţi, nici unii dintre ei neputînd exista fără ceilalţi. De altfel, dacă aţi fi avut curiozitatea să puneţi piciorul în sala Filarmonicii, aţi fi rămas surprins cîţi compozitori vii sînt cîntaţi la noi. Vă asigur că nimeni din departamentul nostru artistic nu consultă rubricile de anunţuri mortuare ale cotidienelor înainte de a programa vreun compozitor sau altul. Criteriile noastre sînt radical altele. Nu vă mai obosesc enumerîndu-i pe toţi cei în viaţă, care figurează în repertoriul Filarmonicii noastre, ci închei făcîndu-vă o sugestie: dacă mai aveţi intenţia să scrieţi despre Filarmonica „Transilvania“ din Cluj, veniţi mai întîi la concerte. Casa de bilete e deschisă zilnic, dar puteţi să vă cumpăraţi biletul şi înainte de concert.
Marius TABACU
directorul Filarmonicii „Transilvania“ din Cluj
mariustabacu@yahoo.com
Citiţi şi Clovnerism militant de operă.
