Popularizarea ştiinţei pe Internet

Adrian BUZATU
Publicat în Dilema Veche nr. 323 din 22-28 aprilie 2010
Popularizarea ştiinţei pe Internet jpeg

Apariţia Internetului a adus activităţile de popularizare a ştiinţei şi în lumea virtuală. Ediţiile online ale publicaţiilor şi televiziunilor specializate au fost primele care au ocupat spaţiul virtual. Alături de ele au început să răsară în ultimii ani şi portaluri şi publicaţii noi, dedicate navigatorilor pe Internet. Un exemplu relevant este stiintaazi.ro – unul dintre cele mai importante portaluri de ştiinţă în limba română, fondat de un student român în străinătate (A. S.). 

PASUL 0: EXPERIENŢA CANADIANĂ
Acum aproape doi ani eram student la doctorat în fizica experimentală a particulelor la Universitatea McGill din Montréal, Canada. Participasem ca voluntar la acţiuni de promovare a ştiinţei la Montréal şi văzusem cum se organizau studenţii şi cercetătorii din ştiinţă pentru a comunica eficient ştiinţa către publicul larg. Am dorit atunci să existe acelaşi lucru şi pentru România şi Republica Moldova, în limba română. Deşi nu eram în ţară, Internetul făcea totuşi posibil să contribui la promovarea ştiinţei în limba română. 

PASUL 1: FONDAREA FIZICAPARTICULELOR.RO 
Aşa că am creat atunci un portal dedicat fizicii particulelor, domeniul meu de studiu, acelaşi cu cel al celebrului accelerator de particule Large Hadron Collider de la Geneva. Cu permisiunea revistelor de promovare a fizicii particulelor Symmetry din SUA şi Elementaire din Franţa, am tradus articole de acolo şi le-am publicat pe site. Cu permisiunea laboratorului american Berkeley am tradus şi site-ul Aventura Particulelor, care explică fizica particulelor pe înţelesul copiilor.

În decembrie 2007 am mers în ţară înadins cu două săptămîni înainte de venirea vacanţei şi am ţinut cîte o prezentare de o oră despre fizica particulelor, urmată de discuţii pentru liceeni de la şapte licee mari din ţară. După întîlnire, am menţinut contactul cu elevii, iar o parte dintre ei au devenit voluntari ai proiectului. Ei traduceau articole din aceste reviste, plus articole ale NASA sau declaraţii de presă ale cercetătorilor, iar eu le corectam şi le puneam pe site. Elevii cîştigau astfel experienţă nu doar cu limba engleză, dar şi cu fizica, căci le explicam noţiunile de fizică pe care nu le înţelegeau. În plus, cîştigau o diplomă şi premii în enciclopedii de ştiinţă în engleză. Totodată, creasem şi un forum de ştiinţă, unul dintre puţinele din România, unde intrau uşor în contact unii dintre oamenii pasionaţi de ştiinţă.

PASUL 2: COLABORAREA CU STIINTA.INFO
În acelaşi timp, am descoperit un portal de ştiinţă care începuse odată cu fizicaparticulelor.ro, dar care oferea ştiri din tot spectrul ştiinţei: stiinta.info. Pe acest portal am început să scriu articole proprii, care erau preluate de ediţiile online ale presei româneşti. Totodată, am iniţiat primul concurs de ştiinţă pentru liceeni, pentru care am găsit sponsorizări de peste 1000 de euro şi pe care l-am promovat în toată ţara. Articole proprii şi concursuri formau calea de urmat. 

PASUL 3: FONDAREA STIINTAAZI.RO
Cu acest bagaj de cunoştinţe acumulate, am creat în vara lui 2008 site-ul stiintaazi.ro, un portal care îşi propunea să extindă activităţile de la fizicaparticulelor.ro la tot spectrul ştiinţei. Noi voluntari s-au alăturat proiectului: atît studenţi, cît şi elevi. S-au alăturat şi noi licee. Împreună am organizat trei-patru concursuri de ştiinţă cu premii pentru liceeni în 2008, un calendar de astronomie pe 2009, animaţii Flash cu harta României, după observatoare astronomice sau muzee, jocuri educative şi alte proiecte de ştiinţă. Forumul de ştiinţă s-a dezvoltat şi el.

Articolele de la stiintaazi.ro sînt scrise de noi pe cît posibil pe înţelesul tuturor sau sînt traduse doar cu permisiunea sursei şi acest lucru este menţionat clar. Toţi voluntarii stiintaazi.ro au fost învăţaţi să înţeleagă legea drepturilor de ajutor şi ce înseamnă furtul intelectual sau plagiatul. Căutăm să selectăm numai ştirile importante din ştiinţă. Sursele noastre sînt cîteva site-uri de ştiri de ştiinţă în limba engleză, precum Physorg.com, ScienceNews.org, ScienceDaily.com, dar şi paginile de ştiinţă ale BBC News, The Telegraph sau ale revistelor de ştiinţă Nature şi Science. Eforturile noastre au succes avînd în vedere că portalul a ajuns la peste 3000 de vizitatori unici pe zi, că primim comentarii la articole şi că există o intensă activitate pe forum.

Adrian Buzatu este doctorand în fizica experimentală a particulelor la Universitatea McGill, Montreal, Canada şi este fondator şi coordonator al site-urilor Fizica Particulelor şi Știinta Azi.

Un nod în imaginarul occidental al ilegalităţii marine jpeg
Gala International Project Management Association are loc la Brisbane, în Australia jpeg
Gala International Project Management Association are loc la Brisbane, în Australia
În "Oscarul" celor mai bune proiecte din lume, soluţia IT implementată la Autoritatea Naţională a Vămilor este favorită la categoria „Proiecte de dimensiuni medii”.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) dezvoltat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) dezvoltat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost selectat ca Finalist în competiţia celor mai bune proiecte internaţionale
Măgurele   centrul Europei în domeniul laserului jpeg
Măgurele - centrul Europei în domeniul laserului
ELI este în prezent cel mai important proiect de cercetare din domeniul laserilor din întreaga lume, care grupează 40 de instituţii de cercetare şi de învăţămînt superior din 13 state ale Uniunii Europene. Alături de cei trei piloni deja hotărîţi pentru desfăşurarea proiectului, cel mai important fiind cel din Bucureşti, pînă în 2012 urmează să fie decis şi un al patrulea, a cărui construcţie ar trebui să fie gata pînă în anul 2017.
Ce șanse pot avea Galileii de azi? jpeg
Ce șanse pot avea Galileii de azi?
Stimate domnule Galileo Galilei, cu părere de rău vă înştiinţăm că cererea dvs. de finanţare intitulată Propunere de realizare a unui aparat de privit la distanţă, mai scurt LUNETĂ, nu a putut fi aprobată de către Comisia de Cercetare – Dezvoltare – Inovare a Serenissimei Republici Veneţiene.
Zece întrebări la zece ani de la publicarea hărţii genomului uman jpeg
Zece întrebări la zece ani de la publicarea hărţii genomului uman
A trecut un deceniu de cînd presa din întreaga lume anunţa realizarea primei hărţi a genomului uman. La apariţia hărţii, ştirile vorbeau despre o descoperire epocală, care va schimba modul în care vom înţelege viaţa şi care îi va ajuta pe medici să găsească soluţii pînă acum negîndite, la învingerea oricăror boli. Am căutat răspunsuri la zece întrebări legate de înţelesul hărţii, a istoriei scrierii sale şi a ceea ce s-a întîmplat între timp, în dialog cu dr. Mihnea Boştină, de la Universitatea
Mici întrebări despre Marea Neagră jpeg
Mici întrebări despre Marea Neagră
Ce e cu algele astea care vin la mal? De unde or apărea? S-a îngustat plaja faţă de anul trecut sau doar mi se pare? Cît de poluată o fi apa mării? Şi – or mai fi peşti în Marea Neagră? Puţini sînt cei care nu şi-au pus – măcar o dată – cel puţin una dintre aceste întrebări atunci cînd au ajuns în vacanţă la mare. Cum pentru unii vacanţa mare a şi venit, cred că merită să vorbim puţin despre toate aceste fenomene şi despre cauzele lor.  Cît de sănătoasă  este Marea Neagră?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Problemele Dunării - interviu cu dr. Gheorghe OAIE
Pentru a putea înţelege starea Mării Negre – cel puţin a părţii sale de vest – trebuie să privim întregul sistem, în a cărui componenţă intră şi Dunărea, şi Delta. Marea Neagră colectează apele Dunării, iar fluviul are în comun cu teritoriul României ultimii aproape 1100 de kilometri din lungimea sa. Cît de sănătoasă este Dunărea? Am stat de vorbă despre acest subiect cu dr. Gheorghe Oaie, director general al Institutului Naţional pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar.
Cum se face istoria ştiinţei la Cercul Polar jpeg
Cum se face istoria ştiinţei la Cercul Polar
Abia după ce am ajuns la Helsinki, am vizitat universitatea şi am ţinut primul seminar despre metoda experimentală a lui Francis Bacon, am înţeles că aventura încă n-a început cu adevărat şi că seminarul de la Cercul Polar chiar asta avea să fie. Seminarul a început de fapt pe aeroport, unde s-au adunat cei 20 de participanţi veniţi din Florida sau Pittsburg, de la Ghent sau St. Andrews, San Diego sau Amsterdam.
Internetul jpeg
Internetul
– ne-au spus că va aduce o nouă eră a libertăţii, a activismului politic şi a păcii perpetue. Au greşit –  În vremea cînd Internetul era tînăr, speranţele noastre erau mari. La fel ca în orice dragoste aflată la început, doream să credem că noul obiect al fascinaţiei noastre ar putea schimba lumea. Internetul a fost descris drept unealta supremă pentru încurajarea toleranţei, pentru distrugerea naţionalismului şi pentru transformarea planetei într-un mare sat global bine conectat.
Jurnalismul de știință jpeg
Jurnalismul de știință
Ce fac cei care nu vor să privească circul mediatic? Mai sînt oare în ţară? Eu cred că da. Putem auzi dovezile în fiecare zi, în mijloacele de transport, cînd oamenii îşi povestesc ce au văzut la Discovery sau la Animal Planet (chiar, de ce nu sînt prezentate audienţele acestor televiziuni specializate?), putem vedea succesul unor site-uri de Internet cu materiale de popularizare a ştiinţei.
Jurnalismul de știință   o scurtă perspectivă istorică jpeg
Jurnalismul de știință - o scurtă perspectivă istorică
Îmi place să mă uit la Discovery, la National Geographic, History şi, mai de curînd, la Da Vinci Learning. Indiferent de ora cînd deschid televizorul, găsesc emisiuni atractive la oricare dintre ele. Dacă am timp, aştept cu nerăbdare să văd cum au abordat subiectul şi ce trucuri au folosit pentru ca tema să fie uşor de înţeles.
Carl Sagan, Teleenciclopedia şi National Geographic jpeg
Carl Sagan, Teleenciclopedia şi National Geographic
Ce drum are jurnalismul de ştiinţă în perioada comunistă? Nu pot considera campaniile de îndoctrinare care arătau rolul ştiinţei sovietice la progresul omenirii drept exemple de jurnalism de ştiinţă. Mi se par mult mai degrabă drept materiale de propagandă şi, de aceea, locul lor nu este aici
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Poveste cu un cercetător din Japonia
Era cîndva prin 2005. Aş vrea să îmi aduc aminte cum am intrat în contact, dar nu mai ştiu. Cert este că atunci, în 2005, cînd Dilema veche a făcut un număr despre exodul creierelor, a apărut primul interviu pe care l-a dat presei din România. Îl ţin minte pentru că a fost acel gen de întîlnire care te umple de energie, care te pune pe gînduri. În care simţi că ai dat peste o idee de bine şi îţi pare rău, în acelaşi timp, că nu poţi să faci mai mult pentru acea idee. Omul nostru locuia în străin

Parteneri

mosmon baia mare jpg
A pariat totul pe un fruct rar și a câștigat. Moșmonul, o combinație între măr, pară și gutuie, este un medicament natural
Un fruct aproape necunoscut în România începe să prindă teren, mulțumită unui băimărean care a pariat totul pe o astfel cu cultură. Paul Șpan, un agricultor din Baia Mare,
horoscop bilunar shutterstock 2091062710 jpg
popa stefania anisia jpg
Două copile din cadrul Complexului de Servicii Piatra-Neamţ, date dispărute de conducerea unităţii
Două copile, de 12, respectiv 15 ani, din cadrul Complexului de Servicii Piatra-Neamţ au fost date dispărute de conducerea unităţii după ce au plecat la cursuri nu s-au mai întors după finalizarea orelor.
celula inchisoare jpg
Un inginer de la o fabrică de tancuri din Rusia, condamnat la ani grei de închisoare pentru „înaltă trădare” în folosul Ucrainei
Un inginer rus de la o companie strategică, acuzat că a transmis Ucrainei informaţii „militare şi tehnice”, a fost condamnat la 16 ani de închisoare pentru „înaltă trădare”, în Ural.
matt leblanc 2018 gettyimages jpg
Secretul retragerii unui star de la Hollywood
Actorul Matt LeBlanc, cunoscut mai ales pentru rolul său în serialul „Friends", pare să urmeze exemplul lui Jack Nicholson și să se retragă treptat din viața publică.
vârste  foto   Shutterstock jpg
Care e vârsta maximă până la care pot trăi oamenii? O să te surprindă!
Un nou studiu scoate la iveală vârsta maximă până la care putem trăi, iar speranța de viață e cu totul alta decât ne așteptam!
cumaparaturi plase black friday jpeg
Studiu: 5,5 milioane de români doresc să cumpere cel puțin un produs de Black Friday. Electronicele și electrocasnicele - cele mai căutate
Black Friday este unul dintre cele mai aşteptate evenimente de cumpărături din România, iar 57% dintre români intenţionează să facă achiziţii în 2024. Bugetul total estimat ajunge la 1,2 miliarde de euro, potrivit unui studiu.
apartament pixabay jpg
Suma ireală cu care se vinde un apartament din Cluj. Proprietarul a fost luat la mișto: „Se dă cu tot cu stradă și cal?”
Suma ireală cu care se vinde un apartament din Cluj. Proprietarul a fost luat la mișto: „Se dă cu tot cu stradă și cal?”
UniCredit Bank
Tranzacţia prin care UniCredit preia pachetul majoritar de acţiuni al Alpha Bank România a fost finalizată. Ce trebuie să știe clienții
Din 4 noiembrie 2024, Alpha Bank România devine parte a Grupului UniCredit. Structura acționariatului Alpha Bank Romania se schimbă astfel: UniCredit S.p.A. va deține 90,1% din capitalul social, iar Alpha International Holdings S.M.S.A va deține 9,9%.