Carl Sagan, Teleenciclopedia şi National Geographic

Publicat în Dilema Veche nr. 323 din 22-28 aprilie 2010
Carl Sagan, Teleenciclopedia şi National Geographic jpeg

Ce drum are jurnalismul de ştiinţă în perioada comunistă? Nu pot considera campaniile de îndoctrinare care arătau rolul ştiinţei sovietice la progresul omenirii drept exemple de jurnalism de ştiinţă. Mi se par mult mai degrabă drept materiale de propagandă şi, de aceea, locul lor nu este aici. Voi sări astfel peste aproape două decenii, spre anii 1960. Şi asta pentru că atunci, la începutul anilor 1960, mai mulţi factori au dus la creşterea numărului de emisiuni dedicate ştiinţei populare – şi a calităţii acestora. Iar materialele de popularizare a ştiinţei au ajuns să fie printre cele mai iubite produse jurnalistice ale acelei perioade.

Care sînt cauzele marii popularităţi a ştiinţei populare? Se datorează oare doar faptului că presa de ştiinţă era una dintre rarele alternative la propaganda comunistă a vremii? Evident, nu. Cauzele sînt multiple. În ceea ce priveşte modul de comunicare, apare şi se extinde rapid un canal nou: televiziunea. Aceasta a crescut rapid audienţa către toate categoriile de populaţie. Apoi, perioada de relativ liberalism din anii 1960-1970, cu deschiderea sa – bine controlată – spre Occident a permis pătrunderea pe calea undelor a celor mai noi descoperiri ştiinţifice şi realizări tehnologice. Publicul român a putut astfel urmări spectaculoasele seriale de ştiinţă populară ale anilor 1960-1970, precum Lumea Apelor al lui Jaques Yves Cousteau, Conexiunile lui James Burke, precum şi Cosmos: Călătorie în Univers al lui Carl Sagan.


O altă cauză importantă a popularităţii documentarelor de ştiinţă din acei ani o reprezintă mutarea în spaţiu a Războiului Rece. Întreaga lume, indiferent de culoarea politică, urmărea cu sufletul la gură cursa spre spaţiu. Chiar dacă în modul de prezentare a existat şi o oarecare tentă politică, populaţia a putut urmări – de cele mai multe ori în direct la televiziune – principalele evenimente ale cursei spaţiale: lansarea primului satelit, apoi a primului om în spaţiu, drumul spre Lună, dar şi spre planetele din sistemul nostru solar, colaborarea în spaţiu, primul laborator spaţial, plecarea navetelor spaţiale, precum şi misiunile Voyager, soliile umanităţii spre alte părţi ale Galaxiei noastre.

Tot în anii 1960-1970 sînt bine conturate şi modele alternative – jurnalişti de ştiinţă care vorbesc despre altceva faţă de obişnuitele discursuri lemnoase ale vremii. Iar un rol hotărîtor în crearea unor modele alternative îl au, evident, mijloacele de comunicare în masă, televiziunea, radioul şi materialele tipărite de popularizare a ştiinţei. Andrei Bacalu este probabil cel mai faimos caz, prezentatorul de ştiinţă devenit un model public al vremii. Tot atunci apare un alt nume în domeniul ştiinţei la nivel de masă – Alexandru Mironov.

Dar această popularitate nu poate fi atribuită doar oamenilor. În anii 1960 apare – şi continuă cu mult succes pînă în zilele noastre – poate cea mai populară şi longevivă emisiune a televiziunii publice, Teleenciclopedia, realizată de Cornelia Rădulescu şi Ioan Ionel. Nu sînt de uitat nici emisiunile de popularizare a ştiinţei realizate neîntrerupt timp de decenii de către radioul public.

Intrarea României în sindromul autist al anilor 1980 taie documentarele străine, dar în bezna penuriei de informaţii străluceşte în continuare Teleenciclopedia, alături de mult iubita revistă Ştiinţă şi Tehnică (care, în ultimul deceniu, făcea cunoscut, cu mari greutăţi, popularul serial Epopeea spaţială 2084 al lui Ars Amatoria). Chiar dacă nu din domeniul ştiinţei de popularizare, în anii 1980 merită consemnat un eveniment editorial de importanţă majoră pentru iubitorii science-fiction. Este vorba de apariţia, în anul 1982, a Almanahului Anticipaţia. Finalul anilor 1980 este cenuşiu. Paginile de propagandă ceauşistă, iniţial existente doar la începutul publicaţiilor, ocupă acum un spaţiu semnificativ al materialelor de popularizare a ştiinţei. Din fericire, în România există deja un public fidel, care ştie cum să caute, cu multă răbdare, materialele preferate.
Sfîrşitul anului 1989 aduce odată cu libertatea presei şi o creştere accentuată a materialelor de popularizare a ştiinţei. Televiziunea şi radioul public îşi dezvoltă emisiunile de popularizare. Mai ales televiziunea beneficiază de reîntoarcerea documentarelor de ştiinţă populară realizate de către case de producţie faimoase. Treptat, materialele de popularizare a ştiinţei intră, ce e drept destul de firav, în programele televiziunilor, radiourilor private, precum şi în foarte bogata deja presă scrisă. La fel ca în toate domeniile de activitate, şi calitatea materialelor de popularizare a ştiinţei variază, de la o televiziune la alta, de la un radio la altul, la fel de la o publicaţie la alta, în funcţie de calitatea profesională a jurnaliştilor şi editorilor lor.

Dezvoltarea extrem de rapidă a televiziunii prin cablu ajută şi la dezvoltarea, mai ales în ultimul deceniu, a canalelor specializate. Reţelele Discovery, National Geographic, Viasat şi canalul Animal Planet ajung printre posturile favorite ale multor români. În presa scrisă apar ediţiile în limba română ale unor prestigioase publicaţii străine de popularizare a ştiinţei. Iar ultimii ani duc jurnalismul ştiinţific şi în lumea Internetului. Începe era multimedia.

Adrian Stănică este jurnalist de ştiinţă şi cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar.

Un nod în imaginarul occidental al ilegalităţii marine jpeg
Gala International Project Management Association are loc la Brisbane, în Australia jpeg
Gala International Project Management Association are loc la Brisbane, în Australia
În "Oscarul" celor mai bune proiecte din lume, soluţia IT implementată la Autoritatea Naţională a Vămilor este favorită la categoria „Proiecte de dimensiuni medii”.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) dezvoltat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) dezvoltat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost selectat ca Finalist în competiţia celor mai bune proiecte internaţionale
Măgurele   centrul Europei în domeniul laserului jpeg
Măgurele - centrul Europei în domeniul laserului
ELI este în prezent cel mai important proiect de cercetare din domeniul laserilor din întreaga lume, care grupează 40 de instituţii de cercetare şi de învăţămînt superior din 13 state ale Uniunii Europene. Alături de cei trei piloni deja hotărîţi pentru desfăşurarea proiectului, cel mai important fiind cel din Bucureşti, pînă în 2012 urmează să fie decis şi un al patrulea, a cărui construcţie ar trebui să fie gata pînă în anul 2017.
Ce șanse pot avea Galileii de azi? jpeg
Ce șanse pot avea Galileii de azi?
Stimate domnule Galileo Galilei, cu părere de rău vă înştiinţăm că cererea dvs. de finanţare intitulată Propunere de realizare a unui aparat de privit la distanţă, mai scurt LUNETĂ, nu a putut fi aprobată de către Comisia de Cercetare – Dezvoltare – Inovare a Serenissimei Republici Veneţiene.
Zece întrebări la zece ani de la publicarea hărţii genomului uman jpeg
Zece întrebări la zece ani de la publicarea hărţii genomului uman
A trecut un deceniu de cînd presa din întreaga lume anunţa realizarea primei hărţi a genomului uman. La apariţia hărţii, ştirile vorbeau despre o descoperire epocală, care va schimba modul în care vom înţelege viaţa şi care îi va ajuta pe medici să găsească soluţii pînă acum negîndite, la învingerea oricăror boli. Am căutat răspunsuri la zece întrebări legate de înţelesul hărţii, a istoriei scrierii sale şi a ceea ce s-a întîmplat între timp, în dialog cu dr. Mihnea Boştină, de la Universitatea
Mici întrebări despre Marea Neagră jpeg
Mici întrebări despre Marea Neagră
Ce e cu algele astea care vin la mal? De unde or apărea? S-a îngustat plaja faţă de anul trecut sau doar mi se pare? Cît de poluată o fi apa mării? Şi – or mai fi peşti în Marea Neagră? Puţini sînt cei care nu şi-au pus – măcar o dată – cel puţin una dintre aceste întrebări atunci cînd au ajuns în vacanţă la mare. Cum pentru unii vacanţa mare a şi venit, cred că merită să vorbim puţin despre toate aceste fenomene şi despre cauzele lor.  Cît de sănătoasă  este Marea Neagră?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Problemele Dunării - interviu cu dr. Gheorghe OAIE
Pentru a putea înţelege starea Mării Negre – cel puţin a părţii sale de vest – trebuie să privim întregul sistem, în a cărui componenţă intră şi Dunărea, şi Delta. Marea Neagră colectează apele Dunării, iar fluviul are în comun cu teritoriul României ultimii aproape 1100 de kilometri din lungimea sa. Cît de sănătoasă este Dunărea? Am stat de vorbă despre acest subiect cu dr. Gheorghe Oaie, director general al Institutului Naţional pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar.
Cum se face istoria ştiinţei la Cercul Polar jpeg
Cum se face istoria ştiinţei la Cercul Polar
Abia după ce am ajuns la Helsinki, am vizitat universitatea şi am ţinut primul seminar despre metoda experimentală a lui Francis Bacon, am înţeles că aventura încă n-a început cu adevărat şi că seminarul de la Cercul Polar chiar asta avea să fie. Seminarul a început de fapt pe aeroport, unde s-au adunat cei 20 de participanţi veniţi din Florida sau Pittsburg, de la Ghent sau St. Andrews, San Diego sau Amsterdam.
Internetul jpeg
Internetul
– ne-au spus că va aduce o nouă eră a libertăţii, a activismului politic şi a păcii perpetue. Au greşit –  În vremea cînd Internetul era tînăr, speranţele noastre erau mari. La fel ca în orice dragoste aflată la început, doream să credem că noul obiect al fascinaţiei noastre ar putea schimba lumea. Internetul a fost descris drept unealta supremă pentru încurajarea toleranţei, pentru distrugerea naţionalismului şi pentru transformarea planetei într-un mare sat global bine conectat.
Jurnalismul de știință jpeg
Jurnalismul de știință
Ce fac cei care nu vor să privească circul mediatic? Mai sînt oare în ţară? Eu cred că da. Putem auzi dovezile în fiecare zi, în mijloacele de transport, cînd oamenii îşi povestesc ce au văzut la Discovery sau la Animal Planet (chiar, de ce nu sînt prezentate audienţele acestor televiziuni specializate?), putem vedea succesul unor site-uri de Internet cu materiale de popularizare a ştiinţei.
Jurnalismul de știință   o scurtă perspectivă istorică jpeg
Jurnalismul de știință - o scurtă perspectivă istorică
Îmi place să mă uit la Discovery, la National Geographic, History şi, mai de curînd, la Da Vinci Learning. Indiferent de ora cînd deschid televizorul, găsesc emisiuni atractive la oricare dintre ele. Dacă am timp, aştept cu nerăbdare să văd cum au abordat subiectul şi ce trucuri au folosit pentru ca tema să fie uşor de înţeles.
Popularizarea ştiinţei pe Internet jpeg
Popularizarea ştiinţei pe Internet
Am creat atunci un portal dedicat fizicii particulelor, domeniul meu de studiu, acelaşi cu cel al celebrului accelerator de particule Large Hadron Collider de la Geneva.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Poveste cu un cercetător din Japonia
Era cîndva prin 2005. Aş vrea să îmi aduc aminte cum am intrat în contact, dar nu mai ştiu. Cert este că atunci, în 2005, cînd Dilema veche a făcut un număr despre exodul creierelor, a apărut primul interviu pe care l-a dat presei din România. Îl ţin minte pentru că a fost acel gen de întîlnire care te umple de energie, care te pune pe gînduri. În care simţi că ai dat peste o idee de bine şi îţi pare rău, în acelaşi timp, că nu poţi să faci mai mult pentru acea idee. Omul nostru locuia în străin

Adevarul.ro

Radu Mirică s-a sinucis
Tânărul chirurg Radu Mirică s-a sinucis. Mesajul trimis soției înainte de gestul fatal
Un medic s-a sinucis, joi, aruncându-se de pe un bloc din Pantelimon, în zona Mega Mall. Totul s-ar fi întâmplat,în jurul orei 10:15, iar Poliția Capitalei și Ambulanța au fost anunțate imediat de trecători prin intermediul Serviciului 112.
Soldati rusi in regiunea Herson FOTO Profimedia
Avertismentul soldaților ruși pentru noii recruți: „Veți muri aici. Ceva rău se apropie cu toată forța”
Campania de mobilizare parțială a Rusiei se desfășoară de aproximativ o săptămână. Unii recruți au fost trimiși deja pe front fără pregătire sau cu arme din cel de-al Doilea Război Mondial.
Nord Stream FOTO Shutterstock jpg
Cantități uriașe de metan în aer, după exploziile la gazoductele Nord Stream
Din cauza deteriorării conductelor de gaz Nord Stream din Marea Baltică, o cantitate enormă de gaz metan a fost eliberată în atmosferă, potrivit unui raport ICOS.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.