Andrei VORNICU

De la izolare la comuniune jpeg
De la izolare la comuniune
Sînt convins că există posibilitatea să ne imunizăm la virus, dar niciodată nu ne vom imuniza la lipsa de tandrețe, de afecțiune și de atingere.
 „E extrem de important pentru cineva care lucrează în justiție, că e procuror sau judecător, să fie cît mai cult posibil“ – interviu cu Daniel OLTEAN jpeg
 „E extrem de important pentru cineva care lucrează în justiție, că e procuror sau judecător, să fie cît mai cult posibil“ – interviu cu Daniel OLTEAN
De proză mi-a fost mereu foarte frică. Nu mă imaginam scriind un roman, dar nici măcar proză scurtă, mi se părea foarte dificil. În urmă cu cîțiva ani am început să citesc tot mai multe nuvele sau povestiri, gîndindu-mă că poate aș putea să scriu, dar nu s-a legat nimic. Am încercat în ultima perioadă, de vreun an jumate, dar sînt niște forme de proiect d
„Aș prefera ca, în timpul unei ședințe, eu, ca fotograf, să fiu foarte invizibil, iar ca om, să fiu foarte vizibil“  – interviu cu Alex GÂLMEANU jpeg
„Aș prefera ca, în timpul unei ședințe, eu, ca fotograf, să fiu foarte invizibil, iar ca om, să fiu foarte vizibil“ – interviu cu Alex GÂLMEANU
E o mică dramă pe care o trăiește aproape orice fotograf care are căutări intense în zona fotografiei: cele mai bune fotografii sînt cele pe care le-ai văzut cu ochiul liber, dar n-ai reușit să le captezi vreodată. Pentru că însăși ducerea apar
De ce (cred că) e mai importantă pasiunea decît compasiunea jpeg
De ce (cred că) e mai importantă pasiunea decît compasiunea
Tentativa de a-l scoate din condiția de homeless mîndru pe care o afișa cu aplomb a venit din partea mamei. L-a abordat într-o dimineață și a vrut să îi dea ceva de mîncare, pe care omul a refuzat-o ferm, dar a acceptat niște bani după ce mama l-a asigurat că îi poate lua. I-a primit ca pe o concesie și asta a fost tot. Un asistent social cu care a vorbit maică-mea îl știa de ani buni drept „tipul cu pungile“, a zis că avea familie, dar că era un boschetar incorigibil pe care nu îl putea dezlipi
„Oricine poate face film acum“ – interviu cu regizorul Radu MUNTEAN jpeg
„Oricine poate face film acum“ – interviu cu regizorul Radu MUNTEAN
Oamenii receptează diferit filmele în funcție de vîrstă, de propriul nivel de educație, de propria lor biografie, de istorie. E foarte complicat. Filmele pe care le fac eu nu sînt neapărat pentru toată lumea. Eu n-am o problemă că cineva din sală se ridică și spune: „Dom’le, mă deranjează că se vorbește urît în film!“ Asta e părerea lor și eu nu am decît s-o respect.
„Ai atîta acces la lume cîte cuvinte ai să o reprezinți“ – interviu cu Lidia BODEA, director general al Editurii Humanitas jpeg
„Ai atîta acces la lume cîte cuvinte ai să o reprezinți“ – interviu cu Lidia BODEA, director general al Editurii Humanitas
Creierul uman s-a modificat și a evoluat din clipa în care un ins a scris, să-i zicem, prima poveste pe pereții peșterilor de la Lascaux și Altamira. Acolo e o poveste, astăzi i-am spune graphic novel sau bandă desenată. Nu sînt doar desene, ci narațiuni.
38 de ore de îmblînzit Ibiza jpeg
38 de ore de îmblînzit Ibiza
O plimbare prin cetatea-orășel (încă locuită) aduce aminte de Sighișoara prin atmosfera carnavalescă, puzderia de standuri cu mîncare și articole handmade, pantele abrupte și gangurile înguste. Orașul, în sine, exclude orice fel de opulență și pare încremenit în propriul ritm desprins de tiparele obișnuite.
Ce lasă aici cei care pleacă „dincolo“ jpeg
Ce lasă aici cei care pleacă „dincolo“
Pe Google Street View se putea vedea clar tatăl lor dispărut, capturat cu acuratețe în fața casei sale dragi, în hainele sale obișnuite, suspendat într-un prezent continuu.
Opera de artă moşteneşte păcatele autorului? jpeg
Opera de artă moşteneşte păcatele autorului?
Jazzman-ul Miles Davis a fost în viața civilă ceea ce s-ar chema în termeni finuți o jigodie. Autobiografia sa onestă nu lasă loc de interpretări: o fire vicioasă, violentă, colerică și egoistă, care afișa mai mult interes față de droguri și alcool decît față de sentimentele celor din jur.
De ce ne plac nenorocirile altora? jpeg
De ce ne plac nenorocirile altora?
În lista care se reactualizează frecvent, a celor mai vizualizate articole, din zece, cel puțin jumătate au un conținut violent.
„Sînt mai degrabă un povestitor decît un scriitor, şi vreau doar să trec la următoarea poveste“ – interviu cu Irvine WELSH jpeg
„Sînt mai degrabă un povestitor decît un scriitor, şi vreau doar să trec la următoarea poveste“ – interviu cu Irvine WELSH
Se întîmplă să scriu cîteva propoziții frumoase și apoi să mă gîndesc: „O, futu-i, dă-i înainte cu povestea, chestia asta mă exasperează.“
Dramă la malul mării pe muzică de Ottis Redding jpeg
Dramă la malul mării pe muzică de Ottis Redding
Breaking News își desfide titlul și se arată mai curînd ca o expoziție de detalii, de fapte mărunte și drame cotidiene care compun, în fapt, viața noastră. Și tind să cred că ăsta e și marele atu al filmului.
Viaţa bate filmul, dar filmul bate teatrul? jpeg
Viaţa bate filmul, dar filmul bate teatrul?
Unora le place jazz-ul, altora le place teatrul, dar aproape tuturor le plac filmele. Cinematografia este, probabil, cea mai populară dintre arte după muzică, deși, conform părerii lui Alex. Leo Șerban, filmul deține supremația peste arte.
„Vioara este o amantă foarte posesivă“ – interviu cu Alexandru TOMESCU jpeg
„Vioara este o amantă foarte posesivă“ – interviu cu Alexandru TOMESCU
Există doar muzică bună sau mai puțin inspirată, indiferent că e compusă de Beethoven, Deep Purple sau Nicolae Guță. Fiecare cu talentul lui.
Universul tactil şi intuitiv jpeg
Universul tactil şi intuitiv
Copilul era captiv într-o lume de neînțeles atît pentru el însuși, cît și pentru ceilalți, și avea un comportament sălbatic.
Inabilități și dizabilități jpeg
Inabilități și dizabilități
Autostrăzile sînt aproape inexistente, dar și pe cele care sînt se produc drame stupide fiindcă cetățenii sînt obișnuiți să fenteze regulile elementare de circulație și nu se pot încadra într-o disciplină de bun-simț.
„Nu sînt doar coregraf, întotdeauna mi am scris dansurile“ – interviu cu Gigi CĂCIULEANU jpeg
„Nu sînt doar coregraf, întotdeauna mi-am scris dansurile“ – interviu cu Gigi CĂCIULEANU
„Nu sînt doar coregraf, întotdeauna mi-am scris dansurile“ – interviu cu Gigi CĂCIULEANU
„Literatura nu e făcută din capodopere“ – interviu cu Marin MĂLAICU HONDRARI jpeg
„Literatura nu e făcută din capodopere“ – interviu cu Marin MĂLAICU-HONDRARI
Scriind, am lua­t-o cu cîțiva pași în fața vieții. Scriam ceva, apoi după un timp mi se întîmplau lucruri care apăreau în roman.
„Muzica nu e un scop, ci o consecinţă“ – interviu cu Ada MILEA jpeg
„Muzica nu e un scop, ci o consecinţă“ – interviu cu Ada MILEA
Din cauza faptului că nu sînt tocmai o actriţă bună şi nu prea am legătură cu muzica, m-am refugiat între cele două şi a ieşit ce se vede. Mă joc. În acest joc, muzica nu e un scop, ci o consecinţă. Invit colegi actori şi muzicieni şi încercăm să conectăm cuvinte ale unor gînduri cu melodiile lor posibile.
Last exit to Brexit jpeg
Last exit to Brexit
Veneam dintr-o țară în care orice absurditate era posibilă, dar în acel moment am simțit că în Marea Britanie tocmai s-a produs o adevărată culminație a ignoranței și prostiei umane care, deși nu e infinită, cum spunea Einstein, pare a se concentra cu predilecție în anumite eșantioane umane.
Elegie fără titlu jpeg
Elegie fără titlu
Pe unele locuri le iubeşti cu o ardoare inexplicabilă. Poate nu de la început, dar presimţi atracţia şi o laşi să se dezvolte. În alte locuri nu te simţi confortabil din prima clipă, iar momentele ulterioare nu fac decît să amplifice această stare, în pofida tuturor eforturilor de a rezista.
Elegie fără titlu jpeg
Elegie fără titlu
Pe unele locuri le iubeşti cu o ardoare inexplicabilă. Poate nu de la început, dar presimţi atracţia şi o laşi să se dezvolte. În alte locuri nu te simţi confortabil din prima clipă, iar momentele ulterioare nu fac decît să amplifice această stare, în pofida tuturor eforturilor de a rezista.
Londra caleidoscopică jpeg
Londra caleidoscopică
Am venit aici la finele anului 2013, aşteptînd să se ridice restricţiile de muncă pentru români şi să îmi încep o nouă viaţă, într-o nouă societate, avînd la activ cîteva experienţe de viaţă şi profesionale, o valiză de mînă şi un vagon de planuri.