Problemele Dunării - interviu cu dr. Gheorghe OAIE

Publicat în Dilema Veche nr. 333 din 1-7 iulie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru a putea înţelege starea Mării Negre – cel puţin a părţii sale de vest – trebuie să privim întregul sistem, în a cărui componenţă intră şi Dunărea, şi Delta. Marea Neagră colectează apele Dunării, iar fluviul are în comun cu teritoriul României ultimii aproape 1100 de kilometri din lungimea sa. Cît de sănătoasă este Dunărea? Am stat de vorbă despre acest subiect cu dr. Gheorghe Oaie, director general al Institutului Naţional pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar. (Adrian Stănică

Care este amprenta activităţilor umane asupra Dunării? 

Dunărea, al doilea fluviu al Europei, parcurge în drumul său din Germania la Marea Neagră arii geografice, politice, economice şi istorice foarte diferite. Bazinul său de colectare, extrem de larg şi diversificat din punct de vedere geologic şi morfologic, găzduieşte ecosisteme foarte diferite, incluzînd zone umede de importanţă europeană, precum Delta Dunării. 

Sub acţiunea unor puternice presiuni antropice, poluarea fluviului rămîne o problemă majoră, un factor de risc atît pentru ţările riverane cît şi pentru Marea Neagră. Poluanţii (ex. nutrienţi, insecticide, pesticide, metale grele etc.), proveniţi din agricultură, din diferite industrii şi din apele menajere netratate ale localităţilor din bazinul său hidrografic, sînt transportaţi de apele fluviului fie dizolvaţi, fie fixaţi de aluviuni. Unii dintre aceşti poluanţi tind să se acumuleze în lanţurile trofice, reprezentînd un risc crescut pentru viaţa acvatică. Iar interdependenţa dintre organisme şi mediu este mai strînsă la vieţuitoarele acvatice, decît la cele terestre. 

Şi mai există şi povara trecutului. Deşi folosirea multor substanţe dovedite ca periculoase pentru mediu a fost interzisă, reziduurile lor se regăsesc şi acum în sedimentele Dunării. 

Dunărea pare a fi intrat de mai mulţi ani într-o adevărată zodie a inundaţiilor. Chiar şi în această perioadă sînt inundaţii care afectează cursul central al Dunării. Care sînt cauzele acestor fenomene? Dar efectele? 

Inundaţiile tot mai frecvente sînt rezultatul unor decizii politico-economice greşite, care au avut în vedere doar interesele economice ale perioadei trecute, permiţînd defrişarea şi distrugerea luncilor inundabile naturale din bazinul Dunării. O altă cauză majoră a producerii inundaţiilor o reprezintă schimbările climatice globale. 

Din cauza creşterii anvergurii acestor fenomene, dar şi a repetabilităţii lor tot mai dese, s-au accentuat o serie de procese, precum: erodarea malurilor şi a albiei, modificări morfostructurale semnificative, creşterea numărului sectoarelor periculoase pentru navigaţie, mai ales pentru cursul inferior al fluviului, reducerea debitelor lichide pe anumite braţe (ex. Dunărea Veche). Printre efecte se numără însă şi degradarea edificiului Deltei Dunării şi a zonei litorale adiacente.

Cum arată în prezent situaţia ecologică a Dunării? 

În urma comparării datelor biologice noi cu cele vechi, efectuate de institute de cercetare, printre care şi INCD GeoEcoMar, a fost posibilă conturarea unor arii cu modificări ecologice semnificative. Dacă lacurile de acumulare Porţile de Fier I şi II se comportă ca nişte decantoare pentru sedimentele şi poluanţii asociaţi care vin din amont, cursul inferior al fluviului este afectat de eroziune, dar şi de impactul antropic. Eroziunea s-a accentuat din cauza lucrărilor hidrotehnice făcute pe fluviu de-a lungul timpului, acestea perturbîndu-i echilibrul hidrodinamic. 

Studiile biologice periodice, efectuate de cercetători asupra ecosistemelor fluviale şi lacustre, au arătat o scădere a abundenţei şi densităţii organismelor existente de-a lungul sectorului de fluviu cuprins între Baziaş şi Delta Dunării, situaţia redresîndu-se parţial pe teritoriul Deltei. 

Ce ne puteţi spune despre amenajarea braţului Chilia pentru navigaţie de către vecinii ucraineni, deci şi despre adîncirea canalului Bîstroe? Care sînt efectele acestor lucrări? 

Orice intervenţie asupra unui mediu acvatic presupune apariţia unor modificări de anvergură mai mare sau mai mică. Unele aspecte particulare au apărut şi în zona Deltei Dunării. În timp ce braţul Chilia şi-a redus capacitatea de transport a apei şi a aluviunilor, canalul Bîstroe se apropie de parametrii hidrologici ai braţului Sulina. Adîncirea prin dragaj a canalului Bîstroe, dar şi dragarea permanentă a punctelor critice pentru navigaţie de pe braţul Chilia vor conduce totuşi la o creştere minoră a debitelor de apă pe acest braţ. Pe braţele Tulcea, Sulina şi Sf. Gheorghe vor continua procesele hidromorfologice actuale, fără modificări semnificative. La nivel general, regimul hidrologic al Deltei Dunării nu va suferi modificări deosebite. 

Dunărea este cel mai internaţional fluviu al planetei. De aceea, însănătoşirea acesteia se poate face doar printr-un efort internaţional. 

Care sînt iniţiativele cele mai importante pentru protecţia mediului Dunării? 

Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) şi Comisia pentru Protecţia Mării Negre împotriva Poluării (BSC), precum şi alte organisme naţionale şi internaţionale (IAD), colaborează strîns pentru limitarea poluării Dunării şi a Mării Negre. UE alocă fonduri prin programe dedicate ţărilor riverane Dunării şi Mării Negre, precum „Cross Border Cooperation“ (CBS) sau „Black Sea Operational Programme 2007-2013“. Programul prioritar intitulat „Strategia UE pentru Regiunea Dunarii“, iniţiat de România şi de Austria în 2008, are în vedere, ca obiective majore, conectivitatea, protecţia mediului şi gestiunea apei, precum şi dezvoltarea socio-economică a regiunilor limitrofe fluviului, toate activităţile ce vor fi iniţiate urmînd să fie fundamentate din punct de vedere ştiinţific. INCD GeoEcoMar susţine orice iniţiativă care urmăreşte creşterea calităţii mediului dunărean, pentru că orice iniţiativă, naţională sau internaţională, este binevenită. Atîta timp cît rezultatele aşteptate sînt pozitive. 

Un nod în imaginarul occidental al ilegalităţii marine jpeg
Gala International Project Management Association are loc la Brisbane, în Australia jpeg
Gala International Project Management Association are loc la Brisbane, în Australia
În "Oscarul" celor mai bune proiecte din lume, soluţia IT implementată la Autoritatea Naţională a Vămilor este favorită la categoria „Proiecte de dimensiuni medii”.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) dezvoltat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) dezvoltat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost selectat ca Finalist în competiţia celor mai bune proiecte internaţionale
Măgurele   centrul Europei în domeniul laserului jpeg
Măgurele - centrul Europei în domeniul laserului
ELI este în prezent cel mai important proiect de cercetare din domeniul laserilor din întreaga lume, care grupează 40 de instituţii de cercetare şi de învăţămînt superior din 13 state ale Uniunii Europene. Alături de cei trei piloni deja hotărîţi pentru desfăşurarea proiectului, cel mai important fiind cel din Bucureşti, pînă în 2012 urmează să fie decis şi un al patrulea, a cărui construcţie ar trebui să fie gata pînă în anul 2017.
Ce șanse pot avea Galileii de azi? jpeg
Ce șanse pot avea Galileii de azi?
Stimate domnule Galileo Galilei, cu părere de rău vă înştiinţăm că cererea dvs. de finanţare intitulată Propunere de realizare a unui aparat de privit la distanţă, mai scurt LUNETĂ, nu a putut fi aprobată de către Comisia de Cercetare – Dezvoltare – Inovare a Serenissimei Republici Veneţiene.
Zece întrebări la zece ani de la publicarea hărţii genomului uman jpeg
Zece întrebări la zece ani de la publicarea hărţii genomului uman
A trecut un deceniu de cînd presa din întreaga lume anunţa realizarea primei hărţi a genomului uman. La apariţia hărţii, ştirile vorbeau despre o descoperire epocală, care va schimba modul în care vom înţelege viaţa şi care îi va ajuta pe medici să găsească soluţii pînă acum negîndite, la învingerea oricăror boli. Am căutat răspunsuri la zece întrebări legate de înţelesul hărţii, a istoriei scrierii sale şi a ceea ce s-a întîmplat între timp, în dialog cu dr. Mihnea Boştină, de la Universitatea
Mici întrebări despre Marea Neagră jpeg
Mici întrebări despre Marea Neagră
Ce e cu algele astea care vin la mal? De unde or apărea? S-a îngustat plaja faţă de anul trecut sau doar mi se pare? Cît de poluată o fi apa mării? Şi – or mai fi peşti în Marea Neagră? Puţini sînt cei care nu şi-au pus – măcar o dată – cel puţin una dintre aceste întrebări atunci cînd au ajuns în vacanţă la mare. Cum pentru unii vacanţa mare a şi venit, cred că merită să vorbim puţin despre toate aceste fenomene şi despre cauzele lor.  Cît de sănătoasă  este Marea Neagră?
Cum se face istoria ştiinţei la Cercul Polar jpeg
Cum se face istoria ştiinţei la Cercul Polar
Abia după ce am ajuns la Helsinki, am vizitat universitatea şi am ţinut primul seminar despre metoda experimentală a lui Francis Bacon, am înţeles că aventura încă n-a început cu adevărat şi că seminarul de la Cercul Polar chiar asta avea să fie. Seminarul a început de fapt pe aeroport, unde s-au adunat cei 20 de participanţi veniţi din Florida sau Pittsburg, de la Ghent sau St. Andrews, San Diego sau Amsterdam.
Internetul jpeg
Internetul
– ne-au spus că va aduce o nouă eră a libertăţii, a activismului politic şi a păcii perpetue. Au greşit –  În vremea cînd Internetul era tînăr, speranţele noastre erau mari. La fel ca în orice dragoste aflată la început, doream să credem că noul obiect al fascinaţiei noastre ar putea schimba lumea. Internetul a fost descris drept unealta supremă pentru încurajarea toleranţei, pentru distrugerea naţionalismului şi pentru transformarea planetei într-un mare sat global bine conectat.
Jurnalismul de știință jpeg
Jurnalismul de știință
Ce fac cei care nu vor să privească circul mediatic? Mai sînt oare în ţară? Eu cred că da. Putem auzi dovezile în fiecare zi, în mijloacele de transport, cînd oamenii îşi povestesc ce au văzut la Discovery sau la Animal Planet (chiar, de ce nu sînt prezentate audienţele acestor televiziuni specializate?), putem vedea succesul unor site-uri de Internet cu materiale de popularizare a ştiinţei.
Jurnalismul de știință   o scurtă perspectivă istorică jpeg
Jurnalismul de știință - o scurtă perspectivă istorică
Îmi place să mă uit la Discovery, la National Geographic, History şi, mai de curînd, la Da Vinci Learning. Indiferent de ora cînd deschid televizorul, găsesc emisiuni atractive la oricare dintre ele. Dacă am timp, aştept cu nerăbdare să văd cum au abordat subiectul şi ce trucuri au folosit pentru ca tema să fie uşor de înţeles.
Carl Sagan, Teleenciclopedia şi National Geographic jpeg
Carl Sagan, Teleenciclopedia şi National Geographic
Ce drum are jurnalismul de ştiinţă în perioada comunistă? Nu pot considera campaniile de îndoctrinare care arătau rolul ştiinţei sovietice la progresul omenirii drept exemple de jurnalism de ştiinţă. Mi se par mult mai degrabă drept materiale de propagandă şi, de aceea, locul lor nu este aici
Popularizarea ştiinţei pe Internet jpeg
Popularizarea ştiinţei pe Internet
Am creat atunci un portal dedicat fizicii particulelor, domeniul meu de studiu, acelaşi cu cel al celebrului accelerator de particule Large Hadron Collider de la Geneva.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Poveste cu un cercetător din Japonia
Era cîndva prin 2005. Aş vrea să îmi aduc aminte cum am intrat în contact, dar nu mai ştiu. Cert este că atunci, în 2005, cînd Dilema veche a făcut un număr despre exodul creierelor, a apărut primul interviu pe care l-a dat presei din România. Îl ţin minte pentru că a fost acel gen de întîlnire care te umple de energie, care te pune pe gînduri. În care simţi că ai dat peste o idee de bine şi îţi pare rău, în acelaşi timp, că nu poţi să faci mai mult pentru acea idee. Omul nostru locuia în străin

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.