Ce șanse pot avea Galileii de azi?

Publicat în Dilema Veche nr. 355 din 2 - 8 decembrie 2010
Ce șanse pot avea Galileii de azi? jpeg

 „Stimate domnule Galileo Galilei,

Cu părere de rău vă înştiinţăm că cererea dvs. de finanţare intitulată Propunere de realizare a unui aparat de privit la distanţă, mai scurt LUNETĂ, nu a putut fi aprobată de către Comisia de Cercetare – Dezvoltare – Inovare a Serenissimei Republici Veneţiene. Neacceptarea la finanţare a propunerii dvs. se datorează următoarelor motive, expuse în cele ce urmează. Vă reamintim că expunerea de motive este concluzia discuţiilor avute în panel de către evaluatorii propunerii dvs., persoane importante şi respectate din comunitatea ştiinţifică europeană. 

Capacitatea şi experienţa echipei de lucru 

Competenţele echipei de cercetare par, din păcate, îndoielnice. În primul rînd, nu am găsit în dosar nici o diplomă de licenţă pe numele de Galileo Galilei. Stagiul de asistent de trei ani la Universitatea din Pisa, precum şi poziţia, e drept prestigioasă, deţinută în prezent la Universitatea din Padova nu pot ţine locul unei diplome de studii care ar fi trebuit eliberată tot la Universitatea din Pisa.  

Apoi rezultatele în domeniul cercetării – dezvoltării şi inovării – lasă mult de dorit. O lucrare remarcabilă este într-adevăr contribuţia – serioasă şi bine documentată – privind dimensiunile lui Lucifer, aşa cum rezultă acestea din Infernul marelui maestru Dante. Lucrarea, analizată şi acceptată de către onorabilii noştri colegi din Florenţa, rămîne însă cam singura operă pe care noi o putem considera importantă dintre cele prezentate în dosarul coordonatorului propunerii.  

Legea Pendulului, termometrele, pompele de apă, precum şi analiza greutăţilor specifice ale materialelor nu pot fi considerate cu adevărat rezultate bine fundamentate ale activităţilor de cercetare – dezvoltare sau inovare – ci, în cel mai bun caz, simple speculaţii. Acestea nu au fost pînă în prezent nici replicate de către alţi colegi, nici nu au fost absorbite de către piaţă, ca să ajute în vreun fel creşterea economiei Republicii Veneţiene. Despre aruncarea corpurilor de diferite dimensiuni din Turnul Înclinat din Pisa ce să mai zicem? Evaluatorilor, aceste aşa-numite experimente ştiinţifice le-au părut mai degrabă apucături periculoase pentru cei din jur. 

Prin urmare, concluzia panelului este că nici măcar coordonatorul propunerii nu îndeplineşte condiţiile minime necesare conducerii unei opere de cercetare – dezvoltare – inovare cu adevărat serioasă. 

Calitatea ştiinţifică  şi tehnică a propunerii  

Panelul de evaluatori nu poate contesta calitatea ştiinţifică a ideii propunerii, aflate în prezent în atenţia mai multor unităţi de cercetare din întreaga Europă. Autorii propunerii fac dovada că ştiu ce alte echipe se mai ocupă în prezent cu dezvoltarea acestor idei, chiar dacă se ridică mai multe semne de întrebare. Cel mai important este – de ce autorii olandezi nu au primit cererea de licenţă pentru aparatul lor, cerere înaintată deja de ceva vreme. Acest fapt nu poate arăta şi existenţa unor lipsuri în concept?  

Sînt însă probleme legate de aspectul tehnic, pe care autorii propunerii nu le-au lămurit, fie pentru că au tratat problemele superficial, fie pentru că pur şi simplu nu le-au înţeles. Cum putem vedea o imagine mărită de zece ori printr-un tub cu două sticle strunjite la capete? Un simplu desen nu poate fi de ajuns ca să convingă că un asemenea aparat va putea vreodată să dea rezultatele aşteptate. De aceea concluzia panelului este că, în ciuda faptului că tratează o problemă de actualitate, propunerea va trebui mult îmbunătăţită. 

Impactul economic şi social 

Aici apare principala problemă a propunerii de realizare a aparatului numit LUNETĂ. Impactul economic şi social, aşa cum a fost descris în propunere, este în cel mai bun caz neconvingător şi confuz. Nu reuşim să înţelegem de ce este important să vedem mai bine obiectele îndepărtate. Cu ce poate ajuta acest lucru economia Republicii, cu atît mai mult cu cît în ultimii ani aceasta a intrat în recesiune în urma practicilor neloiale ale concurenţilor orientali, otomani. Ne poate ajuta acest aparat să cucerim pieţele  pierdute? Dacă da – cum? Şi, mai ales, în cît timp ar putea deveni un asemenea aparat un succes comercial? Există şi aspecte de etică netratate în propunere. Un asemenea aparat – care poate vedea la depărtare – nu cumva pune în pericol dreptul la viaţă privată al cetăţenilor Republicii noastre?  

Nu negăm a priori importanţa posibilă a acelui aparat, ca să fim bine înţeleşi. Însemnătatea economică şi socială va trebui să fie însă mult mai riguros evaluată şi prezentată, pentru ca şi contribuabilii să poată înţelege pe ce sînt cheltuiţi banii pe care îi plătesc anual Republicii. Cercetarea din simplă plăcere este o activitate de domeniul trecutului, care poate fi considerată chiar periculoasă pentru binele comun. 

Prin urmare, şi acest capitol trebuie să fie mult îmbunătăţit, dacă nu chiar rescris în totalitate.

Avînd în vedere cele prezentate considerăm că sus menţionata Propunere de realizare a unui aparat de privit la distanţă, mai scurt LUNETĂ, înaintată de către echipa profesorului Galileo Galilei nu poate fi acceptată la finanţare. În cazul în care autorii propunerii doresc să o înainteze la competiţia următoare, îi sfătuim călduros să ia în considerare toate punctele slabe menţionate în acest text.  Cu stimă, 

În numele Dogelui Republicii Veneţiene, Leonardo Donato,
Şef Comisie Evaluare Propuneri Tehnico-Ştiinţifice Semnătura indescifrabilă“  

Excese nocive 

Evident, această scrisoare nu a fost scrisă niciodată. În primul rînd, Galileo Galilei a venit în faţa Marelui Consiliu al Republicii Veneţiene cu o lunetă gata construită. Conducătorii Veneţiei din acele vremuri au înţeles rapid însemnătatea practică a aparatului prin care stăpînii acestuia puteau vedea la depărtare. Astfel, un prim efect a lunetei construite de Galilei a fost resimţit de către inventator – prin mărirea rapidă a salariului său de la Universitatea din Padova de către Senatul Republicii Veneţiene (mărire considerată oricum insuficientă de către Galileo Galilei).  

Despre impactul lunetei s-au scris deja mii de pagini şi, cu siguranţă, se vor mai scrie. Pe termen scurt, ca aparat de importanţă strategică pentru navigatori, a întărit poziţia Veneţiei ca Republică a Mediteranei.  

Luneta însă a răsturnat lumea – sau ceea ce se credea despre ea. Sateliţii lui Jupiter – mereu în mişcare –, suprafaţa deloc netedă sau cristalină a Lunii au anulat conceptele aristoteliene geocentriste – confirmînd astfel, prin experimente, teoria lui Copernicus. Odată cu scrierile lui Galilei, lumea începea şi ea să se mişte din ce în ce mai rapid. Mai mult, dintre studioşii din ce în ce mai mulţi care plecau pe lungul şi complicatul drum al cunoaşterii, nenumăraţi şi-au găsit inspiraţia în operele lui Galileo Galilei. 

Ce şanse au însă Galileii zilelor noastre? Dacă nu ştiu să arate extrem de convingător cît de importantă şi benefică e munca lor pentru societate – şi asta într-un timp cît mai scurt – mici sînt şansele de a-şi pune în practică ideile.  

În ultimele decenii orice sistem de cercetare din lume verifică, fără discuţie, atît credibilitatea propunătorilor de studii cît şi însemnătatea ideilor pe care aceştia le promovează. Iar acest filtru are, în general, un rol benefic, pentru că duce la concentrarea eforturilor financiare spre echipe de succes, care vor să promoveze noul şi cunoaşterea.  Excesele, ca în orice domeniu, sînt, evident, nocive. Şi un exces consider că este şi insistenţa de a asigura rezultate rapide cu o aşa-zisă relevanţă economică şi socială însemnată. Aceste rezultate rapide – care se doresc a fi cît mai bine estimate – precum şi dorinţa de a aduce pe piaţă, în doi sau trei ani, posibile produse, pentru care de fapt ar fi necesare decenii de încercări şi experimente sînt de fapt motivele pentru care un sistem de cercetare – dezvoltare şi inovare îşi poate rata aproape orice şansă de progres semnificativ pe termen mediu. Estimarea efectelor sociale şi economice poate fi reuşită mai ales pentru idei obişnuite, ca să nu scriu mediocre. Putea Galilei estima impactul lunetei sale asupra modului în care a fost privită şi înţeleasă lumea? Un alt exemplu – din zilele noastre de astă dată – este Finlanda şi masiva investiţie în cercetare vreme de decenii. Putea cineva bănui, atunci cînd finlandezii au început să cheltuiască masiv bani pentru cunoaştere, că peste mulţi ani va apărea o companie care va promova telefonia mobilă cu atîta succes încît să poată fi recuperaţi banii investiţi în cercetare? Nu cumva un sistem de cercetare nu poate fi competitiv dacă nu îşi permite şi investirea în idei bine fundamentate ştiinţific, dar cu un grad mai ridicat de risc în ceea ce priveşte evaluarea impactului economic şi social?  

Înainte de toate însă, un lucru e clar. Fără investiţii constant ridicate în ştiinţă, nici schimbări pozitive nu pot fi aşteptate în nici o societate.  

Şi, chiar aşa. Ce şanse pot avea Galileii de azi?

Adrian Stănică este jurnalist de ştiinţă şi cercetător la Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină.

Un nod în imaginarul occidental al ilegalităţii marine jpeg
Gala International Project Management Association are loc la Brisbane, în Australia jpeg
Gala International Project Management Association are loc la Brisbane, în Australia
În "Oscarul" celor mai bune proiecte din lume, soluţia IT implementată la Autoritatea Naţională a Vămilor este favorită la categoria „Proiecte de dimensiuni medii”.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) dezvoltat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) dezvoltat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost selectat ca Finalist în competiţia celor mai bune proiecte internaţionale
Măgurele   centrul Europei în domeniul laserului jpeg
Măgurele - centrul Europei în domeniul laserului
ELI este în prezent cel mai important proiect de cercetare din domeniul laserilor din întreaga lume, care grupează 40 de instituţii de cercetare şi de învăţămînt superior din 13 state ale Uniunii Europene. Alături de cei trei piloni deja hotărîţi pentru desfăşurarea proiectului, cel mai important fiind cel din Bucureşti, pînă în 2012 urmează să fie decis şi un al patrulea, a cărui construcţie ar trebui să fie gata pînă în anul 2017.
Zece întrebări la zece ani de la publicarea hărţii genomului uman jpeg
Zece întrebări la zece ani de la publicarea hărţii genomului uman
A trecut un deceniu de cînd presa din întreaga lume anunţa realizarea primei hărţi a genomului uman. La apariţia hărţii, ştirile vorbeau despre o descoperire epocală, care va schimba modul în care vom înţelege viaţa şi care îi va ajuta pe medici să găsească soluţii pînă acum negîndite, la învingerea oricăror boli. Am căutat răspunsuri la zece întrebări legate de înţelesul hărţii, a istoriei scrierii sale şi a ceea ce s-a întîmplat între timp, în dialog cu dr. Mihnea Boştină, de la Universitatea
Mici întrebări despre Marea Neagră jpeg
Mici întrebări despre Marea Neagră
Ce e cu algele astea care vin la mal? De unde or apărea? S-a îngustat plaja faţă de anul trecut sau doar mi se pare? Cît de poluată o fi apa mării? Şi – or mai fi peşti în Marea Neagră? Puţini sînt cei care nu şi-au pus – măcar o dată – cel puţin una dintre aceste întrebări atunci cînd au ajuns în vacanţă la mare. Cum pentru unii vacanţa mare a şi venit, cred că merită să vorbim puţin despre toate aceste fenomene şi despre cauzele lor.  Cît de sănătoasă  este Marea Neagră?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Problemele Dunării - interviu cu dr. Gheorghe OAIE
Pentru a putea înţelege starea Mării Negre – cel puţin a părţii sale de vest – trebuie să privim întregul sistem, în a cărui componenţă intră şi Dunărea, şi Delta. Marea Neagră colectează apele Dunării, iar fluviul are în comun cu teritoriul României ultimii aproape 1100 de kilometri din lungimea sa. Cît de sănătoasă este Dunărea? Am stat de vorbă despre acest subiect cu dr. Gheorghe Oaie, director general al Institutului Naţional pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar.
Cum se face istoria ştiinţei la Cercul Polar jpeg
Cum se face istoria ştiinţei la Cercul Polar
Abia după ce am ajuns la Helsinki, am vizitat universitatea şi am ţinut primul seminar despre metoda experimentală a lui Francis Bacon, am înţeles că aventura încă n-a început cu adevărat şi că seminarul de la Cercul Polar chiar asta avea să fie. Seminarul a început de fapt pe aeroport, unde s-au adunat cei 20 de participanţi veniţi din Florida sau Pittsburg, de la Ghent sau St. Andrews, San Diego sau Amsterdam.
Internetul jpeg
Internetul
– ne-au spus că va aduce o nouă eră a libertăţii, a activismului politic şi a păcii perpetue. Au greşit –  În vremea cînd Internetul era tînăr, speranţele noastre erau mari. La fel ca în orice dragoste aflată la început, doream să credem că noul obiect al fascinaţiei noastre ar putea schimba lumea. Internetul a fost descris drept unealta supremă pentru încurajarea toleranţei, pentru distrugerea naţionalismului şi pentru transformarea planetei într-un mare sat global bine conectat.
Jurnalismul de știință jpeg
Jurnalismul de știință
Ce fac cei care nu vor să privească circul mediatic? Mai sînt oare în ţară? Eu cred că da. Putem auzi dovezile în fiecare zi, în mijloacele de transport, cînd oamenii îşi povestesc ce au văzut la Discovery sau la Animal Planet (chiar, de ce nu sînt prezentate audienţele acestor televiziuni specializate?), putem vedea succesul unor site-uri de Internet cu materiale de popularizare a ştiinţei.
Jurnalismul de știință   o scurtă perspectivă istorică jpeg
Jurnalismul de știință - o scurtă perspectivă istorică
Îmi place să mă uit la Discovery, la National Geographic, History şi, mai de curînd, la Da Vinci Learning. Indiferent de ora cînd deschid televizorul, găsesc emisiuni atractive la oricare dintre ele. Dacă am timp, aştept cu nerăbdare să văd cum au abordat subiectul şi ce trucuri au folosit pentru ca tema să fie uşor de înţeles.
Carl Sagan, Teleenciclopedia şi National Geographic jpeg
Carl Sagan, Teleenciclopedia şi National Geographic
Ce drum are jurnalismul de ştiinţă în perioada comunistă? Nu pot considera campaniile de îndoctrinare care arătau rolul ştiinţei sovietice la progresul omenirii drept exemple de jurnalism de ştiinţă. Mi se par mult mai degrabă drept materiale de propagandă şi, de aceea, locul lor nu este aici
Popularizarea ştiinţei pe Internet jpeg
Popularizarea ştiinţei pe Internet
Am creat atunci un portal dedicat fizicii particulelor, domeniul meu de studiu, acelaşi cu cel al celebrului accelerator de particule Large Hadron Collider de la Geneva.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Poveste cu un cercetător din Japonia
Era cîndva prin 2005. Aş vrea să îmi aduc aminte cum am intrat în contact, dar nu mai ştiu. Cert este că atunci, în 2005, cînd Dilema veche a făcut un număr despre exodul creierelor, a apărut primul interviu pe care l-a dat presei din România. Îl ţin minte pentru că a fost acel gen de întîlnire care te umple de energie, care te pune pe gînduri. În care simţi că ai dat peste o idee de bine şi îţi pare rău, în acelaşi timp, că nu poţi să faci mai mult pentru acea idee. Omul nostru locuia în străin

Adevarul.ro

Criza energetica curent gaze energie FOTO Shutterstock jpg
Oficial din Ministerul Energiei: O temperatură potrivită în casă este în jurul a 19-20 de grade
Economisirea resurselor, indiferent că sunt energetice sau de altă natură, este o responsabilitate a noastră, a tuturor, faţă de natură şi cred că o temperatură potrivită (în casă, n.r.) este în jurul valorii de 19-20 de grade, dar "depinde de câţiva factori".
Volodimir Zelenski FOTO Profimedia
Zelenski condamnă atacul „terorist” al forţelor ruse împotriva unui convoi de civili în Zaporojie
Preşedintele Zelenski a condamnat atacul cu rachete ruseşti împotriva unui convoi umanitar în Zaporojie, în sudul Ucrainei, care, potrivit Kievului, s-a soldat cu cel puţin 25 de civili morţi.
Vladimir Putin FOTO EPA-EFE
Conexiunea Kremlinului cu Casa Albă încă funcționează
Federația Rusă a tot oftat, de peste trei decenii, după întinderea teritorială a decedatei Uniuni Sovietice și iată că, pe 30 septembrie 2022, la Moscova s-a decis integrarea unor părți decupate din fostul teritoriu ex-sovietic ucrainean.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.