Problemele Dun─ârii - interviu cu dr. Gheorghe OAIE

Publicat în Dilema Veche nr. 333 din 1-7 iulie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru a putea ├«n┼úelege starea M─ârii Negre ÔÇô cel pu┼úin a p─âr┼úii sale de vest ÔÇô trebuie s─â privim ├«ntregul sistem, ├«n a c─ârui componen┼ú─â intr─â ┼či Dun─ârea, ┼či Delta. Marea Neagr─â colecteaz─â apele Dun─ârii, iar fluviul are ├«n comun cu teritoriul Rom├óniei ultimii aproape 1100 de kilometri din lungimea sa. C├«t de s─ân─âtoas─â este Dun─ârea? Am stat de vorb─â despre acest subiect cu dr. Gheorghe Oaie, director general al Institutului Na┼úional pentru Geologie ┼či Geoecologie Marin─â ÔÇô GeoEcoMar. (Adrian St─ânic─â

Care este amprenta activit─â┼úilor umane asupra Dun─ârii? 

Dun─ârea, al doilea fluviu al Europei, parcurge ├«n drumul s─âu din Germania la Marea Neagr─â arii geografice, politice, economice ┼či istorice foarte diferite. Bazinul s─âu de colectare, extrem de larg ┼či diversificat din punct de vedere geologic ┼či morfologic, g─âzduie┼čte ecosisteme foarte diferite, incluz├«nd zone umede de importan┼ú─â european─â, precum Delta Dun─ârii. 

Sub ac┼úiunea unor puternice presiuni antropice, poluarea fluviului r─âm├«ne o problem─â major─â, un factor de risc at├«t pentru ┼ú─ârile riverane c├«t ┼či pentru Marea Neagr─â. Poluan┼úii (ex. nutrien┼úi, insecticide, pesticide, metale grele etc.), proveni┼úi din agricultur─â, din diferite industrii ┼či din apele menajere netratate ale localit─â┼úilor din bazinul s─âu hidrografic, s├«nt transporta┼úi de apele fluviului fie dizolva┼úi, fie fixa┼úi de aluviuni. Unii dintre ace┼čti poluan┼úi tind s─â se acumuleze ├«n lan┼úurile trofice, reprezent├«nd un risc crescut pentru via┼úa acvatic─â. Iar interdependen┼úa dintre organisme ┼či mediu este mai str├«ns─â la vie┼úuitoarele acvatice, dec├«t la cele terestre. 

┼×i mai exist─â ┼či povara trecutului. De┼či folosirea multor substan┼úe dovedite ca periculoase pentru mediu a fost interzis─â, reziduurile lor se reg─âsesc ┼či acum ├«n sedimentele Dun─ârii. 

Dun─ârea pare a fi intrat de mai mul┼úi ani ├«ntr-o adev─ârat─â zodie a inunda┼úiilor. Chiar ┼či ├«n aceast─â perioad─â s├«nt inunda┼úii care afecteaz─â cursul central al Dun─ârii. Care s├«nt cauzele acestor fenomene? Dar efectele? 

Inunda┼úiile tot mai frecvente s├«nt rezultatul unor decizii politico-economice gre┼čite, care au avut ├«n vedere doar interesele economice ale perioadei trecute, permi┼ú├«nd defri┼čarea ┼či distrugerea luncilor inundabile naturale din bazinul Dun─ârii. O alt─â cauz─â major─â a producerii inunda┼úiilor o reprezint─â schimb─ârile climatice globale. 

Din cauza cre┼čterii anvergurii acestor fenomene, dar ┼či a repetabilit─â┼úii lor tot mai dese, s-au accentuat o serie de procese, precum: erodarea malurilor ┼či a albiei, modific─âri morfostructurale semnificative, cre┼čterea num─ârului sectoarelor periculoase pentru naviga┼úie, mai ales pentru cursul inferior al fluviului, reducerea debitelor lichide pe anumite bra┼úe (ex. Dun─ârea Veche). Printre efecte se num─âr─â ├«ns─â ┼či degradarea edificiului Deltei Dun─ârii ┼či a zonei litorale adiacente.

Cum arat─â ├«n prezent situa┼úia ecologic─â a Dun─ârii? 

├Än urma compar─ârii datelor biologice noi cu cele vechi, efectuate de institute de cercetare, printre care ┼či INCD GeoEcoMar, a fost posibil─â conturarea unor arii cu modific─âri ecologice semnificative. Dac─â lacurile de acumulare Por┼úile de Fier I ┼či II se comport─â ca ni┼čte decantoare pentru sedimentele ┼či poluan┼úii asocia┼úi care vin din amont, cursul inferior al fluviului este afectat de eroziune, dar ┼či de impactul antropic. Eroziunea s-a accentuat din cauza lucr─ârilor hidrotehnice f─âcute pe fluviu de-a lungul timpului, acestea perturb├«ndu-i echilibrul hidrodinamic. 

Studiile biologice periodice, efectuate de cercet─âtori asupra ecosistemelor fluviale ┼či lacustre, au ar─âtat o sc─âdere a abunden┼úei ┼či densit─â┼úii organismelor existente de-a lungul sectorului de fluviu cuprins ├«ntre Bazia┼č ┼či Delta Dun─ârii, situa┼úia redres├«ndu-se par┼úial pe teritoriul Deltei. 

Ce ne pute┼úi spune despre amenajarea bra┼úului Chilia pentru naviga┼úie de c─âtre vecinii ucraineni, deci ┼či despre ad├«ncirea canalului B├«stroe? Care s├«nt efectele acestor lucr─âri? 

Orice interven┼úie asupra unui mediu acvatic presupune apari┼úia unor modific─âri de anvergur─â mai mare sau mai mic─â. Unele aspecte particulare au ap─ârut ┼či ├«n zona Deltei Dun─ârii. ├Än timp ce bra┼úul Chilia ┼či-a redus capacitatea de transport a apei ┼či a aluviunilor, canalul B├«stroe se apropie de parametrii hidrologici ai bra┼úului Sulina. Ad├«ncirea prin dragaj a canalului B├«stroe, dar ┼či dragarea permanent─â a punctelor critice pentru naviga┼úie de pe bra┼úul Chilia vor conduce totu┼či la o cre┼čtere minor─â a debitelor de ap─â pe acest bra┼ú. Pe bra┼úele Tulcea, Sulina ┼či Sf. Gheorghe vor continua procesele hidromorfologice actuale, f─âr─â modific─âri semnificative. La nivel general, regimul hidrologic al Deltei Dun─ârii nu va suferi modific─âri deosebite. 

Dun─ârea este cel mai interna┼úional fluviu al planetei. De aceea, ├«ns─ân─âto┼čirea acesteia se poate face doar printr-un efort interna┼úional. 

Care s├«nt ini┼úiativele cele mai importante pentru protec┼úia mediului Dun─ârii? 

Comisia Interna┼úional─â pentru Protec┼úia Fluviului Dun─ârea (ICPDR) ┼či Comisia pentru Protec┼úia M─ârii Negre ├«mpotriva Polu─ârii (BSC), precum ┼či alte organisme na┼úionale ┼či interna┼úionale (IAD), colaboreaz─â str├«ns pentru limitarea polu─ârii Dun─ârii ┼či a M─ârii Negre. UE aloc─â fonduri prin programe dedicate ┼ú─ârilor riverane Dun─ârii ┼či M─ârii Negre, precum ÔÇ×Cross Border CooperationÔÇť (CBS) sau ÔÇ×Black Sea Operational Programme 2007-2013ÔÇť. Programul prioritar intitulat ÔÇ×Strategia UE pentru Regiunea DunariiÔÇť, ini┼úiat de Rom├ónia ┼či de Austria ├«n 2008, are ├«n vedere, ca obiective majore, conectivitatea, protec┼úia mediului ┼či gestiunea apei, precum ┼či dezvoltarea socio-economic─â a regiunilor limitrofe fluviului, toate activit─â┼úile ce vor fi ini┼úiate urm├«nd s─â fie fundamentate din punct de vedere ┼čtiin┼úific. INCD GeoEcoMar sus┼úine orice ini┼úiativ─â care urm─âre┼čte cre┼čterea calit─â┼úii mediului dun─ârean, pentru c─â orice ini┼úiativ─â, na┼úional─â sau interna┼úional─â, este binevenit─â. At├«ta timp c├«t rezultatele a┼čteptate s├«nt pozitive. 

Un nod în imaginarul occidental al ilegalităţii marine jpeg
Gala International Project Management Association are loc la Brisbane, în Australia jpeg
Gala International Project Management Association are loc la Brisbane, în Australia
├Än "Oscarul" celor mai bune proiecte din lume, solu┼úia IT implementat─â la Autoritatea Na┼úional─â a V─âmilor este favorit─â la categoria ÔÇ×Proiecte de dimensiuni mediiÔÇŁ.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) dezvoltat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) dezvoltat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost selectat ca Finalist în competiţia celor mai bune proiecte internaţionale
Măgurele   centrul Europei în domeniul laserului jpeg
Măgurele - centrul Europei în domeniul laserului
ELI este ├«n prezent cel mai important proiect de cercetare din domeniul laserilor din ├«ntreaga lume, care grupeaz─â 40 de institu┼úii de cercetare ┼či de ├«nv─â┼ú─âm├«nt superior din 13 state ale Uniunii Europene. Al─âturi de cei trei piloni deja hot─âr├«┼úi pentru desf─â┼čurarea proiectului, cel mai important fiind cel din Bucure┼čti, p├«n─â ├«n 2012 urmeaz─â s─â fie decis ┼či un al patrulea, a c─ârui construc┼úie ar trebui s─â fie gata p├«n─â ├«n anul 2017.
Ce șanse pot avea Galileii de azi? jpeg
Ce șanse pot avea Galileii de azi?
Stimate domnule Galileo Galilei, cu p─ârere de r─âu v─â ├«n┼čtiin┼ú─âm c─â cererea dvs. de finan┼úare intitulat─â Propunere de realizare a unui aparat de privit la distan┼ú─â, mai scurt LUNET─é, nu a putut fi aprobat─â de c─âtre Comisia de Cercetare ÔÇô Dezvoltare ÔÇô Inovare a Serenissimei Republici Vene┼úiene.
Zece întrebări la zece ani de la publicarea hărţii genomului uman jpeg
Zece întrebări la zece ani de la publicarea hărţii genomului uman
A trecut un deceniu de c├«nd presa din ├«ntreaga lume anun┼úa realizarea primei h─âr┼úi a genomului uman. La apari┼úia h─âr┼úii, ┼čtirile vorbeau despre o descoperire epocal─â, care va schimba modul ├«n care vom ├«n┼úelege via┼úa ┼či care ├«i va ajuta pe medici s─â g─âseasc─â solu┼úii p├«n─â acum neg├«ndite, la ├«nvingerea oric─âror boli. Am c─âutat r─âspunsuri la zece ├«ntreb─âri legate de ├«n┼úelesul h─âr┼úii, a istoriei scrierii sale ┼či a ceea ce s-a ├«nt├«mplat ├«ntre timp, ├«n dialog cu dr. Mihnea Bo┼čtin─â, de la Universitatea
Mici întrebări despre Marea Neagră jpeg
Mici întrebări despre Marea Neagră
Ce e cu algele astea care vin la mal? De unde or ap─ârea? S-a ├«ngustat plaja fa┼ú─â de anul trecut sau doar mi se pare? C├«t de poluat─â o fi apa m─ârii? ┼×i ÔÇô or mai fi pe┼čti ├«n Marea Neagr─â? Pu┼úini s├«nt cei care nu ┼či-au pus ÔÇô m─âcar o dat─â ÔÇô cel pu┼úin una dintre aceste ├«ntreb─âri atunci c├«nd au ajuns ├«n vacan┼ú─â la mare. Cum pentru unii vacan┼úa mare a ┼či venit, cred c─â merit─â s─â vorbim pu┼úin despre toate aceste fenomene ┼či despre cauzele lor. ┬áC├«t de s─ân─âtoas─â ┬áeste Marea Neagr─â?
Cum se face istoria ┼čtiin┼úei la Cercul Polar jpeg
Cum se face istoria ┼čtiin┼úei la Cercul Polar
Abia dup─â ce am ajuns la Helsinki, am vizitat universitatea ┼či am ┼úinut primul seminar despre metoda experimental─â a lui Francis Bacon, am ├«n┼úeles c─â aventura ├«nc─â n-a ├«nceput cu adev─ârat ┼či c─â seminarul de la Cercul Polar chiar asta avea s─â fie. Seminarul a ├«nceput de fapt pe aeroport, unde s-au adunat cei 20 de participan┼úi veni┼úi din Florida sau Pittsburg, de la Ghent sau St. Andrews, San Diego sau Amsterdam.
Internetul jpeg
Internetul
ÔÇô ne-au spus c─â va aduce o nou─â er─â a libert─â┼úii, a activismului politic ┼či a p─âcii perpetue. Au gre┼čit ÔÇô┬á ├Än vremea c├«nd Internetul era t├«n─âr, speran┼úele noastre erau mari. La fel ca ├«n orice dragoste aflat─â la ├«nceput, doream s─â credem c─â noul obiect al fascina┼úiei noastre ar putea schimba lumea. Internetul a fost descris drept unealta suprem─â pentru ├«ncurajarea toleran┼úei, pentru distrugerea na┼úionalismului ┼či pentru transformarea planetei ├«ntr-un mare sat global bine conectat.
Jurnalismul de ╚Ötiin╚Ť─â jpeg
Jurnalismul de ╚Ötiin╚Ť─â
Ce fac cei care nu vor s─â priveasc─â circul mediatic? Mai s├«nt oare ├«n ┼úar─â? Eu cred c─â da. Putem auzi dovezile ├«n fiecare zi, ├«n mijloacele de transport, c├«nd oamenii ├«┼či povestesc ce au v─âzut la Discovery sau la Animal Planet (chiar, de ce nu s├«nt prezentate audien┼úele acestor televiziuni specializate?), putem vedea succesul unor site-uri de Internet cu materiale de popularizare a ┼čtiin┼úei.
Jurnalismul de ╚Ötiin╚Ť─â   o scurt─â perspectiv─â istoric─â jpeg
Jurnalismul de ╚Ötiin╚Ť─â - o scurt─â perspectiv─â istoric─â
├Ämi place s─â m─â uit la Discovery, la National Geographic, History ┼či, mai de cur├«nd, la Da Vinci Learning. Indiferent de ora c├«nd deschid televizorul, g─âsesc emisiuni atractive la oricare dintre ele. Dac─â am timp, a┼čtept cu ner─âbdare s─â v─âd cum au abordat subiectul ┼či ce trucuri au folosit pentru ca tema s─â fie u┼čor de ├«n┼úeles.
Carl Sagan, Teleenciclopedia ┼či National Geographic jpeg
Carl Sagan, Teleenciclopedia ┼či National Geographic
Ce drum are jurnalismul de ┼čtiin┼ú─â ├«n perioada comunist─â? Nu pot considera campaniile de ├«ndoctrinare care ar─âtau rolul ┼čtiin┼úei sovietice la progresul omenirii drept exemple de jurnalism de ┼čtiin┼ú─â. Mi se par mult mai degrab─â drept materiale de propagand─â ┼či, de aceea, locul lor nu este aici
Popularizarea ┼čtiin┼úei pe Internet jpeg
Popularizarea ┼čtiin┼úei pe Internet
Am creat atunci un portal dedicat fizicii particulelor, domeniul meu de studiu, acela┼či cu cel al celebrului accelerator de particule Large Hadron Collider de la Geneva.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Poveste cu un cercet─âtor din Japonia
Era c├«ndva prin 2005. A┼č vrea s─â ├«mi aduc aminte cum am intrat ├«n contact, dar nu mai ┼čtiu. Cert este c─â atunci, ├«n 2005, c├«nd Dilema veche a f─âcut un num─âr despre exodul creierelor, a ap─ârut primul interviu pe care l-a dat presei din Rom├ónia. ├Äl ┼úin minte pentru c─â a fost acel gen de ├«nt├«lnire care te umple de energie, care te pune pe g├«nduri. ├Än care sim┼úi c─â ai dat peste o idee de bine ┼či ├«┼úi pare r─âu, ├«n acela┼či timp, c─â nu po┼úi s─â faci mai mult pentru acea idee. Omul nostru locuia ├«n str─âin

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?